Conferința Națională „Impactul xenobioticelor asupra sănătății populației. Toxicitatea și siguranța pacientului”

0
25
Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

17-18 mai 2018, Neolife Medical Center & Palatul Parlamentului

2 zile de curs și conferință
150 participanți
25 de lectori
​​​​​​​„Manifestarea în sine a oferit un prim pas în alfabetizarea și promovarea unui domeniu poate încă neexplorat sau neobservat suficient în toată complexitatea și fațetele lui, și anume, cel al xenobioticelor. Xenobiotice înseamnă viață, înseamnă tot ceea ce ne înconjoară, înseamnă în sine molecule străine organismului cu care însă, fără să vrem, intrăm în contact în viața de zi cu zi și care ne pot aduce beneficii pe de o parte. Trebuie însă să avem grijă să limităm și să delimităm  balanța între toxicitatea și siguranța acestora”,
dr. Carolina Negrei, medic specialist medicină internă și reumatologie, disciplina de Toxicologie, în cadrul UMF „Carol Davila”, președintele conferinței.
Sondajul nostru

CONFERINȚĂ – CONCLUZII

Sesiunea A – Politici și strategii în promovarea siguranței xenobioticelor – aspecte legislative, tehnice, administrative
„Dacă ne gândim la cei 23.000 de litri de aer/zi care interacționează cu o suprafață de aproximativ 70m2 a tractului respirator, înțelegem importanța crucială pe care o are un astfel de eveniment științific, prin urmările concrete pe care le poate determina. Xenobioticele pot intra în circulația sangvină prin ingestie, administrare parenterală sau absorbție la nivelul pielii. Acestea pot ajunge la nivelul creierului, prezența lor obligându-l să se adapteze la influxul de substanțe, mecanism util terapeutic.” – prof. univ. dr. Doina Drăgănescu, decanul Facultății de Farmacie, UMF Carol Davila.
În contact cu xenobioticele intrăm de fiecare dată când urmăm un tratament medicamentos sau luăm suplimente alimentare. Pentru a fi siguri că medicamentele respectă condițiile de siguranță pentru pacienți, un rol important îl are Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM).
„În contextul general de abordare de către Comisia Europeană a problematicii unor sisteme de sănătate  eficace, ANMDM este implicată în sprijinirea consolidării eficacității sistemelor de sănătate, a calității asistenței medicale, inclusiv a siguranței pacienților și în creșterea accesibilității sistemelor de sănătate. Pentru a face aceste lucruri, de o importanță majoră este legislația UE prin directivele 84/2010/UE (o nouă abordare  în farmacovigilență) și 62/2011/UE (evitarea pătrunderii medicamentelor falsificate în lanțul autorizat de distribuție)” –  farm. primar Anca Crupariu, șeful Departamentului Politici și Strategii din cadrul ANMDM
Xenobioticele, vitale în dinamica terapiilor în cancer

„Chimioterapia se bazează pe principiul toxicității selective – acționează asupra celulelor cu rată mare de multiplicare (celule neoplazice, celule germinale, asupra mucoaselor și a măduvei hematogene). Mecanismele de acțiune ale chimioterapiei interferă cu sinteza ADN/ ARN, acționează la nivelul microtubulilor și interferă cu sinteza şi funcţia membranei celulare și a proteinelor. Majoritatea sunt dependente de fazele ciclului celular. Mai mult, efectele antineoplazice ale chimioterapiei se datorează în principal faptului că tumorile maligne tind să se dividă mai rapid decât celulele ţesuturilor normale şi prezintă un procent mai mare de celule aflate în faza de diviziune a ciclului celular” a explicat conf. Univ. Dr. Cornelia Nițipir, șef Secție Oncologie Medicală, Spitalul Universitar de Urgență Elias.

Riscuri de contaminare a suplimentelor alimentare

În ce privește suplimentele alimentare, pentru a garanta nivelurile ridicate ale sănătății publice, Uniunea Europeană stabilește în cadrul Regulamentului (CE) Nr.1881/2006 nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți în produsele alimentare cum ar fi nitraţi, micotoxine (aflatoxine, ochratoxină A, toxine Fusarium, patulină și citrinină), metale (plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic), monoclorpropan-1, 2-diol (3-MCPD), dioxine și bifenili policlorurați de tipul dioxinei (PCB), hidrocarburi policiclice aromate (PAH), melamină.

„Riscurile de contaminare pot apărea pe tot parcursul etapelor de  fabricare, transformare, preparare, tratare, ambalare, transport sau stocare a produselor, precum și ca urmare a contaminării de către mediu. De exemplu, recoltarea de materii prime în recipiente necorespunzătoare, contaminarea prin utilaje necorespunzătoare în cursul fluxului tehnologic de procesare, depozitare în condiţii necorespunzătoare (contaminare cu micotoxine), produs finit depozitat în ambalaje necorespunzătoare” a spus asist. univ. dr. Mirela Nedelescu, medic primar Igienă, Institutul Național de Sănătate Publică.
În România, substanțele care fac parte din suplimentele alimentare sunt reglementate de către Ministerul Sănătății (vitaminele și mineralele) și de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (plante medicinale și aromatice). Diferența față de alte țări membre ale Uniunii Europene o face raportarea la lista plantelor din legislația națională. De exemplu, în Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Ungaria, Lituania, Olanda și Suedia – doar lista negativă, în Croația, Franța, Italia – lista pozitivă, iar la noi în țară și în Belgia piața este reglementată în funcție de ambele liste.
„Sistemul de farmacovigilență (nutravigilență) este dezvoltat în unele state membre cu piețe însemnate de suplimente alimentare sau tradiție de utilizare precum Italia, Franța, Olanda, Danemarca, Malta. În Cehia, Estonia, Ungaria, Slovacia, Letonia sau Suedia este neclar conturat, iar în Bulgaria este inexistent, se notifică doar importurile. În țări precum Germania și Grecia se fac controale spontane periodic, iar în România au loc controale tematice și anchete doar în cazul unor sesizări. Din punctul de vedere al Serviciului Național pentru Plante Aromatice și Produse ale Stupului (SNPMAPS), desfășurarea anchetelor implică verificarea petițiilor, identificarea produselor și a operatorilor, consultarea bazei de date, a arhivei, studierea problemelor și colectarea dovezilor probatorii, a argumentelor, comunicarea cu operatorii (notificări, întâlniri, vizite la unitate) și cu petenții, elaborarea materialelor informative și a adreselor oficiale de răspuns” a declarat dr. Tatiana Onisei, șef SNPMAPS din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare.
Demonstrarea efectelor disruptorilor endocrini asupra oamenilor, misiune imposibilă
Din rândul xenobioticelor fac parte și substanțele naturale sau sintetice care alterează mediul hormonal și capacitatea organismului de a răspunde la mediu, substanțe definite ca disruptori endocrini.
„Într-un studiu pe dioxină s-au investigat tot felul de organisme moleculare și s-a arătat că dioxinele, în absența estrogenilor, pot să stimuleze receptorul estrogenic și bănuim noi că pot duce la apariția cancerului de sân. Studiile sunt foarte complexe și foarte atent făcute, cu descriere în detaliu a mecanismelor de acțiune, dar nu sunt cauzale. Există și studii făcute pe șoareci de laborator. Au existat șoareci de sex masculin la care s-a administrat bosfenol A și s-a văzut că apare o creștere a markerilor legată de o posibilă inducere a neoplaziei prostatice.
Acest studiu arată că bisfenolul A, la șoricei, duce la maniferstări premaligne, dar nu știm dacă acest lucru se întâmplă și la oameni sau dacă aceste cantități administrate soarecilor se întâlnesc și la oameni. Deci oricât de clar ar părea acest studiu, el nu poate fi transpus și la oameni” a declarat asist. univ. dr. Dan Alexandru Niculescu, șeful Secției Patologie Hipofizară și Neuroendocrină din cadrul Institutului Național de Endocrinologie „C.I.Parhon”.
Sesiunea B – Siguranța xenobioticelor și farmacovigilența

În cadrul acestei sesiuni au susținut prezentări:

– dr. Roxana Stroe, Șef Serviciu Farmacovigilență și managementul riscului, ANMDM – „ANMDM – Actualizarea recomandărilor și a măsurilor privind siguranța utilizării valproatului la femeile cu potențial fertil”

– conf. univ. dr. farm. Andreea ARSENE, Microbiologie Generală și Farmaceutică, Facultatea de Farmacie, UMF Carol Davila”– „Terapia ţintită ca rezultat al cercetărilor din domeniile imunologiei şi imunoterapiei”

șef lucrări dr. Vlad Voiculescu, Spitalul Universitar de Urgență „Elias” – Produsele cosmetice, între siguranță și toxicitate

Xenobioticele din ritualul zilnic de frumusețe

Indiferent dacă vorbim despre cosmetice sau dermatocosmetice, aceste produse conțin xenobiotice. 95% femei și 75% dintre bărbați au contact zilnic cu produse cosmetice. Dintre aceștia, 56.7% femei și 33.6% bărbați au prezentat efecte adverse cel puțin o dată în viață. Pentru anul 2017, se estima că femeia obișnuită folosea zilnic în medie 12 produse cosmetice de îngrijire personală, având în medie 168 de substanțe chimice diferite.

„În legătură cu aceste produse dermatocosmetice și cosmetice în general, aș ruga oamenii să nu facă abuz de ele, să le folosească la strictă nevoie și, mai ales, să se uite pe etichetă. Cu cât există mai puține ingrediente într-un produs, cu atât este mai sigur, de preferat sub 10-15, iar riscul reacțiilor adverse, în principal cele de hipersensibilitate, este mai mic. Ar trebui să fie evitați ftalații, triclosanul care conține mercur, ar trebui să fie evitate substanțele chimice care au denumiri formate din litere de genul CI294753. Dar, evident, fiecare piele recționează diferit, iar un produs care mie îmi face bine altei persoane i-ar putea determina alergii” a declarat șef de lucrări dr. Vlad Voiculescu, Spitalul Universitar de Urgență Elias”.

Cosmeticele și metalele grele

În funcție de frecvența expunerii, durata și cantitatea la care sunt expuși indivizii, arsenicul, cadmiul, plumbul, mercurul pot avea efecte toxice prin acumularea în organism,  iar în cazul nichelului, cobaltului, cromului- consumatorii pot fi sensibilizați la acești compuși. Aceste metale grele se găsesc în rujuri, pastă de dinți, ojă, fond de ten, creme cu protecție solară, emoliente, iar unele sunt folosite drept coloranți, în timp ce altele sunt doar contaminanți, motiv pentru care nu sunt listate în rândul ingredientelor.

Sesiunea C a fost dedicată terapiilor țintite în bolile cronice.

chimist  Mihaela Drăgușanu, Consultant toxicologie, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România AIPROM – Expunerea la pesticide în România. Toxicologia pesticidelor și posibile intoxicații

cercetător ştiințific Dr. Alina Prodan, medic specialist chirurgie generală, Spitalul Clinic de Urgență „Floreasca”  București – Importanţa intervenţiei chirurgicale în ansamblul complementarității terapiei oncologice

șef lucrări Dr. Aurelian Anghelescu, medic primar neurologie, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni”, Vicepreședinte Societatea Română de Neuroreabilitare – „Puzzle” de xenobiotice incriminate în patogeneza accidentului vascular-cerebral la un tânăr cu tabagism și consum cronic de canabis, purtător al unei variante cerebro-vasculare asimptomatice – prezentare de caz.

CURS: „Provocări actuale privitoare la intoxicația cu pesticide pentru profesioniștii din sănătate – o abordare interdisciplinară. Ecotoxicologie și Toxicologie Alimentară” sediul Neolife Medical Center
Asist. univ. dr. farm. biolog Bianca Gălățeanu, UMF „Carol Davila”:

„Consider că formarea profesională continuă este foarte importantă pentru dezvoltarea profesională a cadrelor medicale și a farmaciștilor și susțin orice astfel de eveniment.  Referitor la cum este informată opinia publică despre pesticide, consider că fiecare persoană trebuie să fie responsabilă și să știe că există astfel de tratamente care se folosesc în agricultură. Trebuie să știm că ele există și să ne informăm în permanență prin participarea la astfel de evenimente, prin lectura din articolele de specialitate și prin a cere sfatul persoanelor avizate cu privire la informarea în acest domeniu.”

Şef lucrări dr. farm. Miriana Stan, UMF „Carol Davila”:

„Din punctul meu de vedere,  este foarte important să avem astfel de cursuri, pentru că ne axăm pe subiecte,  pe teme cu care nu se întâlnesc nici chiar specialiștii în domeniu atât de des pe cât ne-am dori noi.  Un exemplu în acest sens este subiectul pesticidelor. El poate ar părea demodat, pentru că s-a tot discutat despre el, dar totuși experiența zilelor noastre ne arată că lumea nu este atât de bine informată și nu conștietizează importanța acestor substanțe și cum ne afectează în viața de zi cu zi. ”

Prof. univ. dr. farm. Daniela Baconi, UMF „Carol Davila”:

„Un curs de tipul acesta este binevenit cu atât mai mult cu cât el se adresează profesioniștilor în domeniul sănătății, rolul acestora fiind și acela de a educa publicul care nu are acces la informația științifică.  Întotdeauna poziția, opinia specialistului este cea care primează, cea care se impune. Oamenii au respect față de profesionalismul fiecăruia și sigur că vor asculta ce spune medicul, ce spune farmacistul, cei care sunt pregătiți în acest domeniu.”

Dr. Cornel Baltă, Institutul de Știinte ale Vieții, Universitatea de Vest Vasile Goldiș, Arad:

„Ideea organizării acestui curs a fost una foarte bună deoarece aduce împreună specialiști din mai multe arii, nu neapărat numai ale medicinei, ci și ale farmaciei, ale medicinei veterinare, ale biologiei. Cred, deci, că a fost un real succes.  Referitor la informarea  opiniei publice cu privire la subiectul pesticide,  pot spune  că etichetarea produselor pesticide este corectă, dar nu este suficient mediatizat potențialul toxic raportat la beneficiu al acestora. ”

Asist. univ. dr. Radu Țincu, Spitalul Clinic de Urgență „Floreasca

„Cursul a fost extrem de util pentru faptul că aduce laolaltă studenți și medici de la mai multe specialități și domenii de activitate din medicină și farmacie. Legat de informarea populației, din păcate în România suntem, să știți,  într-o situație gravă.  Nici lumea medicală nu are suficiente informații despre toxicitate și despre patologia toxicologică, cu atât mai puțin populația generală. Oamenii nu știu la ce riscuri se expun în raport cu produsele toxice. De aceea, campanii de informare asupra toxicității ar trebui făcute permanent și  toți ar trebui să participăm la acest efort de informare. Cel puțin noi, la Secția de Toxicologie a Spitalului Floreasca, aproape lunar avem intervenții în mass media tocmai pentru a sensibiliza populația asupra riscurilor la care se expune.”

 


Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here