Acasă Stiinta & Tehnica Economie Ce se întâmplă la Rafo?

Ce se întâmplă la Rafo?

70
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 

de Ion Moraru 

 

Cu (doar) câteva luni în urmă  se făcea cunoscut faptul că “fostul brilliant” al industriei de pe meleagurile moldave, Rafo Oneşti şi-a schimbat proprietarul – un grup de oameni  de afaceri din Republica Moldova! Vestea aceasta a căzut  în  momentele în care Rafo a iniţiat intrarea în faliment iar salariaţii acestei firme nu mai primise bani din luna ianuarie, a acestui an! Oare în acest timp s-a întrebat cineva dintre autorităţi ce alimente pun pe masă angajaţii Rafo la fiecare prânz, cum reuşesc ei să plătească facturile? Ca şi “cu  apă de ploaie”  noul acţionariat a  anunţat  că “situaţia nu este atât de gravă. Nu sunt datorii istorice. Sunt anumite datorii curente la salarii pe care le vom achita imediat ce vom porni o parte din instalaţiile de producţie!” Dar a fost mai mult decât un vis (cu care rafinorii s-au amăgit ani de zile!) că “o parte din instalaţii vor fi pornite”… în condiţiile în care ANAF a pus sechestru pe bunurile rafinăriei oneştene, considerând că astfel “forţează mâna”  patronilor ruşi! În pofida nemulţumirii salariaţilor (unii întrebându-se “de ce a fost pus sechestru pentru că Rafo nu avea datorii la stat? pentru jocul cui?”), strigătele lor au fost în van! Un număr de 400 de familii au avut de suferit şi în loc  să fie adus “petrol din Rusia sau  din alte locuri,  de exemplu din Iran sau chiar şi din România”, cum au spus noii acţionari… la începutul acestei săptămâni  Rafo a fost deconectată de la reţeaua electrică, pentru datoriile la plata curentului electric!

  S-a ajuns aici  cu Rafinăria din Oneşti, care a fost construită în 1966 (capacitatea sa de prelucrare  de ţiţei fiind  de 3,5 milioane de tone), după o întreagă “sarabandă”. Dacă în anii “post- revoluţionari”, de după 1989 prin “strălucirea minţii multora” Rafo nu a dorit ca să intre în Compania Naţională Petrom, drumul ce a fost urmat nu a fost nicicum unul uşor! Rafo Oneşti  a  întâmpinat numeroase probleme la privatizare, trecând “prin mâna” oamenilor de afaceri Ovidiu Tender, Marian Iancu, Corneliu Iacobov (fiecare dintre ei fiind acum “la răcoarea penitenciarelor”… Iată, prin comentarii pline de multă amărăciune, câteva lucruri pe care le ştiu toţi despre Rafo:”Au inchis rafinaria intentionat  ca  sa nu mai fie concurenta si pentru a slabi economia nationala…… Rafo a fost  una din cele mai bune rafinarii scoala si sursa de specialisti pentru Teleajen si Midia … Totul dupa  ’90 era  dictatura  PDSR apoi  PSD,  care a manevrat  modul de asa zisa privatizare in fond un jaf ca in majoritatea Ministerului Industriilor.Fie Iacubov,Tender ,Iancu toti au devalizat Rafo au facut datorii la stat cu ajutorul celor care faceau jocurile politice PSD. Au vândut in final celor care au luat-o sa spele niste bani si celor care povesteau frumos despre conversia Rafo!”  Deşi şi-a plătit toate datoriile către stat (fapt “istoric”, nici o firmă de o putere aşa mare nereuşind acest lucru!), Rafo  nu a mai funcţionat din anul 2008! A sperat (şi)  la susţinerea Guvernului Emil Boc pentru a realiza  un program de modernizare a instalaţiilor – care a fost abandonat în urmă cu câţiva ani!- astfel că rafinorii oneşteni au văzut “cu ochii lor” cum politicul a sabotat economicul cât a putut, lăsând în urmă… miliardari şi şomeri!

S-au dus şi toate razele de speranţă  oferite salariaţilor de la Rafo de  grupul de oameni de afaceri din Republica Moldova deoarece aceştia au reuşit, într-un termen foarte scurt-  ca să vândă rafinăria oneşteană. În timp ce acţionariatul s-a schimbat cu o mare repeziciune , nu s-a mai interesat nimeni  de soarta angajaţilor! Aceştia au înaintat în instanţă cereri pentru  recuperarea  salariilor neplătite! Deşi unii  salariaţi “au avut puterea” de a semna cereri de demisie încă din luna mai, pornind pe un drum nou în viaţă,  în urma unor ample proteste care au avut loc zilele trecute, cei 364 angajaţi ai Rafo  au incheiat un acord cu administratia  care prevede concedierea lor colectiva.  Asupra  acestei deciziii s-ar putea reveni, daca patronatul va achita o parte din restantele salariale care ar depasi doua milioane de euro dar ceea ce e lucru cert – salariaţii Rafo  vor fi trimişi în şomaj, potrivit unui program de concedieri colective! Semnarea protocolului, ce prevede disponibilizari in masa, s-a facut la presiunea salariatilor, in urma unei greve spontane desfasurate în ziua de 13 septembrie,  timp de trei ore, pe platforma din fata sediului administrativ al societatii. Odata cu disponibilizarile colective, angajatii trimisi in somaj vor primi 12 salarii compensatorii, suma totala ce ar urma sa o incaseze, fara lefurile restante, ridicandu-se la 15.000 de lei. Să vedem ce va mai urma! 


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here