Cercetarea dependenţei de cumpărături

0
70
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Sondajul nostru

Conform opiniei dumneavoastra, care a fost cel mai bun presedinte postrevolutionar al Romaniei:

View Results

Loading ... Loading ...

O primă etapă ar putea fi constituită prin observarea în hypermarketuri, pe o perioadă de o zi întreagă, a comportamentului consumatorilor, precum şi discuţii cu angajaţii hypermarketului care se ocupă de îndrumarea consumatorilor şi cu merchandiserii. Cercetarea-pilot ar putea viza testarea unui chestionar care să aibă elemente cognitive şi comportamentale care, pe de-o parte, din observarea practică, iar pe de altă parte, din documentaţia de specialitate în domeniu, să reflecte dependenţa de cumpărături.

Cercetarea ar putea să se realizeze pe un eşantion reprezentativ din clienţii fideli ai actualelor hypermarketuri care ar putea primi nişte discount-uri sau mici cadouri pentru participarea la cercetare, din partea hypermarketului care vă facilitează accesul sau din partea unui sponsor. De asemnea, dacă se aleg eşantioane reprezentative la nivelul fiecărul mare lanţ de hypermarketuri, se poate realiza un studiu longitudinal, în paralel cu un demers de marketing în fidelizarea clienţilor magazinului prin reduceri, carduri, etc. O altă manieră de a realiza un studiu de impact este compararea rezultatelor obţinute în diferite oraşe, în cadrul aceluiaşi lanţ de magazine, dar asta ar depăşi sfera de interes pentru un proiect de facultate şi ar putea fi mai degrabă o abordare utilă pentru o lucrare de masterat ori de doctorat. Un potenţial avanataj al unui asemnea studiu ar fi faptul că la momentul de faţă retailerii sunt în dezvoltare la nivelul dimensiunii la care operează în ţară şi extind, oraş după oraş.

 

Atenţie! Aş recomanda să fie elaborat şi imprimat chestionarul după metodologia cercetării de marketing, şi nu psihologice, iar obiectul cercetării să nu fie dezvăluit participanţilor!!!

Reproduc în continuare minitestul prezentat în Psihologia Azi în articolul citat privind dependenţa de cumpărături:

  • faci cumpărărturi sau cheltui bani ca rezultat al unei stări de tristeţe, disperare sau teamă;
  • obiceiul de a face cumpărături sau de a cheltui bani îţi provoacă stres sau îţi transformă viaţa în haos;
  • apar conficte cu alţii legate de obiceiul tău;
  • te simţi „pierdut” când rămâi fără bani sau fără carduri de credit;
  • simţi o euforie, dar şi o anxietate când cumperi ceva;
  • ai senzaţia că faci ceva interzis când cumperi ceva;
  • după ce ai cumpărat, ai un sentiment de ruşine, vinovăţie sau confuzie;
  • multe din cumpărături nu le foloseşti;
  • ai început să minţi în legătură cu ce ai cumpărat sau cu cât ai cheltuit;
  • ai gânduri obsesive legate de bani;

Dacă aplicantul testului identifică cel puţin 4 din aceste trăsături, este posibil sa fie o persoană dependentă de cumpărărturi.

Cum se pot câştiga bani din asta?

În primul rând, hypermarketurile ar putea fi potenţial interesate pentru aplicarea cercetării.

În al doilea rând, un concern media ar putea fi dispus să plătească pentru exclusivitatea transmiterii rezultatelor cercetării.

În al treilea rând, dacă indivizii identificaţi cu asemnea probleme sunt de acord să fie contactaţi în sensul primirii unei consultanţe psihologice, un număr restrâns de consumatori dependenţi de cumpărături poate fi abordat de psihologi/psihoterapeuţi care ar putea plăti pentru accesul la listele cu potenţiali clienţi, cu condiţia ca participanţii la studiu să îşi de acordul să îşi ofere datele inclusiv cu scopul de a primi oferte publicitare.

În al patrulea rând, pe baza informaţiilor oferite, se pot oferi servicii de consultanţă sau formare, pe de-o parte retailerilor, pe merchandising, iar pe de altă parte companiilor de FMCG şi electronice pentru publicitate.

În al cincilea rând, din publicarea unor produse de gen cărţi şi audiobookuri, inclusiv în format electronic disponibile pe internet, pot fi realizate vânzări pentru publicul interesat să se instruiască în acest domeniu.

PS: Din punctul de vedere al programării neuro-lingvistice, ar fi extrem de util de introdus în acest studiu componentele convincer (convincer strategy, convincer demonstration/modes, convincer representation – aruncă o privire la sfârşitul acestui articol) şi studiul piramidei nivelurilor neurologice, întrucât prima studiază foarte elocvent aspectele care ţin de mecanismele inconştiente ale deciziei de cumpărare, iar a doua, nivelul de congruenţă şi aliniere a persoanei respective cu sine în momentul cumpărarii.

Îţi mulţumesc!

S-auzim de bine şi o zi cu soare!

Ştefan Alexandrescu

consultant în strategie de comunicare şi resurse umane

discerne.wordpress.com


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here