Proiect de lege a învatamântului superior din România!

0
69
Raspandeste cu incredere
  • 80
  •  
  •  
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
    82
    Shares

Thomas CSINTA, Profesor de Matematici Aplicate în Stiinte ingineresti si social – economice, Director de Studii CUFR ROMANIA, Redactor – Corespondent (Franta)

REMEMBER

În textul pe care il prezentam mai jos Consortiul EDUGATE (Consortiul Român pentru Educatia Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati)[1][2] din Romania a sugerat autoritatilor competente, precum si sindicatelor din Invatamantul Superior din Romania unele modificari de fond care ar putea contribui esential la imbunatatirea programului educational si de cercetare. În plus, ele ar contribui in egala masura, evident, cu sinergizarea celor implicati în proces si la o dezvoltare considerabila (de anvergura) a economiei noastre nationale!

LEGEA ÎNVATAMÂNTULUI SUPERIOR

Partea I: Organizarea învatamântului superior

Capitolul 1: Principii si responsabilitati

Art. 1.

(1) Învatamântul superior este organizat în institutii de învatamânt post-bac (ciclul superior), respectiv: universitati (scoli superioare), institute, sau academii. Institutia de învatamânt superior are misiunea de a asigura dezvoltarea predarii, învatarii si cercetarii în domeniile stiintelor fundamentale, dar in special in domeniul stiintelor aplicate: stiintele tehnico-ingineresti si economico-comerciale, respectiv, socio-umane si medicale, etc. legate de realitatea socio-economica, necesare dezvoltarii societatii pe toate componentele sale,  creatia si performanta în domeniul culturii, artelor si al sportului (educatiei fizice), astfel încât sa contribuie la dezvoltarea personala a beneficiarilor si la bunastarea societatii si a comunitatilor.

(2) Institutiile de învatamânt superior sunt publice sau private, respectiv, semiprivate (cu sau fara contract de asociere cu statul), abilitate sau nu de catre MECT, ca in majoritata tarilor occidentale dezvoltate post-industrializate. Exista scoli/institutii de Ingineri, Economice sau Comerciale, etc., private fara a fi abilitate de catre MECT (neabilitate) pentru ca nu urmaresc cu strictete o programa «standard» universitara dar au mare «trecere» pe piata de competenta si a muncii, datorita «savoir-faire»-lui care transmit studentilor lor, apreciat in mod deosebit de catre intreprinderi si societati comerciale. În schimb, exista si o serie de scoli superioare (universitati, institutii, etc.) publice care nu au nicio cautare, în ciuda abilitarii lor de catre MECT. În fond si la urma urmei, o scoala/institutie este cotata pentru ca se impune pe piata muncii si intreprinderile prefera studentii sai si nu pentru faptul ca este publica, privata, semiprivata, abilitata sau nu. Ele au caracter non-profit, sunt apolitice si promoveaza învatamântul, respectiv, cercetarea ca bunuri publice. Exista însa si numeroase scoli/institutii in tarile puternic industraliazate care au statut de SRL sau SARL, respectiv SA (pe actiuni), iar unele dintre ele sunt chiar cotate in bursa, datorita parteneriatului pe care acestea au cu mari societati comerciale sau industriale si la realizarea proiectelor, respectiv programelor carora de activitate, ele participa activ, cu prioritate. În sfarsit, ar fi utila si crearea unei Conferinte de Scoli de Înalte Studii (cum ar fi, in invatamantul secundar, Conferinta Colegiilor Nationale din care fac parte liceele cele mai performante pe plan national) care sa aiba ca membri scoli superioare (universitati, institutii, etc.) de invatamânt superior de elita:  

a) in care accesul sa aiba loc pe baza unui concurs de admitere deosebit de exigent si de inalta tinuta stiintifica;

b) absolventii carora sa-si gaseasca locuri de munca in intreprinderi prestigioase conform pregatirii lor, cel mult in citeva luni dupa absolvire ;

c) un numar considerabil de absolventi ai acestora sa devina inalti functionari, respectiv cadre de inalta responsabilitate in administratia publica centrala (de Stat) sau in cadrul organizatiilor administrative, institutiilor socio-economice, respectiv, industriale multinationale, etc ;

(3) Pentru a raspunde cerintelor multiple ale persoanelor, comunitatilor si societatii, în termenii organizarii, conducerii si functionarii eficiente, institutiile de învatamânt superior sunt autonome si sunt responsabile de managementul propriu.

(4) Membrii comunitatii universitare sunt: studenti, personal didactic, personal de cercetare, personal auxiliar si personal administrativ.

(5) Institutia de învatamânt superior are ca misiune asigurarea crearii, transmiterii si valorificarea cunoasterii prin conferirea unor calificari profesionale competitive pe piata muncii.

(6) Misiunea unei institutii de învatamânt superior este orientata predominant spre cercetare, predominant spre predare sau în mod echilibrat spre cercetare si predare. Cercetarea efectuata in cadrul institutiilor universitare trebuie adaptata contextului social-economic si orientata catre cea aplicativ-industriala. Este primordiala crearea unei sinergii intre cerere si oferta pe piata muncii !

Învatamantul din institutiile universitare trebuie reorientat de la învatamântul de tip informativ, catre un invatamant de tip formativ care sa permita absolventului sa devina un adevarat specialist de inalta calificare in cadrul profilului absolvit.

Învatamantul de tip informativ, mult prea abstract, vast, imposibil de asimilat cu eficacitate si neadaptat contextului social-istoric, respectiv economic, impus de catre ministerele de resort din anii post-belici si pana in prezent, este un sistem de invatamant ineficace si incoerent pe piata de competente, in care invatamantul de tip formativ, interdisciplinar, eficace, usor de controlat, adaptat unei realitati economice concrete conduce la prosperitate economica. Conducerea, finantarea, functionarea si evaluarea calitatii activitatilor dintr-o institutie de învatamânt superior sunt în mod corespunzator adaptate misiunii pe care o are.

Art. 2.

În realizarea misiunii lor, institutiile de învatamânt superior se orienteaza dupa urmatoarele principii:

  1. asigurarea libertatii academice în cercetarea stiintifica, în creatia artistica, în predarea cursurilor si în studiu si învatare;
  2. pregatirea studentilor în calificari corespunzatoare pentruangajarea într-o cariera profesionala;
  3. participarea studentilor la elaborarea si luarea deciziilor care privesc asigurarea calitatii predarii si învatarii, organizarea studiilor si conditiile vietii universitare;
  4. promovarea unor relatii de colaborare între toti membrii comunitatii universitare;
  5. promovarea valorilor etice si morale ale societatii democratice;
  6. integrarea institutiilor românesti în spatiul european al învatamântului superior;
  7. asigurarea unor conditii financiare si logistice optime pentru mobilitatea nationala si internationala a studentilor, cercetatorilor si personalului didactic, respectiv implicarea lor prin intermediul stagiilor si proiectelor de cercetare, precum si ale diplomelor de sfarsit de ciclu (LMD-Licenta, Masterat, Doctorat) in cercetarea aplicativ-industriala, solicitata de catre marile grupuri industrial-economice, precum si financiar-bancare, procedeu care sa permita insitutiilor de invatamant superior o atofinantare a lor in urma realizarii unui capital social obtinut din platile effectuate de catre firmele partenere !
  8. respectarea conditiilor si criteriilor de egalitate a sanselor si oportunitatilor de studiu, fara nici o discriminare;
  9. conducerea eficienta a institutiilor de învatamânt superior si crearea de parteneriate intre institutele de invatamant superior si intreprinderi care la randul lor sa contribuie la formarea de cadre de inalta calificare pe piata de competente cu o pregatire adaptata contextului social-istoric si economic, a realitatii economice ;

Art. 3.

Institutiile de învatamânt superior, în realizarea misiunii lor asigura:
1. o calitate cât mai buna a predarii si învatarii;

  1. productia de cunoastere, tehnologii sau creatii artistice care contribuie la dezvoltarea personala a studentilor si la bunastarea societatilor si comunitatilor;
  2. un învatamânt superior bazat pe cercetare stiintifica, dar in special pe cea aplicativ-industriala, solicitata de realitatea economica, necesara dezvoltarii societatii, respectiv, pe creatie artistica si performanta sportiva;
  3. formarea studentilor în calificari universitare care corespund unor cariere profesionale specifice economiei bazate pe cunoastere si societatii bazate pe principii si practici democratice;
  4. extinderea oportunitatilor pentru formarea si dezvoltarea tinerilor universitari;
    6. conditii adecvate de educatie continua pentru cei interesati;
  5. cooperarea nationala si internationala în domeniul cercetarii si al învatamântului superior de calitate;
  6. transferul cognitiv si tehnologic care contribuie la dezvoltarea sociala, economica si culturala a comunitatilor si regiunilor;
  7. respectarea drepturilor de proprietate intelectuala;
  8. dezvoltarea unor relatii cât mai strânse cu absolventii; crearea unor fisiere centrale cu coordonatele lor si inlesnirea prin intermediul lor a unor parteneriate cu firmele in care acestia isi desfasoara activitatea pentru solutionarea unor proiecte de cercetare solicitate de catre acestea !
  9. transparenta managementului institutional prin publicarea de informatii privitoare la modul de realizare a principiilor si valorilor mentionate în acest articol.

Art. 4.

(1) Institutiile de învatamânt superior, publice sau private, au personalitate juridica si sunt persoane juridice de interes national.

(2) Fiecare institutie de învatamânt superior functioneaza pe baza unei carte institutionale, adoptata în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Carta reflecta optiunile comunitatii din institutia de învatamânt superior, este adoptata de senat si este facuta cunoscuta prin publicare, în termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a acestei legi.

(3) Institutia de învatamânt superior este organizata si functioneaza în mod independent de orice interferente ideologice sau politice.

(4) Toate institutiile de învatamânt superior acreditate din sistemul national de învatamânt, precum si cele care sunt autorizate sa functioneze provizoriu se supun prevederilor prezentei legi.

(5) Institutiile de învatamânt superior publice si private raspund în mod direct fata de autoritatea publica în privinta respectarii prevederilor legale în vigoare, a politicilor educationale si ale cartei institutionale proprii, precum si în privinta gestionarii eficiente a fondurilor, în folosul predarii, învatarii si cercetarii, indiferent de provenienta acestora.

(6) Institutiile de învatamânt superior pot înfiinta singure sau prin asociere societati comerciale, fundatii sau asociatii, care sa contribuie la cresterea performantelor institutiei respective în realizarea propriei misiuni si sa nu influenteze negativ în nici un fel tematica cercetarii si calitatea predarii sau a învatarii.

(7) La fiecare trei ani, Ministrul educatiei si cercetarii va prezenta Parlamentului un raport. Acest Raport se bazeaza pe rapoartele de performanta ale institutiilor de învatamânt superior, privind starea sistemului national de învatamânt superior si strategia viitoare de dezvoltare a acestuia în context european si global. Un astfel de raport trebuie sa se refera la toate aspectele care privesc îndeplinirea misiunii institutiei de învatamânt superior, la starea finantarii învatamântului superior, starea calitatii predarii si cercetarii, calitatea învatarii si vietii studentilor, încadrarea cu personal de predare si cercetare cu referire speciala la tinerii universitari.

Capitolul 2: Structurile componente ale sistemului national de învatamânt superior si organizarea lor

Componenta sistemului national de învatamânt superior

Art. 5.

(1) Sistemul national de învatamânt superior cuprinde toate institutiile de învatamânt superior acreditate (abilitate) sau nu, publice sau private (sub contract cu statul sau fara contract de asociere cu statul, independente sau apartinand CCI, respectiv unor grupuri industriale sau comerciale). O institutie utorizata sa functioneze provizoriu, conform prevederilor legale în vigoare, devine parte a sistemului national de învatamânt superior numai dupa acreditare (ceea ce restrange libertatile democratice ale acestor institutii, pentru ca acreditarea/abilitarea ar trebui sa fie o problema de forma! Problema de fond consta in ceea ce reprezinta in esenta locul pe care ocupa o institutie de invatamant superior pe scara valorilor intelectuale, atat pe planul educational cat si pe cel al cercetarii stiintifice si aplicativ-industriale !)

(2) Sistemul national de învatamânt superior este parte componenta a Ariei Europene a Învatamântului Superior si participa, prin reprezentantii sai, la elaborarea si aplicarea politicilor specifice, precum si la initierea si dezvoltarea de programe comune de studii cu institutii europene similare de învatamânt superior. Certificatele si diplomele conferite în programele comune de studii sunt recunoscute national. Oricum, recunoasterea diplomelor mutual in tarile UE nu rezolva problema acceptarii absolventilor romani pe piata muncii comunitare, pe de o parte pentru ca intreprinderile din fiecare tara membra UE prefera sa-si angajeze absolventii propriilor lor institutii de invatamant superior, a caror valoare este cunoscuta de recrutori si absolventii lor sunt o garantie a unei bune investitii, iar pe de alta parte, pentru ca acesti absolventi sunt formati pentru nevoile economiei nationale, care cunosc bine sistemul in care si pentru care au fost formati. În plus, fiecare tara poseda pe langa invatamantul de masa, traditional si unul foarte selectiv, de elita, gifted education”, in primul rand sant absolventii acestor institutii care sunt cel mai mult solicitati pe piata muncii.

(3) O institutie de învatamânt superior poate utiliza în titulatura sa termenul de universitate sau oricare alt termen echivalent cu acesta numai dupa conferirea statutului de acreditare. Titlul ce poate fi utilizat înainte de acreditare este de institutie de învatamânt superior.

(4) Institutiile de învatamânt superior publice sau private au patrimoniu propriu si îl gestioneaza conform legii.

(5) O institutie de învatamânt superior acreditata care nu mai îndeplineste cerintele minime ale standardelor de calitate, în baza evaluarii obiective efectuate de catre o agentie autorizata de lege, îsi pierde statutul de acreditare si îsi înceteaza functionarea. Studentii de la aceasta institutie sunt transferati la alte institutii de învatamânt superior acreditate pe baza unui acord de transfer si în temeiul unui ordin emis de ministrul educatiei si cercetarii în acest sens.

(6) Institutiile de învatamânt superior acreditate sau nu, publice sau private, pot participa la constituirea de consortii pe baza unui contract de parteneriat încheiat în forma autentica. La constituirea unui consortiu pot participa si unitati de cercetare-dezvoltare publice sau private (sub contract cu statul sau fara contract de asociere cu statul, independente sau apartinand CCI, respectiv unor grupuri industriale sau comerciale).

(7) Consortiul constituit pe baza unui contract de parteneriat între institutii de învatamânt superior sau între acestea si institute de cercetaredezvoltare este de drept persoana juridica de utilitate publica.

(8) Contractul de parteneriat, ca act constitutiv al consortiului, stabileste obiectivele parteneriatului, domeniile de activitate si cooperare, organele de conducere si drepturile de proprietate, conform legislatiei în vigoare.

Componenta unei universitati

Art. 6.

(1) Institutiile de învatamânt superior au în structura urmatoarele componente: facultati, departamente si catedre pentru organizarea predarii si cercetarii; institute, centre sau laboratoare pentru organizarea cercetarii; unitati de proiectare, centre de consultanta, clinici universitare, centre pentru formarea continua a resurselor umane, unitati de microproductie si prestari servicii, parcuri stiintifice sau tehnologice, statiuni experimentale sau alte entitati pentru activitati de transfer cognitiv si tehnologic.

(2) În structura institutiilor de învatamânt superior functioneaza si servicii auxiliare tehnice – administrative si logistice. Majoritatea centrelor universitare occidentale, poseda o unitate speciala (un serviciu) care gestioneaza parteneriatul institutiei cu laboratoare de cercetare, IMM-uri, multinationale, etc., autorizata sa faca demersuri pentru contracte si proiecte de cercetare, respectiv stagii de cercetare pentru studentii lor in cadrul carora se solutioneaza nevoile productive si economice ale intreprinderilor. Ca regula generala, aceste unitati speciale sunt conduse de manageri care poseda o formatiune pluridisciplinara, absolventi ai unor institutii de invatamant superior generaliste ; (scoli de ingineri sau economice generaliste)

(3) Componentele mentionate în alin. (1) si alin. (2) sunt organizate în mod distinct si pe baza autonomiei universitare. Astfel, institutia de învatamânt superior promoveaza misiunea, dispune de o organizare matriciala si flexibila, asigura criteriile si standardele de calitate, gestioneaza în mod eficient activitatile de predare, învatare si cercetare si, nu în ultimul rând, faciliteaza inovatia didactica si stiintifica, inclusiv de tip interdisciplinar.

(4) Institutia de învatamânt superior poate înfiinta institute de cercetare interdisciplinara ca unitati distincte de venituri si cheltuieli, având statute proprii.

Facultatea sau Unitatea de Învatamânt si Cercetare  (UIC)

Art. 7.

(1) Facultatea este unitatea de administrare a unuia sau mai multor programe de studii dintr-o institutie de învatamânt superior. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiintelor, artelor sau sportului.

(2) Orice facultate se înfiinteaza, se divizeaza, se comaseaza sau se desfiinteaza prin hotarâre a senatului institutiei de învatamânt superior. Programul sau programele de studii dintr-o facultate se supun cerintelor de asigurare a calitatii si acreditare, conform legislatiei în vigoare. În cazul in care un program sau mai multe programe nu se supun legislatiei impuse, facultatea poata sa-si piarda acreditarea, fara insa ca acesta sa influenteze intr-un fel sau altul, renumele ei, precum dreptul ei de a functiona legal !

(3) O facultate poate include unul sau mai multe departamente care contribuie la conferirea licentei, masterului sau doctoratului.

Departamentul

Art. 8.

(1) Departamentul este unitatea academica functionala care asigura resurse umane pentru producerea, transmiterea si valorificarea cunoasterii dintr-un domeniu sau mai multe de specialitate. Un departament functioneaza într-o facultate sau este subordonat direct conducerii institutiei de învatamânt superior.

(2) Departamentul trebuie sa functioneze astfel încât sa asigure:

a) oferte de predare flexibile si concordante cu cerintele programelor de studii si ale calificarilor profesionale dintr-o facultate sau mai multe din aceeasi institutie de învatamânt superior;

b) îndrumarea studentilor pentru a obtine performante cât mai bune în învatare si în viitoarea cariera profesionala.

c)  realizarea de cercetari performante în domeniul de specializare;

d) transferuri cognitive si tehnologice pentru formare continua si pentru dezvoltarea comunitara si regionala;

(3) Departamentul initiaza programe de studii si poate organiza, centre sau laboratoare de cercetare care functioneaza ca unitati de venituri si cheltuieli în cadrul institutiei de învatamânt superior.

(4) Departamentul poate intretine acorduri bilaterale de cercetare aplicativa si industriala cu unitati de cercetare si de productie, in scopul autofinantarii propriului sau program de invatamant si de cercetare impus de catre conducerea facultatii sau institutiei de invatamant superior caruia apartine !

Catedra

Art. 9.

(1) Personalul didactic si de cercetare este organizat pe catedre.

(2) Catedra este acea unitate academica functionala care are identitate de specializare disciplinara sau interdisciplinara distincta si care poate functiona într-o facultate sau într-un departament.

(3) O catedra poate initia programe de studii si poate organiza laboratoare de cercetare care functioneaza ca unitate de venituri si cheltuieli în cadrul unei facultati sau al unui departament.

Ca si Departamentul, poate sa se asocieze cu unitati de cercetare si de productie aplicativ-industriale, exterioare institutiei de invatamant superior caruia capartine, pentru a realiza beneficii cu scopul imbunatatirii propriului program de invatamant si de cercetare (utilarea cu aparatura si echipamente performante de cercetare de ultima generatie, abonamente le reviste de specialitate de circulatie internationala, organizarea de conferinte, seminarii, colocvii, etc.)

Art. 10. Facultatile, departamentele sau catedrele functioneaza pe baza unor statute proprii, aprobate de senatul institutiei de învatamânt superior, compatibile cu legislatia în vigoare si cu carta institutiei de învatamânt superior.

Capitolul 3: Comunitatea universitara

Membrii comunitatii universitare

Art. 11.

(1) Comunitatea universitara se constituie în cadrul unei institutii de învatamânt superior si include studentii, personalul didactic, personalul de cercetare, personalul auxiliar si personalul administrativ.

(2) Membrii comunitatii universitare stabilesc relatii de colaborare pentru realizarea misiunii institutiei de învatamânt superior si pentru promovarea identitatii si prestigiului institutiei.

(3) Membrii comunitatii universitare îsi pot constitui propriile asociatii care se autoadministreaza în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(4) În carta institutiei de învatamânt superior sunt specificate în mod expres principiile si procedeele de management al personalului didactic si de cercetare si al personalului auxiliar si administrativ.

(5) Pentru managementul activitatii profesionale a studentilor în institutia de învatamânt superior se constituie un registru matricol unic care este integrat în registrul matricol national al studentilor din România. Gestiunea registrului matricol institutional se face pe baza normelor prevazute în carta institutiei de învatamânt superior si în concordanta cu ordinele ministrului educatiei si cercetarii.

  Personalul didactic si de cercetare

Art. 12.

(1) Functiile didactice din institutiile de învatamânt superior sunt: asistent universitar, conferentiar universitar, profesor universitar.

(2) Functiile didactice de cercetare din învatamântul superior sunt: asistent de cercetare (cercetator), cercetator stiintific gradul 1 (CP1) si cercetator stiintific gradul 2 (CP2). Pentru a face o modificare relativ simpla fata de actualul sistem, precum si asocierea intre cadrele de cercetare si cele din învatamantul superior este de recomandat ca CP1 sa ramana în continuare corespunzator pentru profesor, CP2 pentru cel de conferentiar, asistentul de cercetare: cercetator pentru asistent universitar. În felul acesta în privinta functiilor de profesor/conferentiar, respectiv CP1/CP2 nu se produc modificari). În plus, functiile didactice ar trebui inlocuite cu “grade didactice universitare si de cercetare” având în vedere ca ele corespund pentru “titluri academice”!

(3) Institutiile de învatamânt superior pot angaja cu statut de asociat personal didactic si personal de cercetare, daca persoanele angajate îndeplinesc conditiile de studii si calificare corespunzatoare functiei respective, sau specialisti, manageri, cadre de conducere, cadre de inalta responsabilitate in domeniul tehnologiei, informatiei, economiei/comertului, etc., care prin experienta lor de lunga durata in cadrul unor firme, societati industriale/comerciale de renume, sa poata transmita studentilor din anii terminali acel « savoir-faire » de care are nevoie un absolvent pentru a integra cu succes o echipa pluridisciplinara in cadrul unei unitati de productie.

(4) Profesorii universitari, pensionati pentru munca depusa si limita de vârsta, pot continua, potrivit legii, unele activitati didactice si stiintifice, ca profesori universitari emeriti. Acestia sunt atestati în aceasta functie de catre senatele universitare în conformitate cu prevederile cartei universitare.

(5) Pentru managementul activitatii profesionale a studentilor în institutia de învatamânt superior se constituie un registru matricol unic care este integrat în registrul matricol national al studentilor din România. Gestiunea registrului matricol institutional se face pe baza normelor prevazute în carta institutiei de învatamânt superior si în concordanta cu ordinele ministrului educatiei si cercetarii.

Art.13.

(1) Angajarea pe o functie didactica sau pe o functie de cercetare se face, dupa adoptarea acestei legi, pe perioada determinata sau pe perioada nedeterminata.

(2) Contractul de angajare pe perioada determinata cu membri ai personalului didactic si de cercetare poate fi prelungit, în functie de rezultatele profesionale personale, evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul institutiei de învatamânt superior, precum si în functie de nevoile de angajare ale institutiei de învatamânt superior si de resursele financiare ale institutiei, în conformitate cu prevederile legislative în vigoare.

(3) Angajarea pe perioada nedeterminata se poate realiza numai prin concurs organizat de catre institutia de învatamânt superior, pentru functia didactica care corespunde postului didactic vacant.

(4) Personalul didactic asociat poate fi angajat si cu contract de munca pe perioada determinata, în functie de resursele financiare disponibile.

(5) Personalul din unitatile de cercetare si din unitatile care functioneaza ca unitati distincte de venituri si cheltuieli, asociate institutiei de învatamânt superior, este angajat cu contract de munca pe perioada determinata sau nedeterminata în functie de performantele în cercetare sau în activitatile specifice si de resursele financiare disponibile.

(6) Personalul auxiliar si personalul administrativ din institutia de învatamânt superior este angajat de aceasta conform legislatiei în vigoare.

(7) Persoana care a ocupat prin concurs un post didactic într-o institutie de învatamânt superior poate sa exercite o functie publica, respectiv: deputat, senator, membru al Guvernului, îndeplinirea unor functii de specialitate în aparatul Parlamentului, al Presedintiei, al Guvernului, prefect, subprefect, presedinte sau vicepresedinte de consiliu judetean, primar sau viceprimar, functie de îndrumare si control din sistemul de învatamânt, cultura, tineret si sport, fara aprobarea conducerii respectivei institutii, cu obligatia informarii acesteia. Pe perioada exercitarii functiei publice, persoana poate continua sa îndeplineasca sarcini didactice si de cercetare minime si sa fie remunerata corespunzator sau poate solicita întreruperea îndeplinirii acestora pe o perioada determinata si are dreptul la postului didactic. Pe perioada exercitarii functiei publice, persoana nu poate ocupa functii de conducere în institutia de învatamânt superior unde are postul didactic.

(8) Prevederile alin. (7) se aplica si personalului didactic trimis în strainatate cu misiuni de stat, celor care lucreaza în organisme internationale, precum si însotitorilor acestora, daca sunt cadre didactice titulare.

(9) Personalul didactic titular, angajat pe o perioada determinata sau nedeterminata si solicitat în strainatate pentru predare, cercetare, activitate artistica sau sportiva, pe baza de contract, ca urmare a unor acorduri, conventii guvernamentale interuniversitare sau între institutii, ori trimis pentru specializare, are dreptul la rezervarea postului pentru perioada respectiva.

Art. 14.

(1) Posturile didactice si de cercetare din institutiile de învatamânt superior se ocupa prin concurs, organizat de institutiile de învatamânt superior, în conformitate cu prevederile legale.

(2) La concurs se pot înscrie cetateni români sau straini. Dintre criteriile de acceptare a înscrierii la concurs sau de evaluare a candidatilor sunt excluse cele care se refera la vechime pe un post, precum si cele care se refera la sex, etnie, apartenenta politica sau religioasa.

(3) Senatul institutiei de învatamânt superior aproba comisia de concurs pentru fiecare post vacant scos la concurs. Comisia este formata din cinci membri, dintre care cel putin doi sunt din afara institutiei de învatamânt superior, din tara sau strainatate. Functia didactica a membrilor comisiei de concurs trebuie sa fie cel putin echivalenta cu functia didactica scoasa la concurs. Pot fi membri în comisiile de concurs persoanele care nu se afla în conflict de interese. Pentru aceasta, fiecare membru al comisiei completeaza o declaratie pe proprie raspundere, prin care precizeaza ca nu are sot/sotie, ruda sau afin pâna la gradul al patrulea inclusiv dintre candidatii care participa la concursul pentru ocuparea functiei didactice si îsi asuma responsabilitatea pentru cele declarate.

(4) Rezultatele concursurilor de ocupare a posturilor de asistent, conferentiar universitar si personal de cercetare sunt validate de senatul institutiilor de învatamânt superior. Confirmarea titlului de asistent universitar, conferentiar universitar, se face de catre rector, prin decizie.

(5) Personalul de cercetare se angajeaza prin concurs, organizat de institutia de învatamânt superior, în conformitate cu prevederile legale. Rezultatul concursului este validat de Senat si confirmat de Rector prin decizie.

Art. 15.

La concursul pentru postul de asistent universitar se pot înscrie acele persoane care au minimum diploma de master sau echivalent.

Doctoranzii cu frecventa finantati de la buget pot fi asistenti universitari sau asistenti de cercetare ai institutiei unde sunt doctoranzi.

Art. 16.

La concursul pentru postul de conferentiar universitar se pot înscrie acele persoane care au diploma de doctor si au performante în cercetare si în învatamânt si expertiza în practica domeniului. Performantele sunt probate cu documente recunoscute.

Art. 17.

(1) La concursul pentru postul de profesor universitar se pot înscrie la concurs persoanele care au diploma de doctor si au performante în cercetare, experienta si capacitati de inovare pedagogica si expertiza profesionala în domeniul postului. Aceste performante trebuie sa fie superioare celor specifice functiei de conferentiar universitar si sa fie probate cu documente recunoscute.

(2) Comisia este formata din 5 membri, astfel: rectorul sau o persoana desemnata de catre acesta în calitate de presedinte al comisiei, un profesor din cadrul institutiei de învatamânt superior si 3 profesori din alte institutii de învatamânt superior din tara sau strainatate numiti prin ordin de ministru.

(3) Rezultatele concursului de ocupare a postului de profesor universitar sunt aprobate de senatul institutiei de învatamânt superior.

(6) Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza o metodologie cadru a concursurilor publice pentru ocuparea posturilor de profesor universitar în institutiile de învatamânt superior. În aceasta metodologie cadru sunt specificate criteriile si standardele de performanta minime obligatorii, pe care trebuie sa le îndeplineasca o persoana pentru a ocupa functia de profesor universitar pe baza de contract de munca. Criteriile si standardele de performanta sunt diferentiate pe domenii de specialitate si pe tipuri de institutii de învatamânt superior.

(7) În conformitate cu prevederile si exigentele metodologiei cadru adoptate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, senatul fiecarei institutii de învatamânt superior adopta o metodologie institutionala a organizarii si finalizarii concursurilor pentru functia de profesor universitar.

Art. 18.

(1) În asigurarea calitatii programelor de studii, inclusiv în evaluarea externa a calitatii, sunt specificate standarde si indicatori de performanta care privesc calitatea personalului didactic.

(2) Rezultatele si performantele activitatilor didactice si de cercetare ale personalului didactic si de cercetare dintr-o institutie de învatamânt superior sunt evaluate periodic, la intervale de maximum trei ani. Aceasta evaluare se face pe baza unor criterii si standarde si în conformitate cu o metodologie aprobata si aplicata de senatul institutiei de învatamânt superior.

(3) Personalului didactic si de cercetare este evaluat, în functie de îndeplinirea misiunii corespunzatoare criteriilor si standardelor de performanta impuse de institutia de învatamânt superior.

Nota: Având în vederea diversitatea insitutiilor de învatamant superior, precum si notorietatea lor, se recomanda ca înainte de inscrierea candidatilor la concursurile pentru titlurile academice universitare, respectiv cele de cercetare, MECT sa introduca “liste de calificare” pentru fiecare titlu academic în parte. Prin acest procedeu de « preselectie » pentru inscrierea la concurs in vederea ocuparii unui post academic universitar sau de cercetare, se vor putea prezenta numai acele persoane care pe baza unor criterii standard fixate de catre Consiliul National al Universitatilor numit de catre MECT, sa fie « calificati » pentru acel post academic universitar sau de cercetare!

Normarea si salarizarea personalului didactic si de cercetare

Art. 19.

(1) În atributiile personalului didactic si de cercetare din învatamântul superior intra:

a) activitati didactice de predare, de seminarizare si lucrari de laborator, de instruire practica si de evaluare, conform planurilor de învatamânt si programelor analitice;

b) activitati de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica, de proiectare si creatie artistica, dupa caz;

c) activitati de pregatire stiintifica si metodica, alte activitati în interesul învatamântului si cercetarii;

d) activitati de promovare la nivel national si international a valorilor profesionale, culturale si stiintifice ale universitatii;

e) activitati de management si administratie universitara.

(2) Activitatile mentionate în alin. (1) sunt particularizate prin fisa postului, în conformitate cu legislatia în vigoare si cu Carta universitara, la nivelul fiecarei componente a institutiei de învatamânt superior.

(3) Alocarea numarului saptamânal de ore pe activitati concrete se realizeaza pe baza negocierii dintre persoana care urmeaza sa le îndeplineasca si conducerea facultatii sau a departamentului, tinând cont de necesitatile realizarii unor performante cât mai înalte în asigurarea calitatii activitatilor didactice, de cercetare si pe baza criteriilor de eficienta financiara.

(4) În cazul în care nu se obtine un acord în procesul de negociere decizia apartine conducerii institutiei de învatamânt superior.

Art. 20.

(1) Fisele de post individualizate se încadreaza la nivel de catedra si de departament în statul de functii al catedrei, respectiv al departamentului.

(2) Statul de functii al catedrei, respectiv al departamentului, se întocmeste pentru fiecare an universitar si include posturile didactice si de cercetare ocupate sau vacante în ordine ierarhica.

(3) Conducerea institutiei de învatamânt superior aproba statele de functii înainte de începerea anului universitar si raspunde de realizarea activitatilor specifice institutiei de învatamânt superior conform cu criteriile de performanta din domeniul asigurarii calitatii si al eficientei economice.

(4) Activitatile ce corespund posturilor vacante sau rezervate din statul de functii sunt îndeplinite conform legii de personal asociat.

Art. 21.

(1) Pentru promovarea activitatilor didactice, stiintifice sau creatiei artistice, în baza planului de dezvoltare a institutiei de învatamânt superior, personalul didactic si de cercetare poate solicita un concediu sabatic de maximum 12 luni la fiecare 7 ani de activitate neîntrerupta în învatamântul superior, cu plata integrala a drepturilor salariale cuvenite. Acordarea concediului sabatic se decide de catre senatul institutiei de învatamânt superior.

(2) La încheierea concediului sabatic beneficiarul are obligatia de a prezenta un raport detaliat privind activitatile desfasurate în perioada respectiva si rezultatele obtinute.

(3) Rezervarea posturilor didactice si de cercetare si întreruperea activitatii pe perioade determinate se aproba de catre conducerea institutiei de învatamânt superior în conformitate cu legislatia specifica în vigoare.

Art. 22.

(1) Salarizarea din fonduri publice a personalului didactic si de cercetare si a celorlalte categorii de personal se face în conformitate cu prevederile legislatiei privind salarizarea în sectorul public.

(2) Salarizarea din alte surse ale institutiei de învatamânt superior a personalului didactic si de cercetare si a celorlalte categorii de personal se decide în baza autonomiei universitare în conformitate cu legislatia specifica în vigoare.

Drepturile, obligatiile si raspunderea personalului didactic si de cercetare

Art. 23.

Personalul didactic si de cercetare are drepturi si îndatoriri care decurg din prezenta lege, din Carta universitara, precum si din prevederile contractului de munca.

Art. 24.

Protectia drepturilor salariatilor precum si a drepturilor de proprietate intelectuala asupra creatiei stiintifice, culturale sau artistice este garantata si se asigura în conformitate cu legislatia specifica în vigoare si prevederile Cartei universitare.

Art. 25.

Personalului didactic si de cercetare i se asigura protectia în spatiul universitar de autoritatile responsabile cu ordinea publica. Protectia se asigura împotriva persoanei sau grupului de persoane, care aduc atingere demnitatii umane si profesionale a cadrelor didactice si de cercetare, si care împiedica exercitarea drepturilor si a obligatiilor sale. Protectia este solicitata de persoana autorizata în baza Cartei universitare.

Art. 26.

(1) Personalul didactic si de cercetare este încurajat sa participe la viata sociala si publica, în beneficiul propriu, precum si în interesul învatamântului si al societatii românesti.

(2) Personalul didactic si de cercetare are dreptul sa faca parte din asociatii si organizatii sindicale, profesionale si culturale, nationale si internationale, precum si din organizatii politice legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.

(3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spatiul universitar, daca acestea nu afecteaza prestigiul învatamântului superior si demnitatea profesiei.

Art. 27.

Personalul didactic si de cercetare cu rezultate deosebite în activitatea didactica, educativa si stiintifica poate primi decoratii, ordine, medalii, titluri, precum si premii, potrivit legii.

Art. 28.

Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul de cercetare precum si cel de conducere din învatamântul superior raspund disciplinar, conform legii, pentru încalcarea îndatoririlor ce le revin potrivit contractului de munca, precum si pentru încalcarea normelor de comportare care dauneaza interesului învatamântului si prestigiului institutiei.

Studentii. Drepturile si îndatoririle studentilor

Art. 29.

(1) O persoana dobândeste statutul de student si de membru al unei comunitati universitare numai în urma admiterii si înmatricularii sale într-o institutie de învatamânt superior.

(2) Un student poate obtine o singura data finantare de la buget pentru un tip de program de studii.

Art. 30.

(1) Pentru admiterea ca student într-un program de studii universitare de licenta este obligatorie prezentarea diplomei de bacalaureat sau a unei diplome recunoscute oficial ca echivalenta cu aceasta.

(2) Pentru admiterea ca student într-un program de studii universitare de masterat este obligatorie prezentarea unei diplome de licenta sau a unei diplome echivalente acesteia.

(3) Pentru admiterea într-un program de studii universitare de doctorat este obligatorie prezentarea unei diplome de master.

(4) O institutie de învatamânt superior poate admite si înmatricula într-un program de studii acel numar de studenti pentru care sunt îndeplinite cerintele privind asigurarea calitatii profesionale, stiintifice si logistice în învatamânt. Capacitatea de scolarizare este facuta publica de catre rectorul institutiei de învatamânt superior si prin declaratie pe proprie raspundere.

Art. 31.

Dupa înmatriculare, fiecarui student i se atribuie un numar matricol unic din Registrul national cuprinzând numerele matricole, pe care acesta îl pastreaza pâna la finalizarea integrala a fiecarui program de studiu urmat.

Art. 32.

(1) Studentii au dreptul si libertatea de a studia. Acestea se asigura prin:

a) utilizarea tuturor facilitatilor didactice si de cercetare relevante programului de studiu;

b) libera alegere a traseelor curriculare, a disciplinelor si a cadrelor didactice care predau acelasi curs, cu respectarea reglementarilor institutiei de învatamânt superior privitoare la creditele transferabile;

c) propunerea în mod independent sau alegerea dintre ofertele prezentate a temei tezei de licenta, de master sau de doctorat, care este de preferat sa fie in general propuse de catre firme partenere institutiilor de invatamant superior si care sa fie legate de cercetarea aplicativ-industriala, corespunzand unor necesitati economice reale pentru dezvoltarea societatii!

d) examinarea printr-o metoda alternativa atunci când sufera de o dizabilitate permanenta care face imposibila prezentarea cunostintelor învatate în maniera prescrisa iar metoda alternativa identificata nu limiteaza continutul sau standardele examinarii;

e) conferirea diplomei de studii atunci când si-au îndeplinit toate obligatiile prevazute în programul de studiu;

f) formularea de opinii si evaluari cu privire la calitatea activitatilor didactice si de cercetare;

(2) Studentii au urmatoarele obligatii:

  1. a) sa furnizeze institutiei de învatamânt superior toate datele personale necesare pentru buna desfasurare a programului de studiu;
  2. b) sa se înmatriculeze în programul de studiu în termenele stabilite de institutia de învatamânt superior;
  3. c) sa notifice institutia de învatamânt superior despre retragerea de la studii cu cel putin doua saptamâni înainte de începerea fiecarui semestru;
  4. d) sa se înscrie pentru examenul de licenta, master sau doctorat în termenele stabilite de institutia de învatamânt superior, cu respectarea cerintelor si conditiilor formulate de catre aceasta;
    e) sa respecte prevederile Cartei universitare si a regulamentelor privind activitatea profesionala, stiintifica si de conduita morala a studentilor;
  5. f) sa semnaleze catre comisiile de etica ale institutiei de învatamânt superior toate actiunile care încalca principiile eticii universitare si normele de conduita în cadrul comunitatii universitare;

(3) Planurile de învatamânt si programele analitice corespunzatoare sunt publicate la fiecare început de an universitar si prezentate pe paginile de web ale facultatii si institutiei de învatamânt superior cu cel putin doua saptamâni înainte de ziua de începere a anului universitar.

(4) Titularii de cursuri prezinta studentilor, la început de semestru, obiectivele, continutul tematic si metodele de predare specifice cursului precum si obiectivele, continuturile si metodele examinarii si evaluarii rezultatelor la învatatura.

Programele de studii universitare

Art. 45a)

(1) Proiectarea curriculara în institutiile de învatamânt superior se realizeaza prin organizarea si structurarea programelor de studii compatibilizate cu cadrul european al calificarilor.

(2) Cadrul National al Calificarilor se stabileste prin Lege.

(3) Programul de studii universitare reprezinta un set de unitati curriculare de predare, învatare, cercetare, aplicatii practice si evaluare, astfel organizate si planificate încât sa conduca la obtinerea unei calificari universitare certificate de un act de studii. Programul de studii se particularizeaza prin setul de rezultate ale învatarii ce trebuie realizate pentru a obtine un numar specific de credite.

(4) Principiile generale care orienteaza definirea curriculara a programelor de studii universitare sunt:

a) Principiul relevantei calificarii universitare pe piata muncii – presupune ca programele de studii sa ofere o calificare relevanta pe piata muncii.

b) Principiul functionalitatii si al adecvarii profesionale – vizeaza racordarea programelor de studii la necesitatile de formare profesionala ale studentilor într-o societate în schimbare precum si la amplificarea si la diversificarea domeniilor cunoasterii.

c) Principiul transferabilitatii – subliniaza necesitatea asigurarii la nivelul competentelor specifice a transferului competentelor si abilitatilor profesionale.

d) Principiul coerentei – are în vedere gradul de integrare orizontala si verticala a modulelor de specializare, iar în cadrul acestora, a disciplinelor de studiu. Principiul coerentei vizeaza în esenta modul de creditare inter si intra module.

e) Principiul accesibilitatii si continuitatii – presupune adaptarea ofertei educationale la nivelul de pregatire initiala a studentilor.

f) Principiul egalitatii sanselor educationale si profesionale – are în vedere asigurarea unui sistem care da dreptul fiecarui student sa descopere si sa valorifice la maximum potentialul de care dispune.

g) Principiul flexibilitatii si al dezvoltarii personale – presupune descentralizarea curriculara.

(5) Programele de studii universitare sunt organizate pe discipline academice, interdisciplinar si profesionalizat, în mod progresiv, corespunzând ciclurilor de studii universitare de licenta, respectiv de master si doctorat.

Art. 46.

(1) Programele de studii universitare pentru ciclul de licenta ofera instruire academica sau artistica, respectiv sportiva, preliminara care califica studentii pentru ocupatii ce solicita aplicarea cunoasterii si a abilitatilor profesionale. Diploma conferita dupa finalizarea cu succes a unui program de studii universitare pentru ciclul de licenta se numeste „diploma de licenta”, mentionându-se si domeniul de specialitate.

(2) Programele de studii universitare pentru ciclul de master aprofundeaza sau extind instruirea academica sau artistica, respective sportiva, realizata la nivelul licentei, punând accentul pe specializarea stiintifica sau profesionala. Diploma conferita dupa finalizarea cu succes a unui program de studii universitare pentru de masterat se numeste „diplomade master”, mentionându-se si domeniul de specialitate.

(3) Programele de studii universitare pentru doctorat dezvolta capacitatile studentilor de a întreprinde în mod independent si creator proiecte academice si de cercetare, de dezvoltare a cunoasterii si tehnologiei. Diploma conferita dupa finalizarea cu succes a unui program de studii de doctorat se numeste „diploma de doctor”, mentionându-se si domeniul de specialitate.

(4) Domeniile de studiu si alte cerinte normative privind proiectarea curriculara a programelor de studii universitare de licenta, master sau doctorat sunt aprobate, prin hotarâre de Guvern, cu cel putin sase luni înainte de începerea anului universitar.

(5) Institutiile de învatamânt superior pot oferi numai programe de studii autorizate provizoriu sau acreditate in conformitate cu standardele specifice de asigurare a calitatii academice si stiintifice.

Art. 47.

(1) Programele de studii universitare sunt organizate la zi cu frecventa sau la distanta, conducând la diplome universitare echivalente academic.

(2) Institutiile de învatamânt superior trebuie sa asigure pentru organizarea si desfasurarea programelor de studii universitare la distanta realizarea obiectivelor si a criteriilor de calitate printr-o alternare optima a activitatilor prezentiale de predare cu cele de studiu individual, pe baza unor materiale adecvate de învatare si a unui suport tehnologic adecvat.

(3) Institutiile de învatamânt superior pot oferi programe de studii pentru educatie continua.

(4) Institutiile de învatamânt superior pot oferi activitati de cercetare de tip postdoctoral.

Art. 48.

(1) Programele de studii universitare planifica si organizeaza volumul de munca specific activitatilor de predare, învatare, aplicare practica si evaluare în termenii creditelor de studii, in concordanta cu Sistemul European al Creditelor Transferabile.

(2) Sistemul creditelor de studii este un sistem de gestiune a programelor de studii si a traseelor individualizate de pregatire, asigurând o corecta dimensionare a volumului de munca a studentilor si o planificare explicita si realista a obiectivelor instruirii.

Art.49.

Sistemul de acumulare si transfer al creditelor de studii se organizeaza ca sistem national. Ministerul Educatiei si Cercetarii va elabora un ghid de aplicare a sistemului national al creditelor de studii care cuprinde definitiile, conventiile si instrumentele sistemului.

Art.50.

(1) Institutiile de invatamant superior elaboreaza regulamente proprii pentru implementarea sistemului de credite transferabile accentuând transferabilitatea creditelor intra-domeniu si extra-domeniu.

(2) Institutiile de învatamânt superior pot dezvolta programe de studii cu o conceptie modularizata care sa permita accesul studentilor la nivele diferite de calificare si certificare profesionala.

Art.51.

(1). Institutiile de învatamânt superior descriu în mod distinct în regulamentele institutionale proprii:

a) Proiectarea curriculara pe baza sistemului de credite ;

b) Reguli de alocare a creditelor de studiu ;

c) Regulile proprii de gestiune a scolaritatii care se bazeaza pe sistemul de credite ;

d) Fisele curriculare ale programelor de studii si ale disciplinelor ;

(2). Procedura de alocare a creditelor de studii se fundamenteaza pe analiza si valorizarea urmatoarelor tipuri de activitati academice care devin indicatori pentru cuantificarea cantitatii de munca intelectuala a unui student la o disciplina de studiu: participarea la activitati educationale de curs, seminar, lucrari practice sau lucrari de laborator, studiul notelor de curs, studiul dupa manual sau suport de curs, studiul bibliografiei minimale indicate, documentare suplimentara in biblioteca, activitate specifica de pregatire pentru seminar sau laborator, realizare de teme, eseuri, referate, traduceri, proiecte, activitati de practica profesionala si realizarea de rapoarte, pregatire lucrari de control, pregatirea de prezentari orale, pregatirea examinarilor finale, consultatii, documentare de teren, documentare pe internet si altele similare.

(3) Unitatea de masura a intervalelor academice de studiu este semestrul. Cantitatea de munca intelectuala individuala a unui student, corespunzatoare unui semestru corespunde cu 30 de credite de studiu.

Art.52

(1) Organizarea studiilor in România se realizeaza pe trei cicluri, respectiv, studii universitare de licenta, studii universitare de masterat si studii universitare de doctorat.

(2) Fiecare ciclu de studii este delimitat de celelalte prin proceduri distincte de admitere, de absovire, de certificare si de nivel de calificare.

(3) Pentru profesiile reglementate în Uniunea Europeana prin norme speciale privind conditiile de studiu, se aplica reglementarile legale în vigoare.

(4) Programele de studii universitare pentru ciclul de licenta solicita un volum de munca intelectuala echivalent cu minimum 180 sau cu maximum 240 de credite. Finalizarea studiilor universitare de licenta atesta dobândirea cunostintelor si a competentelor generale si de specialitate, precum si a abilitatilor cognitive specifice profesiei.

(5) Programele de studii asociate cu ciclul de master solicita un volum de minimum 60 si maximum 120 de credite. Finalizarea studiilor universitare de masterat atesta aprofundarea si rafinarea cunostintelor, competentelor si abilitatilor specifice unui domeniu profesional sidezvoltarea capacitatilor de cercetare stiintifica.

(6). Numarul creditelor de studiu pentru programul universitar de doctorat se stabileste de fiecare institutie de învatamânt superior în functie de specificul domeniului stiintific, cultural sau artistic. Finalizarea studiilor universitare de doctorat atesta acumularea, interpretarea si rafinarea cunoasterii, dezvoltarea tehnicilor de cercetare, constructii teoretice în câmpul profesional, imaginatie creativa, expertiza de specialitate, analiza critica si interpretativa.

(7). Durata totala cumulata a ciclului de studii universitare de licenta si a ciclului de studii universitare de masterat corespunde obtinerii a cel putin 300 de credite de studiu transferabile.

Documentele curriculare ale unui program de studii

Art. 53.

Documentele universitare în care este prezentat un program de studii sunt planul de învatamânt si programa analitica.

Art. 54

(1) Planul de învatamânt al unui program de studii include:

a) calificarea la care conduce programul respectiv de studii;

b) obiectivele programului de studii exprimate în forma competentelor generale ale programului de studiu;

c) disciplinele de învatamânt;

d) ponderea fiecarei discipline exprimata prin credite de studiu;

e) succesiunea disciplinelor si a formelor de evaluare pe parcursul studiilor;

f) modul de finalizare a programului de studii ;

(2) Obiectivele programului de studii se refera la cunoasterea si capacitatile cognitive, la valorile culturale si profesionale, la abilitatile profesionale si la cele de comunicare si manageriale care sunt esentiale pentru definirea profilului cognitiv si profesional al unei calificari universitare.

(3) Disciplinele incluse în planul de învatamânt sunt stabilite în functie de obiectivele programului de studii. Fiecare disciplina este asociata cu un numar de credite proportional cu contributia adusa la realizarea profilului cognitiv si profesional al calificarii universitare.

(4) Constructia planului de invatamant trebuie sa respecte statutul stiintific al domeniului în ceea ce priveste componenta teoretica si cea practic – aplicativa pentru respectivul program de studiu si sa o valorizeze pe aceasta din urma în mod corespunzator.

(5) In raport cu statutul formativ al acestora, disciplinele din planul de învatamânt sunt incluse în trei categorii:

a) discipline fundamentale, care asigura formarea si dezvoltarea competentelor, a abilitatilor si a atitudinilor de baza;

b) discipline de specialitate, care asigura aprofundarea continuturilor operationale specifice;

c) discipline de suport interdisciplinar, care extind orizontul intelectual si profesional prin formarea unor abilitati de comunicare si transfer ;

(6) In raport cu statutul curricular, disciplinele din planul de invatamant sunt obligatorii si optionale.

(7). Disciplinei incluse în planul de învatamânt i se specifica numarul saptamânal de ore de curs, de seminar, de laborator sau de proiect.

(8) Disciplinele din planul de învatamânt si formele de evaluare asociate sunt ordonate progresiv pe semestre si ani de studiu.

(9) În planul de învatamânt se mentioneaza forma, structura si numarul de credite alocate examenului de finalizare, absolvire a unui program de studii.

(10) Programul de studii universitare pentru licenta se finalizeaza cu o lucrare de licenta, care este menita sa probeze capacitatile unui student de a opera cu cunostintele din domeniul de specialitate al respectivului program de studii pentru a rezolva algoritmic o problema teoretica sau practica.

(11) Programul de studii universitare de masterat se finalizeaza cu o lucrare de master, care probeaza capacitatile unui student de a opera cu cunostinte avansate dintr-un domeniu de specialitate, pentru a rezolva în mod creator o problema teoretica sau practica.

(12) Programul de studii universitare pentru doctorat se finalizeaza cu teza de doctorat, care este menita sa probeze capacitatea de a elabora în mod independent si original o lucrare de cercetare stiintifica sau de expertiza profesionala.

(13) Temele diplomelor de licenta, masterat, respectiv doctorat, cand este cazul (in domenii stiintifice si tehnice), trebuie sa fie solicitate firmelor partenere ale institutiilor de invatamant superior si selectionate de catre conducatori, dintre cele care au aplicatii industriale si ale caror solutionari conduc direct sau indirect la brevete de inventii cu scopul modernizarii tehnologiei si a cresterii productivitatii in principale sectoare de activitate ale economiei nationale !

Art. 55.

(1) Fiecarei discipline incluse în planul de învatamânt îi corespunde o programa analitica.

(2) Programa analitica a unei discipline prezinta competentele specifice disciplinei, rezultatele concrete ale predarii si învatarii respectivei discipline, structura tematica a disciplinei, modul de predare si sarcinile de învatare ale studentilor, bibliografia pentru studiul individual obligatoriu si optional al studentului, criteriile de evaluare, modul de evaluare a rezultatelor în învatare ale studentului precum si estimarea timpului total al activitatilor de studiu pretinse unui student.

Art. 56.

(1) Planurile de învatamânt si programele analitice ale programelor de studii ce apartin unei facultati sunt aprobate de senatul universitatii.

(2) Dupa aprobare, documentele curriculare care prezinta programele de studii sunt puse la dispozitia membrilor comunitatii universitare.
(3) Institutiile de invatamant superior au obligatia sa ofere servicii de informare, consiliere si orientare profesionala a studentilor.

Evaluarea si examinarea

Art. 57.

(1) Reusita academica a unui student este evaluata prin probe de evaluare formativa si sumativa.

(2) Rezultatele în învatare sunt apreciate cu note întregi de la 10 (excelent) la 1 (foarte rau), nota 5 certificând dobândirea competentelor minime aferente unei discipline.

(3) Lucrarile de licenta si de master sunt evaluate cu note de la 10 la 1, nota minima de promovare fiind 5.

(4) Organizarea studiilor de doctorat si evaluarea tezelor de doctorat se realizeaza conform unei metodologii adoptate prin Hotarâre de Guvern, la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului

Art. 58.

(1) Organizarea si desfasurarea activitatilor de evaluare a studentilor sunt în responsabilitatea institutiilor de învatamânt superior care vor realiza metodologii specifice în acest sens.

Art. 59.

Regimul actelor de studii in România se aproba prin Hotarâre de Guvern.

NOTA: Pentru calculul mediilor finale anuale trebuie inlocuite mediile matematice simple cu medii matematice ponderate, ele fiind mai adaptate realitatii si reflecta cu mai multa precizie nivelul de pregatire profesionala al studentului!

Art. 60

(1) Institutiile de învatamânt superior elibereaza acte de studii specifice fiecarui program universitar absolvit.

(2) Rezultatele evaluarilor pe discipline de examen, de licenta sau de master sunt consemnate în suplimentul la diploma. Institutiile de învatamânt superior sunt obligate sa elibereze, gratuit, inclusiv într-o limba de circulatie internationala, fiecarui student, suplimentul la diploma, redactat în conformitate cu regimul actelor de studii din România.

Art.61

Activitatea de evaluare desfasurata în institutiile de învatamânt superior va fi reglementata prin proceduri specifice care vor fi supuse normelor deontologiei universitare. Eventualele încalcari ale acestora vor face obiectul analizelor la nivelul comisiilor de etica ale institutiilor de învatamânt superior.

Art. 62.

Recunoasterea perioadelor de studii efectuate în tara sau în strainatate se face în baza unei metodologii cadru elaborate de MECT si a unor metodologii specifice aprobate de fiecare institutie de învatamânt superior pe baza normelor europene, ale sistemului european de transfer al creditelor de studii, ca sistem de transfer si de acumulare.

Conferirea titlurilor universitare

Art. 63.

În cazul unor programe de studii organizate în comun de doua sau mai multe universitati, actele de studii vor fi eliberate în concordanta cu normele specifice, europene sau nationale si cu prevederile acordurilor institutionale.

Art. 64.

(1) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului este responsabil de formatul si structura diplomelor de studii si a suplimentelor de diploma conferite de universitatile acreditate din România.

(2) Un registru centralizat la Ministerul Educatiei si Cercetarii – registru national unic, inclusiv în forma electronica, tine evidenta diplomelor universitare emise în România, pe baza documentatiilor existente în universitatile acreditate.

(3) Falsificarea certificatelor sau diplomelor de studii este considerata ca infractiune si se pedepseste conform legii. (Numai in cazul in care ele sunt folosite cu scopul de a induce in eroare o institutie pentru realizarea in conditiile legii a unui profit material necuvenit!)

Partea a II-a: Conducerea învatamântului superior

Capitolul I: Conducerea institutiei de învatamânt superior

Statutul conducerii institutiei de învatamânt superior

Art. 59.

(1) Fiecare institutie de învatamânt superior publica sau privata, acreditata, adopta, în mod autonom si în conformitate cu prevederile legale un statut al conducerii sale, care este parte componenta a cartei universitare.

(2) Statutul reglementeaza obligatoriu :

a) regulile de alegere a consiliului director, a senatului, a rectorului si a altor organisme de conducere ale institutiei de învatamânt superior;

b) constituirea si functionarea administratiei în institutia de învatamânt superior;

c) atributiile care revin organismelor de conducere si celor de administrare ale institutiei de învatamânt superior;

d) criteriile de performanta si responsabilitati pentru actiunile de conducere si administrare;

e) formele de implicare a studentilor în luarea deciziilor de conducere;

f) constituirea si functionarea comisiei de etica si deontologie universitara ce are ca misiune asigurarea respectarii regulilor privind integritatea morala si academica a membrilor comunitatii universitare, inclusiv a celor care se refera la conflictele de interese;

(3) Alegerile organelor de conducere din institutia de învatamânt superior se face prin vot secret, nominal si liber – exprimat.

Conducerea si organizarea interna

Art. 60.

(1) Conducerea institutiei de învatamânt superior este asigurata de organe deliberative si de organe executive, astfel:

a) Organele deliberative sunt: Senatul si Consiliul Director ;

b) Organele executive sunt: rectorul, prorectorul, decanii, prodecanii, directorii de departamente, sefii de catedra ;

(2) Institutiile de învatamânt superior pot constitui si alte structuri organizatorice ale caror atributii sunt stabilite prin Carta Universitara.

(3) Misiunea acestora consta în analiza tuturor activitatilor din institutie, supravegherea eficientei si a legalitatii functionale, aprobarea.

_________________

[1]Profesor de Matematici Aplicate in Stiinte Ingineresti si Social-Economice, Director de studii CUFR ROMANIA (Consultanta Universitara, Studii si Cercetari de pe langa Scolile Superioare Franceze de Inalte Studii), Vicepresedinte  al  Consortiului EDUGATE, Cofondator IRSCA Gifted Education (Institutul Roman pentru Studii si Cercetari in Educatia de Excelenta)

 [2]Elaborat de catre Consortiul EDUGATE, sub directia Prof. Florian Colceag, Presedinte-Fondator IRSCA Gifted EducationPresedinte-Fondator  al  Consortiului EDUGATE.

NOTA
Proiect de lege a învatamântului superior din România!


Raspandeste cu incredere
  • 80
  •  
  •  
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
    82
    Shares

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here