CENACLUL LITERAR: AUTOR: ANA MAIOR – REȚETĂ COMPENSATĂ PENTRU UN ZÂMBET

0
34
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Sondajul nostru

Din dorinta de a cunoaste intentia actuala a cititorilor nostri, privind participarea la vot si modul in care ati vota actualele partide parlamentare, va rugam sa raspundeti la urmatorul sondaj:

View Results

Loading ... Loading ...

Rețetă compensată pentru un zâmbet

 

Povestea asta este despre acum. Despre clipe și zile, despre mine și despre tine, despre noi, despre oameni. Despre întrebări și răspunsuri banele, despre tramvaie și trenuri subterane. Vorbim despre secunde, despre minute, ore, zile, timp pierdut în care nu te oprești să schițezi măcar un zâmbet.

O poveste banală. O scurtă dezbatere pe tema zâmbetului. Nu ai de unde să crezi că e atât de necesară până când sufletul nu îți este secat de fericire. Zâmbetul este pentru inima ta ceea ce este o cană cu apă în mijlocul deșertului. Nu contează că e caldă sau rece, contează că e acolo. Este picătura necesară ce te face să crești. Inima nu bate doar pentru că tu respiri mai repede sau mai încet, sau pentru că azi nu ai consumat carbohidrați. “Tic-Tac” nu este doar ritmul inimii, e ceva mai mult, ceva ce poți vedea doar prin ochii minții.

Atunci cand bătăile inimii ți se vor încetini, nu te duce la medic. Uită-te la o poza, sună un prieten vechi cu care nu ai mai vorbit, cumpără-ți o prăjitură sau pur și simplu uită-te pe geam și caută soarele. Lucrurile astea mărunte sunt pilulele către starea de bine. O aspirină pe o rețetă aruncată într-un cabinet ticsit de oameni ce-și așteaptă rândul nu va avea niciun efect. Niciodată nu vor înceta să existe motive pentru care să zâmbești.

Te uiți în jur și ce vezi? Oameni prea ocupați de sine, de griji, de tristețe, de neajunsuri, de ură, de invidie, de lucruri materiale. Te oprești pierdut în mulțime. Cine sunt eu? Încotro mă duc? De ce am oamenii ăștia în jur? Ești responsabil de lumea în care trăiești chiar dacă îți spui ,,nu am cum să schimb lumea” . Paradoxal, nu îți asumi această responsabilitate, însă afirmi că ești stăpânul propriei vieți și al propriilor decizii.

Tu, puiule de om! Ridică privirea. Zâmbește! Radiază de fericire și lasă glasul melodios al râsului tău colorat să răsune. Vrei motive? Nu ai nevoie! La ce sunt bune motivele când mai târziu le vei transforma în scuze? Întoarce clepsidra și oprește timpul! Limpezește-ți mintea și râzi din adâncul sufletului! Prinde clipa și păstreaz-o! E a ta și nimeni nu ți-o poate lua. Fii egoist cu fericirea și nu lăsa pe nimeni să ți-o ia, dar dă-o și celor care au uitat cândva că ea este calea. Nu cariera, mașina, casa sau contul în bancă sunt obiectivele tale. Te-ai născut să ajungi și să fii fericit!

Alergi într-o lume nebună și ajungi și tu să fii nebun. Nu poți da vina pe soartă, că așa a fost să fie. Eu mi-am ales să fiu fericită. Am ales să zâmbesc. Nu sunt norocoasă și nici diferită. Sunt doar eu, un alt om în același furnicar ca și tine. Tu ce îți alegi?

(Ana MAIOR)


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here