cetateanul.net : Gruparea mafiotă denumită „Executorii”…

0
136
Raspandeste cu incredere
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    2
    Shares

Gruparea mafiotă denumită „Executorii” care a revoluționat cămătăria

Sondajul nostru

Reţeaua acuzată de cămătărie de procurorii antimafie, ai cărei membri au fost deja arestaţi preventiv săptămână trecută, lucra mână în mână cu un executor judecătoresc. Inclusiv fotbalistul Eduard Stănciou, jucător la FCSB, echipa lui Gigi Becali, s-a temut de această rețea. Pe lângă amenințările recuperatorilor cămătarilor, gruparea apela și la lege pentru a-și înșela victimele.

Gruparea apela la ameninţări şi la mesaje prin care puneau presiune psihică pe victime, care erau obligate să plătească uneori săptămânal şi câte 10% din suma îmrumutată. Însă, pe lângă ameninţările privind integritatea fizică, această grupare denumită “Executorii”, şi care îşi desfăşura activitatea din Popeşti Leordeni, orăşelul de la marginea Bucureştiului, interlopii au început din 2015 să apeleze şi la lege ca mijloc de intimidare, susţin procurorii DIICOT.

Mafioţii şi victimele

Această grupare era condusă de Ştefan Petre (zis Fane) care era ajutat de alţi doi “vice-lideri” – Adrian Gheorghe şi Dragos Tache George Copcea, dar şi de executorul judecătoresc Mihail Popa, zis “Domn Profesor”. Cei patru asigurau deciziile clanului care erau puse în aplicare de zecile de locotenenţi. DIICOT a reţinut, săptămâna trecută, 18 membri ai grupării, printre care se află şi trompetistul formaţiei Vunk, Dănuţ Dumitru Nicolau. Victimele nu aveau nicio speranţă că pot scăpa de recuperatorii cămătarilor sau de punerea în executare a bunurilor, aşa că în majoritatea cazurilor acceptau condiţiile impuse. Chiar şi Eduard Stăncioiu, fotbalist la echipa patronată de Gigi Becali, FCSB, a fost de acord să plătească sume de bani mult mai mari faţă de împrumut şi să cedeze şi două apartamente pentru a scăpa de necazuri.

Ameninţările grupării

Conform procurorilor DIICOT, locotenenții țineau legătura cu victime și uneori, în cazul când se făceau contracte, erau beneficiarii datoriilor. Însă când împrumutații nu aveau bani ca să achite ratele, suna sau intervenea unul dintre liderii grupării pentru a pune presiune pe victimă.
Victimă: Luni…zic să mă mai laşi până luni.
Adrian Gheorghe (vicelider al clanului): Da dom’le ce ai, te-am sunat eu? Tu eşti nebun. Ai interpretat greşit când ne-am văzut, eu doar am…
Apoi, Adrian Gheorghe îi raportează rezultatul discuțiilor cu victimele rețelei șefului cel mare, Ștefan Petre, zis Fane.
Adrian Gheorghe: Se speriase.
Fane: Ă? Ce-ai zis că se speriase?
Adrian Ghorghe: Se speriase, dom’le lasă-mă o săptămână, că, băi băiatule dă-mi ce am eu nevoie, nu trebuie să …neinteligibil…

Revoluţionarea cămătăriei

După ce gruparea a început, în 2014, doar să dea împrumuturi cu cămată, profitul fiind asigurat de recuperatorii cămătarilor care apelau la ameninţări şi acte de violenţă, clanul s-a gândit la o metodă, la limita legii, de a-şi asigura afacerea. “Ulterior, pentru a avea o pârghie, pentru a crea o presiune psihică asupra debitorilor, sumele de bani oferite cu dobândă erau înscrise în contracte de împrumut cu sau fără garanţie imobiliară, ce puteau fi puse în executare silită”, scriu procurorii DIICOT. Mai exact, cămata devenea legală şi putea fi executată silit, cu ajutorul executorului judecătoresc Popa Mihail şi al ajutoarelor sale. Asta pentru că victima care împrumuta o anumită sumă era obligată să treacă în contractul de împrumut că a încasat o sumă mult mai mare, care includea şi cămăta. Apoi, dacă acest debit nu era achitat, victima era executată silit de bunurile şi veniturile pe care le avea, explică procurorii în referatul de arestare preventivă depus la Curtea de Apel Bucureşti.

Codul cămătăriei

Din anchetele DIICOT din ultimii ani se poate desluşi un cod al cămătarilor şi al modului lor de acţiune.

Cazinouri. Locotenenţii stau în cazinouri sau jocuri de noroc şi se oferă să împrumute jucătorilor aflaţi în dificultate sume de bani. Unul dintre aceştia a fost Mihail Vlasov, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României , aşa cum reiese din acelaşi dosar al clanurilor Duduianu, Văncică şi Caran. Cămătarul Gheorghe Stan, zis „Bulgaru”, avea chiar o persoană în anturajul lui Vlasov, care îl informa de câte ori milionarul venea la cazino.

Cămata. Dobânda cerută de cămătari este una aproape imposibil de achitat, minimum 10% pe săptămână sau 15% la lună, în funcţie de înţelegere. Apelurile telefonice. Acesta încep din prima săptămână, victima este anunţată să plătească la timp, să nu strice prietenia, aşa cum reiese inclusiv din dosarul de cămătărie al interlopilor Reghin.

Ameninţările violente. Într-unul din dosarele fraţilor Nuţu şi Sile Cămătaru, procurorii precizează că, în 2010, Gheorghe Antonescu, zis “Gigantu”, a împrumutat 15.000 de euro de la Nuţu Cămătaru şi s-a angajat să-i plătească o dobândă lunară de 1.500 de euro. “Gigantu” i-a plătit lui Nuţu Cămătaru 36.000 de euro numai camătă într-un interval de 20 de luni. Nuţu i-a cerut încă 25.000 de euro, ca să-i stingă datoria.

Umilirea, bătaia şi tortura. Beniamin Samuil Antemie, un afacerist din Rădăuţi, judeţul Botoşani, s-a ales cu un deget tăiat în timpul unei şedinţe de bătaie şi intimidare pe care i-o aplicau cămătarii Coroamă, Sfichi şi Muntean, aşa cum reiese dintr-o anchetă a Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuţi.


Raspandeste cu incredere
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    2
    Shares

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here