comisarul.ro : Livia Stanciu: Nu există justificare pentru ca magistraţii să fie supuşi unui tratament special (opinie separată)

0
24
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Sondajul nostru

Nu există nicio justificare pentru ca magistraţii să fie supuşi unui tratament special, prin înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, susţine Livia Stanciu într-o opinie separată la motivarea deciziei prin care Curtea Constituţionale a României a admis o parte dintre obiecţiile de neconstituţionalitate referitoare la modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

Judecatoarea Livia Stanciu a formulat o opinie separata la decizia Curtii Constitutionale (CCR) privind Legea organizarii judiciare, ea sustinand ca infiintarea Sectiei penale pentru magistrati ar fi trebuit declarata neconstitutionala si aratand ca aceasta este discriminatorie si poate afecta lupta impotriva coruptiei. Livia Stanciu subliniaza ca o structura speciala poate fi justificata doar in masura in care se constata sau este evidenta existenta unei probleme speciale, iar prin noua reglementare, practic, se induce ideea ca exista o problema de infractionalitate in randul magistratilor, care necesita o atentie speciala.

In opinia judecatoarei CCR, infiintarea acestei structuri reprezinta doar un “experiment judiciar” pregatit superficial, in lipsa oricaror studii si programe si fara o analiza amanuntita si riguroasa.

Livia Stanciu sustine, in opinia separata la decizia CCR care a admis unele obiectii de neconstitutionalitate a acestei legi, ca infiintarea acestei sectii incalca prevederile art.16 alin.(1) si ale art.148 alin.(2) si (4) din Constitutie.

Ea subliniaza ca este vorba despre infiintarea unei structuri de investigare a infractiunilor exclusiv pentru categoria profesionala a magistratilor, in conditiile in care in Romania nu mai exista nicio alta categorie profesionala cu privire la care sa functioneze un organ de ancheta specializat.

“Prin urmare, spre deosebire de ceilalti cetateni ai Romaniei, judecatorilor si procurorilor, inclusiv judecatorilor si procurorilor militari si membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, le este aplicat un tratament juridic diferit, prin reglementarea cercetarii infractiunilor ce s-ar comite de catre acestia de catre o structura speciala de parchet. Aceasta situatie nu-si gaseste justificare in exigentele constitutionale consacrate de art.16 alin.(1) din Constitutie potrivit caruia <Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari>”, arata Livia Stanciu.

Judecatoarea aminteste ca, sub aspectul asigurarii egalitatii in drepturi, Curtea Constitutionala a statuat, in jurisprudenta sa, ca principiul egalitatii in fata legii, consacrat de prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. “El nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite. In consecinta, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice rational, in respectul principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice”, mai arata Livia Stanciu.

Livia Stanciu subliniaza, de asemenea, ca “o structura speciala poate fi justificata doar in masura in care se constata/este evidenta existenta unei probleme speciale”. “Practic, se induce ideea ca exista o problema de infractionalitate in randul magistratilor care necesita o atentie speciala”, adauga judecatoarea.

In opinia sa, Curtea ar fi trebuit sa constate daca pentru atingerea obiectivului urmarit de legiuitor, respectiv acela de combatere a infractiunilor comise de magistrati se impun masuri disuasive de reglementare determinate de amploarea fenomenului premisa.

“Or, cata vreme nu exista o expunere de motive corespunzatoare care sa releve faptul ca fenomenul infractionalitatii in randul magistratilor are o amploare care sa justifice infiintarea unei sectii speciale pentru combaterea lui, nu ne aflam in prezenta niciunui criteriu obiectiv si rational. Crearea unei sectii specializate pentru cercetarea magistratilor nu a fost justificata de aparitia unei situatii obiective ce ar necesita o schimbare de politica penala, intrucat faptele de coruptie comise de magistrati nu reprezinta, nici prin tipologie si nici prin numar, un fenomen aparte in comparatie cu cele savarsite de alte categorii profesionale. Tot astfel, in lipsa unor garantii legislative si institutionale cu privire la independenta acestei noi structuri de parchet, exista riscul afectarii luptei impotriva coruptiei. Infiintarea acestei sectii face posibila crearea in viitor a unor alte parchete specializate pe diverse categorii profesionale, iar nu pe natura infractiunilor. In logica aceasta, s-ar impune si infiintarea de unitati de parchet care sa-i ancheteze doar pe parlamentari sau doar pe ministri”, explica Livia Stanciu.

Judecatoarea CCR subliniaza ca nu exista nicio justificare pentru ca magistratii sa fie supusi unui tratament special, nici macar din perspectiva asigurarii protectiei acestora: “Pentru efectuarea unei cercetari penale eficiente este necesar ca magistratul sa fie investigat ca orice cetatean, in functie de natura infractiunii pretins a fi savarsita de catre acesta. Astfel, magistratul are dreptul de a fi cercetat penal de un organ de urmarire penala specializat in categoria de infractiuni din care face parte cea care i se imputa, drept pe care il are orice cetatean, cu atat mai mult cu cat magistratul este vulnerabil, solutiile sale lasand intotdeauna cel putin o parte nemultumita, ceea ce determina de foarte multe ori formularea impotriva sa a unor plangeri neintemeiate, cu scop sicanator. Aceasta, cu atat mai mult cu cat, specializarea presupune o experienta profesionala, pe langa o cunoastere amanuntita a unei materii la nivel teoretic, iar specializarea se dobandeste dupa o lunga perioada de practica efectiva in domeniu. Or, prin infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, este pusa sub semnul intrebarii specializarea procurorilor care isi desfasoara activitatea in cadrul ei, acestia fiind, cel putin ipotetic, pusi in situatia de a instrumenta cauze referitoare la toate infractiunile reglementate de Codul penal si de legile speciale.”

Livia Stanciu mai arata ca nu are nicio justificare rationala optiunea legislativa de a restrange aria de competenta a unor structuri de parchet deja existente si specializate (Directia Nationala Anticoruptie si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism), cu atat mai mult cu cat statul roman a investit fonduri semnificative si a dezvoltat ani la rand un mecanism eficient de abordare a faptelor de coruptie si de criminalitate organizata.

“Practic, prin infiintarea acestei sectii, o parte din cauzele aflate in competenta unor procurori cu experienta in ce priveste procedura de cercetare si investigare a acestui gen de fapte trece in competenta altor procurori care, desi bine pregatiti profesional, nu au insa aceeasi experienta in instrumentarea cauzelor care presupun o anumita specializare”, adauga judecatoarea.

“Prin urmare, constatam ca prin infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie se creeaza o diferenta de tratament juridic in cadrul aceleiasi categorii de faptuitori – cetateni ai Romaniei – fara a exista vreo justificare obiectiva si rezonabila, ceea ce atrage incalcarea prevederilor art.16 alin. (1) din Constitutie cu privire la egalitatea cetatenilor in fata legii, fara privilegii si fara discriminari”, mai afirma Livia Stanciu.

Judecatoarea CCR considera, de asemenea, ca infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie nu are nicio legatura cu modernizarea justitiei din Romania, justitie care se afla intr-o evolutie pozitiva vizibila, apreciata de rapoartele succesive ale Mecanismului de Cooperare si de Verificare (MCV), ci “reprezinta doar un <experiment judiciar> pregatit superficial, in lipsa oricaror studii si programe si fara o analiza amanuntita si riguroasa”. Ea adauga faptul ca acest lucru este in totala contradictie cu angajamentele pe care si le-a asumat Romania prin aderarea la Uniunea Europeana si nu face decat sa mentina pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare si de Verificare (MCV).

“Dezbaterea parlamentara desfasurata cu privire la aceasta propunere legislativa, si implicit asupra infiintarii Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, propunere legislativa prezentata de 10 deputati si senatori, a ignorat punctul de vedere covarsitor majoritar al magistraturii si avizele consecutive negative emise de Consiliul Superior al Magistraturii. Or, Comisia Europeana a retinut ca ignorarea avizelor Consiliului Superior al Magistraturii si a pozitiei ferme a corpului magistratilor ridica intrebari cu privire la necesitatea reexaminarii de catre Comisie a tuturor progreselor inregistrate in legatura cu independenta sistemului judiciar. 41. Asa fiind, in conditiile in care se elimina din competenta Directiei Nationale Anticoruptie – unitate de parchet specializata in combaterea infractiunilor de coruptie -, atat infractiunile de coruptie comise de magistrati, cat si infractiunile de coruptie comise de alte persoane doar pentru ca acestea sunt cercetate alaturi de magistrati, rolul D.N.A. in combaterea coruptiei este limitat, fiind incalcate astfel recomandarile Comisiei Europene cuprinse in rapoartele MCV si, pe cale de consecinta, se aduce atingere prevederilor art.148 alin.(2) si (4) din Constitutie”, mai arata Livia Stanciu.

Judecatoarea reclama si parcursul legislativ al legii, sustinand ca nu au fost respectate prevederile regulamentare si nici cele care tin de tehnica legislativa.

Citește și:

ALERTĂ! CCR decide azi dacă interceptările pe siguranţă naţională vor mai putea fi folosite în procesele penale de omor sau corupţie! Miză URIAȘĂ pentru Dragnea!

ALARMĂ! Guvernul Dăncilă ar putea da joi o OUG de COMASARE a DNA cu DIICOT! Asta înseamnă UCIDEREA tuturor dosarelor, inclusiv a celor aflate deja în instanță! SURSE

Vlad Cosma a fugit din țară! Anunță că nu se va prezenta la DNA

T.Toader se întoarce în țară să propună demiterea șefei DNA!

populare
astăzi

1 EXPLOZIV! Liviu Avram a observat amănuntul care demontează manipularea de la Antena 3! Ghiță a recunoscut în d…

2 DNA detonează BOMBA! Cosma, înregistrat când încerca să șantajeze procurorii cu filmulețul prezentat la Antena…

3 Scenă halucinantă la sediul PSD! Sclava din Videle a așteptat pe scări să termine stăpânul de vorbit cu presa!…

4 SURSE CĂCATUL le va exploda în față! Gâdea, complice la șantaj? Ghiță, complicele procurorilor DNA? Amănunte I…

5 CUTREMUR în PSD! Șeful DNA Ploiești confirmă că Vlad Cosma l-a TURNAT pe Sebastian Ghiță! Amănunte INCENDIARE!


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here