miercuri, septembrie 26, 2018
Acasă Opinii ActiveNews.ro : Istoricul Vasile Lechințan îi scrie președintelui Iohannis…

ActiveNews.ro : Istoricul Vasile Lechințan îi scrie președintelui Iohannis…

1
27
Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

Istoricul Vasile Lechințan îi scrie președintelui Iohannis despre masivele retrocedări ilegale din Ardeal către Arhiepiscopia Catolică de Alba Iulia, „producându-se una dintre cele mai mari deturnări de fonduri din istoria Transilvaniei”  

Instituții administrative și juridice ale statului român au „retrocedat” imobile de o valoare inestimabilă Arhiepisopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, deși aceasta din urmă nu era în drept, scrie istoricul Vasile Lechințan într-un memoriu adresat Președintelui României și intrat în posesia ActiveNews.
Istoricul arată cum Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia a cerut să-i fie retrocedate bunuri pe care nu a fost niciodată proprietar, ele fiind doar administrate o perioadă de către respectiva instituție. Este vorba de palate, internate ale unor gimnazii și școli, clădiri, etc.
„Astfel, aceste fundații au fost administrate de statul transilvan din 1780 până la 1866, când au fost date în administrare – nicidecum în proprietate – Statusului Romano-Catolic ardelean, care i-a înlăturat apoi treptat și complet pe români de la beneficiile lor, producându-se una dintre cele mai mari deturnări de fonduri din istoria Transilvaniei. Din aceste fonduri/ fundații s-au ridicat în Transilvania palate și internate ale unor gimnazii și școli, ale căror proprietari sunt aceste fundații/ fonduri și tot din aceste bunuri s-au construit și biserici și case parohiale romano-catolice, clădiri și chiar palate pentru închirieri în scopul obținerii de beneficii exclusiv pentru romano-catolicii maghiari. Astfel nicio biserică românească greco-catolică din Transilvania nu a avut patron (susținător cu fonduri financiare) Fondul de Religie Transilvan, pe când – repet – 72 de biserici greco-catolice românești din afara Transilvaniei propriu-zise, respectiv zonele Bihor, Arad, Maramureș etc au avut patron Fondul de Religie Ungar, care era administrat de statul ungar.
După 1989, reprezentanți ai Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia au cerut să li se restituie „în proprietate”, în mod fraudulos, ilegal, numeroase clădiri dintre cele sus-amintite, fapt pentru care trebuie să răspundă penal în fața justiției pentru uzurpare de drept de proprietate. Acești reprezentanți, abuzând de interpretări inexacte și cu rea voință, au reușit să obțină multe dintre asemenea clădiri, care deja  au fost „retrocedate” numitei Arhiepiscopii, de fapt această instituție a fost împroprietărită ilegal de către oficiali ai statului român incompetenți și/ sau probabil corupți, care trebuie să răspundă, și ei, pentru aceste fapte penale. În această situație se află palatele unor licee din Târgu Mureș, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, deja „retrocedate”,  și numeroase alte clădiri. Paradoxal și trist este faptul că statul român plătește chirie pentru ele, iar din clădiri au fost practic alungați elevii români”, se arată în document.
Situația este cu atât mai gravă, cu cât, elevii români ar fi fost alungați de noii proprietari din liceele și școlile retrocedate.
„Tot din 1990 au fost alungați elevii români de la liceele proprietatea fondurilor sus-amintite din Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc. La Liceul Unirea din Târgu Mureș se încearcă tot mai mult a se duce o viață imposibilă pentru liceul românesc din aceste clădiri care au fost, în mod clar, conform cărții funciare, proprietatea Fondului de Studii și a Fondului de Stipendii/de Burse sus-amintite până la „retrocedarea” acestor clădiri Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, care de fapt a fost împroprietărită cu ele de către Comisia guvernamentală care s-a ocupat de retrocedări și de către o hotărâre a Curții de Apel Târgu Mureș, creindu-se astfel o situație juridică cu totul nouă. Nici pe vremea Ungariei nu a fost în proprietatea acestei Episcopii sau a Statusului Romano-Catolic Ardelean.
 Aceste clădiri/ palate trebuie să fie și să rămână pentru eternitate un simbol al punții comune de conviețuire  pentru toate etniile din România. Ele – repet – nu au fost niciodată în proprietatea – sau înscrise pe cartea funciară a – Arhiepiscopiei romano-catolice sus-amintite sau a Statusului Romano-Catolic ardelean, ci pe numele fundațiilor sus-amintite, pe cartea funciară a acestora. Este o mare enigmă cum de oficiali ai comisiei de retrocedări și instituțiile judecătorești care au „retrocedat” astfel de clădiri nu au văzut aceste extrase de cărți funciare și cum de au interpretat abuziv și ilegal textul acestora”, notează istoricul.
Iată textul integral al memoriului:
Memoriu adresat Președinției României, Guvernului Român,  Parlamentului României și  Înaltei Curți de Casație și Justiție a României
Subsemnatul, dr. Vasile Lechințan, istoric, vă  adresez  acest memoriu pentru soluționarea grabnică a unor grave nedreptăți care s-au făcut națiunii române, în special românilor transilvăneni, cu prilejul așa-ziselor „retrocedări”, efectuate de către instituții administrative și juridice ale statului român, din 1990 până astăzi, și nu ar fi bine ca marele eveniment din acest an, Centenarul României Mari, să-l întâmpinăm cu aceaste nedreptăți care trenează de atâta timp din cauza unor oficiali români din administrație și justiție, unii incompetenți și alții probabil corupți, dar sigur manipulați în mod nedemn de beneficiarii ilegali actuali, de după 1990, ai unor bunuri comune ale națiunii noastre.
Mă refer aici la averile uriașe ale fundațiilor făcute pentru Transilvania și, în oglindă (de același tip), și pentru Ungaria, de către împărăteasa Maria Tereza în anii 1773-1780, pentru românii greco-catolici, pentru maghiarii și germanii/sașii romano-catolici și pentru armenii de religie armeano-catolică, averi constituite și din contribuția românilor transilvăneni, prin robote iobăgești, dijme și impozite, prin taxe școlare la gimnaziile susținute de aceste fonduri etc. Fundațiile sau fondurile sunt următoarele:
– Fundus Studiorum (Fondul/Fundația de Studii/Învățământ, în maghiară: Tanulmányi alap);
– Fundus Religionum (Fondul/Fundația de Religie, în maghiară: Vallás alap);
– Fundus Stipendiorum (Fondul/Fundația de Burse/ de Stipendii, în maghiară: Ösztöndíj Alap), acestea fiind cele mai importante, precum și altele mai mici:
– Fundus Scholarum Elementarium (Fondul/Fundația pentru școlile elementare);
– Fundus Regii Catholici Orphanotrophii (Fondul/Fundația Orfelinatului Regesc Catolic [de la Sibiu]) etc.
Pentru o corectă raportare între fondurile/fundațiile “ungare” (create inclusiv pentru zonele Banat, Bihor, Maramureș) și cele “transilvane” (create pentru interiorul arcului carpatic), este de remarcat de la bun început faptul că fondurile/fundațiile create de numita împărăteasă pentru Ungaria, în oglindă (de același tip) cu cele pentru Transilvania propriu-zisă, au fost administrate exclusiv de către statul ungar, de la 1780 până astăzi. Din cele “ungare” au beneficiat astfel, până la 1918, și 72 de biserici românești din zonele Arad, Oradea, Carei, Timișoara, Satu Mare etc., precum și studenți români – care au primit burse – la gimnazii catolice de pe actualul teritoriu al României, din aceleași zone.
Fundațiile/fondurile create pentru Transilvania propriuzisă (interiorul arcului carpatic) au suferit – în contrast cu cele din Ungaria – un traseu istoric total diferit, beneficiile lor fiind deturnate până la urmă în scopuri pur romano-catolice și maghiare. Astfel, aceste fundații au fost administrate de statul transilvan din 1780 până la 1866, când au fost date în administrare – nicidecum în proprietate – Statusului Romano-Catolic ardelean, care i-a înlăturat apoi treptat și complet pe români de la beneficiile lor, producându-se una dintre cele mai mari deturnări de fonduri din istoria Transilvaniei. Din aceste fonduri/ fundații s-au ridicat în Transilvania palate și internate ale unor gimnazii și școli, ale căror proprietari sunt aceste fundații/ fonduri și tot din aceste bunuri s-au construit și biserici și case parohiale romano-catolice, clădiri și chiar palate pentru închirieri în scopul obținerii de beneficii exclusiv pentru romano-catolicii maghiari. Astfel nicio biserică românească greco-catolică din Transilvania nu a avut patron (susținător cu fonduri financiare) Fondul de Religie Transilvan, pe când – repet – 72 de biserici greco-catolice românești din afara Transilvaniei propriu-zise, respectiv zonele Bihor, Arad, Maramureș etc au avut patron Fondul de Religie Ungar, care era administrat de statul ungar.
După 1989, reprezentanți ai Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia au cerut să li se restituie „în proprietate”, în mod fraudulos, ilegal, numeroase clădiri dintre cele sus-amintite, fapt pentru care trebuie să răspundă penal în fața justiției pentru uzurpare de drept de proprietate. Acești reprezentanți, abuzând de interpretări inexacte și cu rea voință, au reușit să obțină multe dintre asemenea clădiri, care deja  au fost „retrocedate” numitei Arhiepiscopii, de fapt această instituție a fost împroprietărită ilegal de către oficiali ai statului român incompetenți și/ sau probabil corupți, care trebuie să răspundă, și ei, pentru aceste fapte penale. În această situație se află palatele unor licee din Târgu Mureș, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, deja „retrocedate”,  și numeroase alte clădiri. Paradoxal și trist este faptul că statul român plătește chirie pentru ele, iar din clădiri au fost practic alungați elevii români. Deși clădirea cunoscutului liceu fost „piarist” din Cluj-Napoca, unde au profesat și au studiat mari personalități ale culturii și istoriei românești transilvane, construit din aceste fonduri în 1821 (pe frontispiciul clădirii scrie că a fost construită din Fondul de Studii, astfel că nu mai e nevoie să se cerceteze arhivele pentru a căuta sursa financiară a ridicării ei), liceu situat în fața clădirii Universității „Babeș-Bolyai”, nu a fost încă „retrocedat”, fiind solicitat de numita Arhiepiscopie,  încă din 1990 au fost alungați elevii români, spre stupoarea marelui istoric al Transilvaniei David Prodan și a românilor clujeni. Tot din 1990 au fost alungați elevii români de la liceele proprietatea fondurilor sus-amintite din Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc. La Liceul Unirea din Târgu Mureș se încearcă tot mai mult a se duce o viață imposibilă pentru liceul românesc din aceste clădiri care au fost, în mod clar, conform cărții funciare, proprietatea Fondului de Studii și a Fondului de Stipendii/de Burse sus-amintite până la „retrocedarea” acestor clădiri Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, care de fapt a fost împroprietărită cu ele de către Comisia guvernamentală care s-a ocupat de retrocedări și de către o hotărâre a Curții de Apel Târgu Mureș, creindu-se astfel o situație juridică cu totul nouă. Nici pe vremea Ungariei nu a fost în proprietatea acestei Episcopii sau a Statusului Romano-Catolic Ardelean.
Aceste clădiri/ palate trebuie să fie și să rămână pentru eternitate un simbol al punții comune de conviețuire  pentru toate etniile din România. Ele – repet – nu au fost niciodată în proprietatea – sau înscrise pe cartea funciară a – Arhiepiscopiei romano-catolice sus-amintite sau a Statusului Romano-Catolic ardelean, ci pe numele fundațiilor sus-amintite, pe cartea funciară a acestora. Este o mare enigmă cum de oficiali ai comisiei de retrocedări și instituțiile judecătorești care au „retrocedat” astfel de clădiri nu au văzut aceste extrase de cărți funciare și cum de au interpretat abuziv și ilegal textul acestora.  Aceste fonduri trebuie să fie administrate de statul român, în folosul tuturor etniilor din Transilvania, așa cum le-a administrat statul ungar pe cele din Ungaria până la 1918. Ne mirăm cum de oficiali ai Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia au acceptat să se implice în asemenea fapte profund ilegale, prin uzurpare de drept de proprietate, și considerăm că, totuși, această instituție va colabora cu Justiția statului român pentru a se înlătura actele ilegale și penale și că nu se va mai implica în „segregarea” elevilor români sau de alte etnii în aceste clăditi/palate care sunt o avere comună a românilor, maghiarilor, sașilor/germanilor, armenilor și a altor etnii din România.
Cu respect deosebit, vă propun, așadar,  ca,  în regim de urgență, să fie abolite toate aceste „retrocedări”/ împroprietăriri ale unor valoroase clădiri care – și pentru românii transilvăneni și pentru toate etniile din Transilvania, din România – au nu numai o valoare  materială, ci și o imensă valoare morală și spirituală, încorporată în identitatea lor istorică și culturală.

Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here