Acasă justitie ActiveNews.ro : De ce s-au supărat americanii.

ActiveNews.ro : De ce s-au supărat americanii.

0
8
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Ce modificări aduse legilor justiției au provocat îngrijorarea Departamentului de Stat al SUA

• Cei care au colaborat cu fosta Securitate sunt excluși din magistratură • Comisiile speciale parlamentare pot verifica dacă magistrații au fost sau sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații • Președintele României NU mai poate refuza numirea judecătorilor și procurorilor • O dată la fiecare 5 ani,  judecătorii și procurorii sunt supuși unei evaluări psihologice • Nu pot fi numiți în funcții de conducere judecătorii care au colaborat cu vreun serviciu de informații • Procurorii NU mai pot participa la concursul de promovare în funcția de judecător la ÎCCJ • Președintele României NU mai poate refuza numirea în funcțiile de conducere la ȊCCJ, dar poate refuza în continuare numirea procurorilor generali
„Statele Unite constată cu îngrijorare că Parlamentul României are în vedere o legislație care ar putea submina lupta împotriva corupției și ar putea slăbi independența justiției din România. Aceasta legislație, propusă inițial de Ministerul Justiției, amenință progresul pe care România l-a făcut în ultimii ani, de a construi instituții judiciare puternice, protejate de intervenția politică. Ȋndemnăm Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept și pun în pericol lupta împotriva corupției”. Acesta este comunicatul Departamentului de Stat al SUA, transmis la 27 noiembrie 2017.
Când America spune că este îngrijorată, lucrurile devin extrem de serioase. Oricare ar fi subiectul. Ȋngrijorarea Americii nu poate fi niciodată ignorată.
De aceea, este important să încercăm să aflăm motivele îngrijorării. Ce anume i-a supărat pe americani. Pe internet sunt publice toate înregistrările audio-video ale ședințelor „comisiei Iordache” – Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției. Sunt 22 ore de filmare. Cam cât două sezoane din serialul Berlin Station.
Sunt convinsă că, înainte de a emite comunicatul, specialiștii din Departamentul de Stat al SUA au vizionat, la rându-le, aceste imagini. Cu subtitrare. Pentru că înregistrările sunt extrem de  importante: dincolo de prognoze, interpretări și informații din alte surse, ele probează (sau nu) direcția și intenția legiuitorilor.
Lustrație în magistratură și eliminarea agenților serviciilor secrete
Ȋn comisia condusă de deputatul PSD Florin Iordache NU se discută despre modificarea Codului Penal, micșorarea pedepselor sau redefinirea infracțiunilor de curupție. Se discută despre modificarea și completarea „legilor justiției” (legile 303/2004, 304/2004 și 317/2004). Principiul declarat este cel al separării carierelor judecătorilor și procurilor. Principiu cu care Consiliul Superior a Magistraturii (CSM) s-a declarat deja „de acord, în limite constituționale”.
Dezbaterile pe acest subiect au început oficial în ziua de 15 noiembrie, după ce au fost primite avizele de la CSM, Guvern și Consiliul Legislativ. La lucrările comisiei au fost prezenți deputați și senatori ai PSD, ALDE, UDMR și din partea Minorităților. Opoziția a fost reprezentată constant de USR și, sporadic, de PNL.
Abia miercuri, 22 noiembrie, s-a trecut la dezbaterea și adoptarea amendamentelor propuse pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Liberalii au plecat din sală, în semn de protest.
Pentru definirea independenței procurorilor, s-a modificat alin.(1) din art.3 al Legii 303/2004 („procurorii numiți de Președintele României se bucură de stabilitate și sunt independenți, în condițiile legii”) și au fost inserate în proiectul de lege prevederile art.132 din Constituție: „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției.”
Apoi, a fost votat amendamentul propus de Asociația Magistraților din România (AMR) și însușit de PSD, ALDE și UDMR, conform căruia judecătorii și procurorii înregimentați în poliția politică de dinainte de ’89 vor fi excluși din magistratură. Amendamentul a fost adoptat, iar art.6, alin.(2) ind.2 prevede că „Apartenența ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică, are ca efect eliberarea din funcția deținută.”
Ȋn forma actuală, legea 303/2004 prevede că „judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.”
Când spui „servicii de informații”, te referi doar la SRI și SIE. Prea puțin, au considerat parlamentarii care, la propunerea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR) – propunere preluată de PSD, ALDE și UDMR -, au modificat art.7 din proiectul de lege, astfel încât:
„(1) Judecătorii, procurorii, magistrații – asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate si personalul conex personalului de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declarație olografă pe propria răspundere din care să rezulte că nu au fost și nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane.
(3) Serviciilor de informații le este interzis să racoleze persoanele prevăzute de aliniatul 1 ca lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori. Ȋncălcarea acestei interdicții este infracțiune împotriva independenței justiției și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani. Ȋn cazul în care infracțiunea este comisă de un ofițer cu funcții de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepsește.
(4) Verificarea veridicității datelor din declarațiile prevăzute la alin. 2 se face de către CSAT și Comisiile speciale parlamentare pentru controlul activității serviciilor de informații anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizată de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat.
Rezultatul verificării efective are valoare de informare conformă. Răspunsul eronat se pedepsește conform legii. Ȋncălcarea dispozițiilor alin.(1) conduce la eliberarea din funcția deținută.
(5) Serviciile de informații sunt obligate să pună la dispoziția comisiilor parlamentare de control toate datele, informațiile sau documentele necesare în acest sens.
(6) Prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informațiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele și orice alte acte emise ori co-semnate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării sau de un serviciu de informații care privește sau are legatură cu justiția este informație de interes public.”
Interesant este că, pentru acest articol, CSM a avut un singur amendament, cu verbul exclusiv la timpul prezent: „(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declarație olografă pe propria răspundere din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane al instanței sau, după caz, al parchetului”.
Tot la 22 noiembrie, în „comisia Iordache” s-a votat introducerea unui nou alineat la art.9, alin (3) care prevede că „Judecătorii și procurorii sunt obligați să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului, legislativă și executivă.” Amendamentul propus de deputata ALDE Cătăniciu Steluța a fost adoptat, cu o singură abținere.
Mai departe, s-a votat modificarea unor articole ce reglementează detalii tehnice privitoare la admiterea în Institutul Național al Magistraturii (INM). Proiectul de lege vizează dublarea duratei cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție, de la 2 ani, cât este acum, la 4 ani (un an de teorie și 3 de practică). CSM-ul a propus o durată totală de 3 ani, dar a fost adoptată varianta din proiectul de lege.
S-a acceptat în schimb următoarea propunere a CSM, conform căreia, pe toată durata studiilor, auditorii de justiție beneficiază de decontarea materialelor didactice, de cazare în spațiile de cazare ale INM, care plătește și cheltuielile de întreținere, de asistență medicală, medicamente și proteze, „în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate”. Auditorii de justiție beneficiază în continuare și de o bursă echivalentă cu indemnizația lunară a unui judecător/procuror stagiar.
Conform unui alt amendament aprobat de Comisie, „absolvenții Institutului Național al Magistraturii sunt obligați să îndeplinească timp de 10 ani funcția de judecător sau de procuror”, față de 6 ani, cum este acum. Ȋn plus, se modifică durata stagiului pentru judecători și procurori, de la 1 an, cât este acum, la 2 ani (CSM propusese 1 an și 6 luni).
Cu judecătorii și procurorii la psiholog
Joi, 23 noiembrie, PNL se reîntoarce la ședința Comisiei și solicită reluarea dezbaterilor pe amendamentele discutate miercuri. Se votează, iar comisia respinge propunerea.
Se discută despre organizarea examenului de capacitate al judecătorilor și al procurorilor stagiari. Proiectul de lege prevede că acest examen constă într-un interviu. Robert Cazanciuc propune, iar Comisia aprobă ca, pe lângă interviu, să existe și o mapă de stagiu, cu hotărârile emise de stagiari în perioada respectivă, ambele probe având pondere egală.
Se ajunge la art.31 din Legea 303/2004 care acum prevede, la alin. (3), că „Președintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor și procurorilor (n.r. – care au promovat examenul de capacitate). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii”. UNJR solicită abrogarea acestui aliniat, pentru că „în mod tradițional și necontestat, semnarea decretului de numire în funcție a judecătorilor de către președintele țării are valoarea unui act solemn și nici într-un caz nu naște un drept al președintelui de a se implica pe fond în procesul de selecție a judecătorilor și procurorilor.”
PNL se opune, motivând că președintele poate primi anumite informații de la CSAT. „Dacă viitorul judecător e un terorist, ce face Președintele?”, avertizează Alina Gorghiu. „E neconstiuțională eliminarea dreptului Președintelui de a numi judecători”, susține și USR. Dar judecătoarea Dana Gârbovan (UNJR) intervine ferm: „este o imixtiune”, iar „decizia președintelui de a refuza numirea unui judecător nu poate fi atacată în instanță”. Comisia votează eliminarea alineatului 3 din art.31.
La art.39, CSM propune ca „pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță”, „judecătorii și procurorii să fie supuși unei evaluări periodice (n.r. – și nu la fiecare 3 ani, cum e acum) privind calitatea activității, eficiența, integritatea și obligația de formare profesională continuă, iar în cazul judecătorilor și procurorilor numiți în funcții de conducere, și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale”. Amendamentul este adoptat.
„Periodic” înseamnă, conform propunerii Ministerului Justiției, o dată la 2 ani, pentru judecătorii și procurorii cu o vechime între 1 și 5 ani; o dată la 3 ani pentru cei cu o vechime între 5 și 10 ani; o dată la 4 ani, pentru cei o vechime între 10 și 15 ani; o dată la 5 ani, pentru cei cu o vechime mai mare de 15 și 20 ani. După evaluare, judecătorii sau procurorii nemulțumiți de calificativul acordat pot face acum contestație la secția corespunzătoare a CSM, iar mai departe pot ataca hotărârea secției la Plenul CSM. Comisia Iordache votează modificarea acestor prevederi, iar hotărârile secțiilor ar putea fi atacate doar în contencios administrativ.
De asemenea, în proiectul de lege se introduce un capitol nou, cu următorul cuprins: „Cap. IV ind.1 – Evaluarea psihologică periodică”. Este propunerea CSM, ca judecătorii, procurorii, magistrații – asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor să fie supuși la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice. Dacă în urma evaluării psihologice, respectivul primește primește calificativul „nerecomandabil”, e obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni. După care urmează o reevaluare psihologică și un nou calificativ.
UNJR dorește înlocuirea termenului de „nerecomandabil” cu „inapt”. CSM se opune, susținând că acest termen ar pune sub semnul întrebării toate deciziile ulterioare ale respectivului. Ministerul Justiției dorește ca cel care nu trece evaluarea psihologică să nu fie totuși degrevat de orice fel de activitate (n.r. – ?!). Comisia nu este de acord și se aprobă amendamentul ce prevede suspendarea din activitate pe perioada consilierii psihologice.
Mai departe, se modifică alin. (2) al art.44, în sensul că, la calcularea vechimii necesare pentru a promova la instanțele sau parchetele imediat superioare, judecătorilor și procurorilor nu li se mai ia în considerare și perioada în care au fost auditori de justiție. Amendamentul este al deputatului Márton Árpád, vicepreședinte al Comisiei speciale, care amenință că, dacă nu se va face modificarea, UDMR va vota la plen împotriva legii. Amendamentul trece.
CSM-ul vrea ca nici perioada în care „judecătorul sau procurorul a fost inspector judiciar” să nu se adauge la calcularea vechimii necesare pentru promovare. Ȋnsă nici PSD (prin Robert Cazanciuc), nici UDMR nu sunt de acord. Ȋn locul alin.(2) din art.44, care prevedea că „la calcularea vechimii prevăzute se ia în considerare și perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat” (declarat neconstituțional prin Decizia CCR 785/2009), apare un nou text care spune că „se introduce în calculul vechimii perioada în care judecătorul sau procurorul a fost detașat de CSM sau a fost inspector judiciar”.
Urmează detaliile de ordin tehnic referitoare la examenul de promovare, apoi se ajunge la articolele de lege ce reglementează „numirea în funcțiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și parchetelor corespunzătoare”.
Crește vechimea necesară pentru numirea în funcții de conducere
Se modifică alin.(1) din art.48, astfel încât doar președinții de judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel vor trece printr-un examen. Mai departe, la propunerea CSM, „numirea judecătorilor în celelalte funcții de conducere se face, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii sau numirii pentru un alt mandat o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea președintelui instanței.”
UDMR solicită modificarea alin.(10) – (12) din art.48, astfel încât „nu pot fi numiți în funcții de conducere judecătorii care au fost lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații”. Acum, conform legii 303/2004, au această interdicție doar „judecătorii care au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea”.
Cătălin Predoiu (PNL) nu e de acord cu reformularea alin.(12) – „Verificarea veridicității datelor din declarațiile olografe pe propria răspundere se face de către CSAT și Comisiile speciale parlamentare pentru controlul activității serviciilor de informații anual”. „Practic, ați prevăzut un control mixt”, spune el. Dar Comisiile speciale parlamentare pentru controlul activității serviciilor de informații nu vor verifica activitatea judecătorilor, ci doar activitatea SRI care ar putea racola judecători, justifică cei din Comisie. Iar amendamentul trece, cu 4 abțineri.
Sunt majorate condițiile minime de vechime necesare pentru numirea în funcții de conducere. Propunerile sunt și pe lista amendamentelor aduse de CSM. Comisia le aprobă.
Procurorii nu mai pot deveni direct judecători la Curtea Supremă
Vineri, 24 noiembrie, e marea zi. Ședința Comisiei fusese programată să înceapă la ora 9:30, dar înregistrarea video a ședinței debutează cu ora 10:12. Discuțiile continuă însă de la articolul de lege (art.51) unde se ajunsese cu o zi înainte.
Apoi, la propunerea UNJR, se modifică alin.(3) al art.52 care, în actuala formă, le permite și procurorilor să participe la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Ȋn varianta UNJR, pot deveni judecători la ÎCCJ doar „judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puțin 5 ani funcția de judecător la curtea de apel, au obținut calificativul «foarte bine» la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani și au o vechime efectivă în funcția de judecător de cel puțin 18 ani.”
Opoziția se opune și invocă încălcarea Deciziei 866/2006 a CCR. „Ȋn această decizie CCR spune, în esență, că judecătorii și procurorii au drepturi egale. Dar cum să numești la ȊCCJ un procuror care n-a redactat în viața lui o minută?”, întreabă judecătoarea Dana Gârbovan (UNJR). „Dacă un procuror vrea să devină judecător, se duce la judecătorie, la tribunal, apoi la curtea de apel, și-și urmează cariera de jos”, precizează și deputatul Florin Iordache. Comisia adoptă amendamentul.
După dezbaterea chestiunilor de ordin tehnic referitoare la forma examenului de promovare la ȊCCJ, componența comisiilor, sistemul de notare, se ajunge la art.53 din Legea 303/2004, cel care reglementează numirea în funcții de conducere a judecătorilor de la Curtea Supremă.
Președintele nu mai poate refuza numirea judecătorilor din conducerea Curții Supreme
Ȋn forma actuală a legii, „președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai ÎCCJ sunt numiți de către Președintele României, la propunerea CSM, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani. Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere decât motivat, aducând la cunoștința CSM motivele refuzului.”
CSM propune modificarea acestui articol, în sensul că „Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere” ale ȊCCJ.
Alina Gorghiu respinge „în numele grupului PNL” acest amendament și cere „revenirea la forma inițială”. Cătălin Predoiu spune că „puterea judecătorească este independentă, dar nu putem elimina posibilitatea ca șeful statului să refuze numirea. El are cea mai mare legitimitate populară. Ȋnseamnă a-l deposeda de un atribut esențial al puterii prezidențiale.”
Dar „cum poate motiva refuzul Președintele României?”, întreabă deputata ALDE Cătăniciu Steluța. „Dacă persoana este testată de CSM, care e garantul independenței justiției, conform Constituției? Ce motive poate invoca Președintele României, pentru a refuza numirea?” „Până nu veți ajunge în CSAT, nu veți putea ști cum refuză Președintele numirea…”, îi răspunde deputatul USR Stelian Ion.
Iar dezbaterea polică continuă, zeci de minute. Până când, într-un moment revelator, Alina Gorghiu dorește să afle sursa disputelor: „Acest amendament este al CSM? Asumat, venit din plenul CSM?” „Este propunerea formulată în cadrul Consiliului, pe aceste legi, în aprile 2017”, răspunde reprezentanta CSM. Se lasă liniștea în sală.
Apoi, declarațiile politice continuă. UNJR, prin judecătoarea Dana Gârbovan, încercă să tranșeze disputa. „Cred că sunt două chestiuni care vor trebui ulterior rezolvate. Una, pentru că se face referire în mod repetat la Președinte ca și președinte al CSAT și la informațiile pe care le-ar primi în această calitate, întrucât ele vizează judecători de la ȊCCJ și ar implica atunci o acțiune specifică a serviciilor de informații; trebuie să ne întrebăm dacă acest lucru ar trebui reglementat prin lege și stabilit în mod transparent cum se face acest lucru, dacă acceptăm că este necesar. Și doi: în ce termeni ar putea refuza Președintele României o astfel de numire? Pentru că s-a vorbit despre SUA și s-a spus că acolo serviciile fac verificări în ceea ce în privește pe judecători, le fac într-un mod cât se poate de reglementat, se aduce la cunoștința candidatului lucrul respectiv, îl știe toată lumea. Noi, cel puțin, ne-am adresat CSAT-ului și am întrebat dacă se fac astfel de verificări și în ce procedură. Nici până în ziua de azi nu am primit vreun răspuns. Aceste lucruri trebuie clarificate”, a subliniat președinta UNJR. Fără ca cineva din Comisie să-i dea vreun răspuns.
Se supune la vot propunerea PNL, de respingere a amendamentului CSM și de păstrare a formei actuale a legii. Sunt 5 voturi pentru. Pe urmă, se votează pentru amendamentul CSM, însușit de Comisie, care trece cu 11 voturi pentru, 5 împotrivă și o abținere.
Se trece apoi la art.54, care prevede, în forma actuală, că „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului.”
Ca și în cazul judecătorilor ce ocupă funcții de conducere la ȊCCJ, CSM solicitase modificarea legii, în așa fel încât Președintele României să NU mai  poată refuza numirea procurorilor în funcțiile de conducere mai sus menționate.
Acesta este momentul în care atmosfera din sala de ședințe a Comisiei explodează. Opoziția scoate pe masă raportul MCV. Deputatul USR Stelian Ion spune că „trebuie cerut avizul Comisiei de la Veneția în ceea ce privește numirea procurorilor de rang înalt” și solicită efectuarea acestui demers.
Predoiu citește din raportul de țară și susține același lucru: „România ar trebui să ceară avizul Comisiei de la Veneția. Este o obligație de stat. Este o problemă diplomatică a României!”
Și-n toată agitația creată, Cazanciuc apasă pe butonul microfonului și propune un armistițiu: „să lăsăm textul integral așa cum este”. Dar „CSM nu ar avea o libertate reală de alegere. Propunerile noastre vizează conferirea unui rol înalt CSM-ului, având în vedere că, așa cum prevede Constituția, EL este garantul independenței Justiției”, spune reprezentanta Consiliului Superior al Magistraturii. Și e important ce spune, pentru că singurele comentarii pe care le face în ședințele acestei Comisii sunt doar cele pentru care are mandat.
Dezbaterile politice continuă. Iar la ora 3:10 din înregistrare, imaginea video îngheață. Continuă totuși înregistrarea audio. Predoiu spune că „propunerea domnului Cazanciuc, de a lăsa textul așa cum e, este foarte bună”.
Se bate în retragere. Nimeni nu-și mai însușește propunerea CSM. Se votează revenirea la forma inițială a legii. Cu două abțineri, propunerea e adoptată. Toate amendamentele respinse rămân pe listă, pentru a fi dezbătute în plen. Dar amendamentul CSM, nefiind însușit de cineva din Comisie, nu mai e acum nici măcar pe lista celor respinse.
Prin urmare, dacă în cazul judecătorilor care conduc  ȊCCJ, Președintele n-ar mai avea niciun drept de a refuza numirea lor, în cazul procurorilor generali, privilegiul a fost păstrat. „Soluția nu e ca la ȊCCJ, e altă soluție aici”, explică liberalul Cătălin Predoiu. Adică, „numirea președintelui ȊCCJ e diferită față de numirea procurorului general”, susține și președinta UNJR.
Mai departe, ședința Comisiei continuă într-o armonie impusă, ca la ora deschisă a unor școlari care știu că au inspecție la clasă. E un consens general. Se respinge amendamentul potrivit căruia Președintele României nu poate refuza revocarea procurorilor din funcțiile de conducere. Și se elimină din lista instituțiilor conduse de procurori și Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, care deocamdată are un statut incert.
Iar ședința Comisiei se termină. E vineri, început de week-end. De la minutul 3:53, pe înregistrare se aud acordurile Rapsodiei lui George Enescu…
Reacția Parchetului General care a precedat reacția Departamentului de Stat al SUA
A doua zi, sâmbătă, 25 noiembrie, Ministerul Public a ieșit cu un comunicat de presă (exclusiv) pe pagina de facebook:
Punct de vedere al Ministerului Public în legătură cu unele amendamente votate de Comisia parlamentară specială pentru legile justiției
Ministerul Public atrage atenția asupra faptului că, în cursul zilei de ieri, 24 noiembrie 2017, Comisia parlamentară specială pentru legile justiției a votat modificarea unor articole de lege într-o formă prin care, în mod evident, se conturează premisele eliminării independenței procurorului, ca primă etapă pentru anularea statutului de magistrat al acestuia, cu consecințe negative asupra calității actului de justiție. Astfel, articolul 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor consacră independența și stabilitatea procurorilor, atribute care nu se mai regăsesc în forma amendată și votată de Comisia parlamentară specială pentru legile justiției. Modificarea adusă reprezintă astfel și o îndepărtare clară de la textul constituțional, care situează procurorii în cadrul autorității judecătorești.
În acest context, Ministerul Public își exprimă îngrijorarea față de tendința anacronică exprimată de Comisia parlamentară specială pentru legile justiției în ceea ce privește viziunea asupra procurorului și sistemului de justiție penală. În acest sens, dorim să reamintim două dintre aspectele reținute în Carta de la Roma (2014), document de referință privind standardele și principiile europene referitoare la procurori, întocmit de către Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE) la solicitarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei:
• Independența și autonomia Ministerului Public constituie un corolar indispensabil pentru independența justiției. Așadar, ar trebui încurajată tendința generală de a întări independența și autonomia efectivă a Ministerului Public.
* Procurorii ar trebui să fie autonomi în luarea deciziilor și ar trebui să își îndeplinească sarcinile în afara oricăror ingerințe și presiuni externe, conform principiilor separației puterilor și responsabilității.
Comunicatul Ministerului Public a fost emis sâmbătă, ora 19:44. Luni dimineață, într-un interviu acordat publicației Express de Banat, cu ocazia unei vizitei întreprinse în județul Caraș – Severin, ambasadorul  SUA la București, Hans Klemm, a declarat că „în ceea ce privește pachetul de legi ale justiției pregătit inițial de ministrul Justiției și prezentat Parlamentului, urmărim îndeaproape evoluția și așteptăm să vedem ce modificări vor apărea în Parlament și care va fi forma finală rezultată din comisie (n.r. – Comisia specială). Avem îngrijorări foarte serioase cel puțin cu privire la propunerile inițiale ale ministrului Justiției”.
Procurorul General nu mai poate delega în funcții de conducere la parchetele din țară
Luni, la ora la care Ambasadorul SUA făcea aceste declarații, „Comisia Iordache” dezbătea modificarea art.57, alin. (7) din Legea 303/2004, care acum prevede că „în interesul serviciului, procurorii pot fi delegați, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcții de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 6 luni”.
Pentru prima oară, la dezbateri sunt prezenți și doi reprezentanți ai Asociației Procurorilor din România (APR). Și inițiatorii proiectului de lege, dar și cei de la CSM doresc modificarea acestor prevederi, așa încât delegarea procurorilor să poată fi dispusă doar de către secția pentru procurori din cadrul CSM. Amendamentul e însușit de USR și adoptat de Comisie.
Ȋn plus, UNJR dorește ca legea să prevadă că „judecătorii și procurorii pot fi delegați numai la instanțele și, respectiv, la parchetele unde au dreptul să funcționeze potrivit gradului profesional dobândit”. Amendamentul, însușit de ALDE, e adoptat și devine alin. (8).
UNJR propune și modificarea art.59 astfel încât, pe lângă detașare, nici delegarea să nu se mai poată face „la instanțe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcționeze potrivit legii.” Reprezentantul APR se opune, motivând că există situații (accidentele aviatice, de pildă) în care un procuror inferior trebuie să facă acte urgente într-un dosar pe care doar Parchetul General are competența să-l soluționeze. Dar UNJR spune că acum există o inechitate: „Au fost aduși procurori de la un parchet pe lângă o judecătorie la Parchetul General. Dacă vrei să te duci la Parchetul General, trebuie să dai examen, așa cum dau și judecatorii care vor să vină la ȊCCJ”.
Reprezentantul APR propune o soluție de compromis. Să se prevadă în lege „pentru situațiile care impun urgența sau în lipsa gravă de personal, se poate dispune detașarea de către secția de procurori a CSM, pe o perioadă de 6 luni”. Soluția nu e acceptată. „Se introduce o portiță de detașare la Ministerul Public”, spune reprezentanta UNJR. „Pentru situațiile speciale, așa cum e cea cu accidentul aviatic, există comisia rogatorie”. Amendamentul UNJR este adoptat de Comisie.
Se trece la art.61 care acum prevede, la alin. (1), că „la cererea motivată, judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror, iar procurorii, în funcția de judecător, prin decret al Președintelui României, la propunerea CSM”. Dar, conform proiectului de lege judecătorii nu mai pot fi numiți decât în funcția de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii în funcția de judecător la judecătorii. APR nu e de acord cu asta și propune ca textul să rămână în forma lui actuală. „Un procuror care a susținut un recurs în interesul legii poate să fie, cu deplină competență, judecător de curte de apel”, susține reprezentantul APR.
Dar CSM achiesează și el la modificarea legii. Spune că în Constituție se face diferența între statul judecătorilor și cel al procurorilor. Și UNJR e de acord cu modificarea. Ba chiar și deputatul PNL Ioan Cupșa, care spune că „articolul e de bun augur” și propune completarea lui cu fraza „cele două instituții, parchetul și instanța, trebuie să dea un aviz consultativ”. Astfel modificat, amendamentul este adoptat de Comisie.
Mai departe, la propunerea UNJR, însușită de ALDE, este abrogat alin (3) din art.61, care prevede că „Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoștința Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului”. Prin urmare, Președintele NU va mai putea refuza deloc.
Ședința de luni a Comisiei speciale s-a încheiat la ora 13:00. Seara, Departamentul de Stat al SUA a emis comunicatul cu titlul „Propuneri care afectează independența sistemului judiciar”, prin care „îndeamnă Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept și pun în pericol lupta împotriva corupției”.
Acestea sunt faptele. Acestea sunt articolele de lege importante care au fost discutate și modificate de Comisie, până în ceasul în care americanii și-au exprimat îngrijorarea. Oricare dintre articolele de lege mai sus menționate poate fi motivul supărării. Numai că, luate separat, fiecare dintre ele indică o cu totul altă supărare…

Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Sondajul nostru

In contextul actual, "mandrul ca sunt roman", este si optiunea dumneavoastra?

View Results

Loading ... Loading ...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here