Acasă Istorie Dezvaluiri cetateanul.net : Cum se pierd subvenții…

cetateanul.net : Cum se pierd subvenții…

61
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Cum se pierd subvenții de sute de milioane de euro în mandatul lui Petre Daea

Peste 200 de milioane de euro pe an a pompat Ministerul Agriculturii într-un program de subvenții care ar fi trebuit să sporească numărul vacilor din România. Pentru că banii au ajuns la fermele unor „băieți deștepți” și nu au fost împărți pe criterii echitabile, numărul animalelor a stagnat sau chiar s-a micșorat. Așa se face că ferme fără nicio bovină au primit ajutoare de stat, iar subvenţiile au ajuns şi la peste 1.000 de euro pentru un singur animal.

Subvenţii record de peste 1.000 de euro pe vacă şi ajutoare de stat care se dau pentru ferme fără bovine sunt câteva dintre secretele bine ascunse ale modului cum Ministerul Agriculturii a împărţit subvenţii care până în 2020 ajung la aproape 2 miliarde de euro în zootehnie. Scopul investiţiilor a fost creşterea numărului vacilor, însă în ciuda celor peste 200 de milioane de euro pompate anual, din 2013 şi până în iulie 2017 numărul bovinelor a scăzut cu peste un sfert de milion de capete.

Oficialii din ministerul Agriculturii, în frunte cu ministrul Petre Daea, nu vor să schimbe sistemul de împărţire a subvenţiilor, motivând că nu îi lasă Comisia Europeană. Însă, oficialii europeni au transmis Digi24 că acest lucru nu este real, iar statul român poate modifica oricând condiţiile discriminatorii prin care se împart subvenţiile.

Comisia Europeană este de acord să se schimbe

Demnitari din Ministerul Agriculturii au dat vina pe regulile Comisiei Europene pentru păstrarea criteriilor de acordare a subvenției. Ei spun că, dacă ar modifica regulile înainte de 2020, ar lăsa zootehnia românească fără bani europeni.

Răspunsul de la comisariatul pentru Agricultură, condus de comisarul Phil Hogan:

Rolul Comisiei Europene este acela de a se asigura că statele membre gestionează fondurile într-o manieră transparentă, că banii contribuabililor sunt cheltuiți în mod corespunzător și că UE nu plătește pentru proiectele care nu respectă normele.

Statele membre au avut posibilitatea unică de a revizui sprijinul cuplat zootehnic până la 1 august 2016, astfel încât modificările preconizate să poată fi aplicate începând din 2017. Cu toate acestea, în cazul în care există îndoieli cu privire la conformitatea anumitor elemente ale unei măsuri cu cadrul juridic al UE, statele membre au în orice moment posibilitatea de a revizui aceste elemente specifice.

Ca regulă generală, atunci când pun în aplicare legislația UE, statele membre se asigură că se respectă așteptările legitime ale beneficiarilor și principiile nediscriminatorii.”

Petre Daea

Vaca de lux

În timp ce majoritatea țaranilor sunt ajutați cu o sumă de 450 de lei pe cap de animal pe an, sunt și fermieri fericiți. În România, sunt însă şi animale de lux pentru care proprietarii primesc de la stat subventii de minimum o mie de euro, de două ori mai mari ca pretul unui animal matur vândut la târguri. Există fermieri care primesc patru subvenţii diferite pentru creşterea unui singur animal: sprijinul cuplat zootehnic, ajutorul naţional pe cap de animal, cel pentru producţia de lapte şi subvenţia pentru motorină.

Pentru rasele de lapte şi cele de carne statul acordă, anual, în total subvenţii între 100 şi 114 milioane de euro. Pe hârtie, banii trebuiau să ajungă pentru 300 de mii de animale. Din păcate nici în primul an, nici în al doilea şi nici în al treilea nu s-au adunat 300.000 de vaci eligibile pentru aceast subvenţie.

Banii s-au împărţit la maximum 100.000 de vaci din cele 300.000 estimate atunci când a fost notificată Comisia Europeană şi aşa s-a ajuns la sume foarte mari pe cap de bovină. Asta în timp ce majoritatea animalelor nu aveau ce mânca.

Şi mai câştigaţi au fost crescătorii de vaci din rasa Bălţata Românească. În 2015, subvenţia europeană a fost de 1.312 euro, iar anul trecut de 900 de euro. Atât ar fi putut primi şi Marian Minciună, dacă vaca lui ar fi fost într-o asociaţie acceptată de autorităţi şi ar fi fost învăţat să-şi facă un SRL sau PFA. Cu banii primiţi doar subvenţie, Marian spune că ar fi putut să cumpere încă vreo câteva vaci în plus şi să îşi dezvolte afacerea.

Cine e de vină

Criteriile de stabilire a bunăstării vacii româneşti pe banii Uniunea Eurpeană s-au bătut în cuie la Bucureşti, prin ordinul ministrului Daniel Constantin, semnat de secretarul de stat George Octavian Turtoi.

Ca să primesti banii, trebuia să ai între 10 şi 250 de vaci din aceeaşi rasă şi, cel mai important, să faci parte dintr-o asociaţie care deţinea un Registru Genealogic al rasei repective.

Registrul Genealogic este de fapt o bază de date care conţine datele animalelor membrilor asociaţiilor. În Registrul Genealogic sunt trecuţi înaintaşii unui animal, cei doi părinţi şi bunicii mamei, asta pentru a proba rasa animalului. Pentru întreţinerea acestor baze de date, statul acordă asociaţiilor anual un ajutor financiar care ajunge pănă la alte 5-10 milioane de euro.

„Că din bugetul de un 1,6 miliarde de cât a fost în 2015 să rupem 13% din plata directă şi să ducem la plata cuplată din sectoarele deficitare. România a notificat la 1 august 2014, pe perioada mandatului meu, lista cu sectoarele pe care noi le considerăm deficitare… înseamnă ceva, 13% din 1,6 miliarde înseamnă 208 milioane de euro. Din cele 208 milioane s-au stabilit anumite criterii importante, la producţia zootehnică am stabilit să acordăm sprijin pentru sectorul de ovine, caprine şi bovine. Desigur, la bovine cu două categorii, vacă de lapte şi vaca de carne. Ce s-a întâmplat în 2015. Noi am calculat aceea sumă şi am pus în faţa fermierilor tabelul cu sprijinul până în 2020 calculând că la vaca de carne să acordăm 300 de euro din bani europeni plus sprijinul de la bugetul de stat care era de 90-100 de euro. La vaca de lapte, pentru că acolo mai au şi alte forme suplimentare de ajutor, 250 de euro. L-am raportat la numărul de animale. Din 300.000 de capete pe care noi le calculasem iniţial au fost înregistrate în registrul genealogic doar 30.000, dacă nu greşesc„, a declarat, în legătură cu acest subiect Daniel Constantin, ministru al Agriculturii în perioada 2012-2015:

Subvenții pentru vacile de lux

Practic, în loc să se impartă o sumă la cât mai mulţi văcari, 110 de milioane de euro au fost oferite la câteva zeci de mii de crescători de bovine. Daniel Constantin susţine însă că vina pentru apariţia subvenţiei de lux de 900 şi 1.300 de euro o poartă ministrul din 2016, Achim Ichimescu. Astfel, o vacă înghite între 900 şi 1.312 euro din subvenţia europeană denumită sprijinul cuplat zootehnic.

Altfel spus, un fermier membru al unei asociaţii cu cărţi de rasă, care avea singur sau cu alţi asociaţi, zece vaci, primea între 9.000 de euro şi 13.000 de euro, în timp ce un alt crescător cu zece sau mai multe animale, dar care nu era membru în vreo asociaţie, nu primea subvenţia.

Zoltan Haller, la Asociaţia Crescătorilor de Vaci Bălţata Românească, Constantin Neaţă Împăratu, la Asociaţia Generală a Crescătorilor de Taurine din România, Nicuşor Şerban, Asociaţia Crescătorilor de Vaci Holstein RO, şi Claudiu Frânc, Federaţia Crescătorilor de Bovine din România, sunt preşedinţii asociaţiilor care au accesat fondurile europene şi care au avut acces la oficiali din Ministerul Agriculturii.

Numele asociaţiilor fericite ai căror membri au primit subvenţii de lux sunt:

  • Asociaţia Crescătorilor de Vaci Balţata Românească
  • Asociţia Generală A Crescătorilor de Bovine
  • Asociaţia Crescătorilor Holstein RO
  • Asociaţia Crescătorilor de Bovine din România

Subvenția, prea mare

Nu întotdeauna relaţiile dintre preşedinţii asociaţiilor şi demnitarii din minister au fost principiale. Zoltan Haller este trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru că a fost de acord ca foştii secretari de stat de la Agricultură, Virgil Laurenţiu Găman şi Nagy Tamaş să încaseze o mită printr-o societate pe care o controla. În ianuarie 2015, DNA i-a reţinut preventiv pe cei doi şi în aceeaşi lună I-a trimis în judecată sub acuzaţia că au primit o mită de 40.000 de euro. Haller este si el judecat pentru complicitate la trafic de influență, fals în înscrisuri și spălare de bani.

Virgil Octavian Găman este un apropiat al fostului ministru Daniel Constantin, acesta preluând în acest an funcţia de administrator în firma de consultanță DG Advisory Parners, înfiinţată de Daniel Constantin şi George Turtoi, după ce au părăsit Ministerul Agriculturii.

În timp ce Nagy Tamaş era chiar secretarul de stat din Minsiterul Agriculturii care era responsabil de domeniul zootehnic

Subvenţia de lux, negociată de Daniel Constantin şi reprezentanţii asociaţiilor crescătorilor de bovine, a stârnit mânia Comisiei Europene. Oficialii europeni erau nervosi că autorităţile române acordă subvenţii de 4-5 ori mai mari ca în Franţa, spre exemplu. „Da, au venit tot felul de atenţionări şi recomandări de la Comisia Europeană, dar împreună cu ministerul s-au închis toate cele aceste neînţelegeri„, a declarat Adrian Pintea, cel care conduce, din septembrie 2016, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură.

În urma recomandărilor primite de la Bruxelles, autorităţile române au permis mai multor fermieri să beneficieze de subvenţiile de lux, scăzând limita de la 10 vaci, la cinci animale. Însă, cum solicitanţii trebuiau să fie şi membri ai unor asociaţii recunoscute, numărul celor care beneficiază de subvenţie a crescut doar până la 100.000. Subvenţia a rămas tot cea mai mare din Europa – 1.220 de euro, pentru rasa de Balţată, şi 820 de euro pentru rasa de lapte, Holstein.

Subvenții pentru vaci moarte

Pe lângă subvenţia record de la Uniunea Europeană, crescătorii cu vaci de lux beneficiază şi de un ajutor de la bugetul naţional, de 97 de euro pe cap de animal. Banii se acordă, timp de 7 ani, pentru efectivele de vaci declarate ca existente într-o fermă la 31 decembrie 2013, indiferent dacă vacile mai sunt sau nu în ferma respectivă după această dată.

Regulile de acordare a ajutorului tranzitoriu pe cap de animal a fost instituit tot în timpul mandatului ministrului Daniel Constantin.

Numai în România se poate întâmpla, şi anume se dă subventie şi o subvenţie consistentă de 90-100 de euro pe cap de vacă, dar, şi aici este paradoxul, pe cifra istorică, adică pe numărul de vaci pe care fermierul a avut-o în 31 ianuarie 2013. Bun, de atunci……sunt ferme care nu mai au animale şi care, culmea, primesc subvenţie. Adică cetăţeanul român plăteşte bani la buget ca să ia din buget, banii ăia să se dea unuia care nu mai are animale şi care mai are unul-două animale. Nu are niciun sens, nu are nicio logică, să dăm bani la cei care nu mai au animale. Eu cunosc cazuri care au avut 400-500 de animale acum mai au 40-50 şi ei primesc subvenţii pentru 500 de animale. Este aberant!”, explică Nicuşor Șerban, președinte de asociație de bovine.

Unul dintre cei care primeşte bani pentru vaci care nu mai există este chiar preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, Claudiu Frânc. Acesta încasează subvenții pentru 400 de animale, deși are sub o sută în fermă.

Într-un singur caz, fermierul poate ajunge să piardă acest ajutor financiar: să aibă sub trei vaci în fermă sau gospodărie. În total, în perioada 2013-2020, s-a acordat şi urmează să se achite până la 930 de milioane de euro pentru acest ajutor de stat.
O altă subvenție acordată pe declarații

Un alt sprijin financiar acordat de la bugetul de stat se dă pentru producţia de lapte realizată de o vacă de lux. Se numeşte ajutor naţional tranzitoriu pentru producţia de lapte. De aceşti bani pot beneficia doar fermierii care vând laptele la procesatori autorizaţi, acolo unde laptele ţăranilor nu este primit. Subvenția se acordă an de an, până în 2020, pe cantitatea de lapte declarată de o fermă în 2013, indiferent dacă producţia a scăzut sau crescut.

Subvențiile scad numărul vacilor, deși e destinat să-l crească

Abundenţa de subvenţii au ca scop clar – creşterea efectivului de animale din România. Statisticile demonstrează că a produs contrariul. În 2016, conform INS, erau 2,08 milioane de bovine, cu 30% mai puţine ca în urmă cu zece ani.

Apoi, producţia de lapte pe cap de vacă a ramas între 4.000 şi 5.000 de kilograme pe cap de animal.

Producţia de lapte pe 2015-2016, perioada în care s-au acordat subvenţiile de lux, tocmai din fermele favorizate de acest sistem a fost mai mică faţă de anul 2014.

În 2015 comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vacă a scăzut cu 77.356 tone (un minus de 7,8%).

În 2016 a crescut timid cu 32.655 tone (un plus de 3,6%).

Sistemul nu ajută nici fermele mari, nici pe micii fermieri. Marii crescători nu sunt sprijiniţi să-şi mărească numărul de animale din fermă sau producţia de lapte. Dacă depăşesc 250 de vaci, nu mai primesc nimic în plus.

„Din punctul meu de vedere sprijinul este foarte consistent, foarte foarte consistent. Acesta este un aspect, şi este aspectul pozitiv, iar aspectul negativ este modul cum se acordă acest sprijin, acest mod nu a dovedit şi nu dovedeşte că duce la creşterea producţiei de lapte şi la încurajarea fermelor. Repet, subvenţia este binevenită. Aşa cum se acordă, din punctul meu de vedere, este greşit. România are nevoie să subvenţioneze producţia de lapte în continuare cel puţin pănă când vom ajunge la spunem că suntem într-o media de aproape ce se întâmplă în Europa, un 7.000-8.000 de litri pe lactaţie de 305 zile. Nu cred că avem şanse să ajungem la producţia din Germania, Danemarca, Italia, Ungaria, unde se ajunge şi la 11.000 de litri anual pe vacă. Însă putem ajunge la un nivel de Polonia, de 8.000 de litri pe an”, spune și Nicușor Șerban.

Miza cerealelor care merg la export

Zootehnia este cel mai important domeniu al agriculturii, iar fermele de bovine sunt etalonul. Ele ar trebui să consume producţia de cereale din România care ajunge acum în străinătate.

Producția de cereale 2017 este de 20 milioane de tone. Din aceasta cantitate, 8 milioane de tone sunt exportate în afara graniţelor, unde sunt prelucrate sau unde devin furaje pentru animale, inclusiv pentru vaci. Astfel, cerealele româneşti sunt transformate în afara graniţelor în bunuri alimentare, precum carnea şi branzeturi făcute din laptele vacilor hrănite cu porumb românesc. Bunuri agroalimentare care sunt apoi importate în România.

Ţara noastra a importat produse alimentare mai mult decat a exportat în 2016, conform datelor INS, în valoare de peste 300 de milioane de euro. Mare parte din produsele importate excesiv provin din cereale: produse de brutărie, patiserie și biscuiți, ciocolată, brânzeturi, preparate alimentare, lapte și smântână.

Altfel spus, în loc să producem sau să exportăm bunuri agroalimentare făcute din laptele scos din fermele din România, exportăm cereale care cresc producţia de lapte din Italia, lapte care apoi se întoarce ca brânzeturi în România. Brânzeturile au un plus valoare faţă de cereale.

Exportăm cereale la prețuri de 200 de lei tona de grâu şi 600 de lei tona de porumb şi importăm o tona de iaurt la preţ de 6.000 de lei.

Oficialii români spun că situaţia nu poate fi schimbată pentru că dacă ar modifica regulile de împărţire a subvenţiilor, Comisia Europeană ar stopa toate subvenţiile date domeniul zootehnic.


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here