Acasă Informatii Informatii ANI CONSILIU NATIONAL DE INTEGRITATE

CONSILIU NATIONAL DE INTEGRITATE

128
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Consiliul Naţional de Integritate, în calitatea sa de garant al independenţei operaţionale a Agenţiei Naţionale de Integritate, atrage atenţia cu privire la faptul că proiectele de modificare a Codului Penal şi a Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor vor avea ca efect dezincriminarea conflictului de interese în materie penală, precum şi excluderea competenţei Agenţiei de a verifica respectarea regimului juridic privind conflictul de interese de către parlamentari, în conformitate cu dispoziţiile Legii 176/2010.

De asemenea, Consiliul Naţional de Integritate solicită aplicarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 460 din 13.11.2013, potrivit căreia ‘Senatul în plenul său are obligaţia de a hotărî, prin vot, cu privire la încetarea sau nu a calităţii de senator a domnului Mora Akos Daniel, ca urmare a constatării stării de incompatibilitate a acestuia de către Agenţia Naţională de Integritate’. Consiliul apreciază faptul că respectarea ordinii juridice în statul de drept este o obligaţie care incumbă Parlamentului României, în calitatea sa de autoritate legiuioare.

În considerarea celor de mai sus, C.N.I. face următoarele precizări:

1. Prin amendamentele adoptate recent de către Camera Deputaţilor cu privire la art. art.253^1 din Codul Penal al României, conflictul de interese de natură penală este, practic, dezincriminat pentru următoarele categorii de funcţii publice: parlamentari, miniştri, secretari de stat, funcţionari publici (funcţii de execuţie, de conducere, înalţii funcţionari publici), aleşii locali (consilierii judeţeni, consilieri locali locali, primari, viceprimari).

Mai mult, amendamentele adoptate lipsesc Agenţia de instrumentul sesizării organelor de cercetare penală în cazurile în care s-au constatat indicii referitoare la săvârşirea conflictul de interese, prevăzut de art. 253^1 din Codul Penal.

Conform informaţiilor transmise de Agenţia Naţională de Integritate, până în prezent, A.N.I. a sesizat parchetele competente în 137 de cazuri privind posibila săvârşire a conflictului de interese penal, dintre care 27 de parlamentari (în 8 cauze parchetul a trimis dosarul la instanţă) şi 79 de aleşi locali (6 preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, 22 consilieri judeţeni, 24 consilieri locali, 27 primari şi viceprimari). Acest istoric de cazuri, apreciat în rapoartele Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, poate fi anulat în condiţiile adoptării amendamentelor la Codul Penal.

2. Potrivit proiectului de lege de modificare şi completare a Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, se exclud de la aplicare dispoziţiile Legii nr. 176/2010 în ceea ce priveşte procedura de evaluare şi sancţionare a parlamentarilor în cazul încălcării regimului conflictelor de interese.

De asemenea, se institutie pentru parlamentari un regim juridic preferenţial, în sensul în care în proiect este redefinită noţiunea de conflict de interese, exceptând de la aplicare dispoziţiile art. 70 din Legea 161/2003.

Având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie şi conceptul de demnitate publică, reprezentat de ‘complexul de atribuţii şi responsabilităţi stabilite prin Constituţie, legi şi alte acte normative, pe care şi le asumă o persoană fizică prin investirea sa ca urmare a rezultatului procesului electoral direct, prin alegere sau indirect, prin numire, potrivit legii’, rezultă că, prin natura funcţiei cu care a fost investit, parlamentarul slujeşte interesele comunităţii din care face parte, astfel încât îi revine obligaţia să respecte normele imperative, în conformitate cu prevederile legii nr. 161/2003.

Mai mult, modificările propuse contravin spiritului Constituţiei României care prevede la art. 71, alin. (2) şi (3) regimul incompatibilităţilor pentru deputaţi şi senatori, în condiţiile în care finalitatea regimului juridic al incompatibilăţilor o reprezintă tocmai prevenirea conflictelor de interese.

Consiliul Naţional de Integritate solicită celor două camere ale Parlamentului aplicarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 460 din 13.11.2013, potrivit căreia ,,Senatul în plenul său are obligaţia de a hotărî, prin vot, cu privire la încetarea sau nu a calităţii de senator a domnului Mora Akos Daniel, ca urmare a constatării stării de incompatibilitate a acestuia de către Agenţia Naţională de Integritate’ şi continuarea procedurii parlamentare de aplicare a sancţiunilor, în conformitate cu deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

3. Prin deciziile nr. 6289/2013 şi 6734/2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut definitiv şi irevocabil starea de incompatibilitate în cazul senatorului Mora Akos Daniel şi a deputatului Stoica Stefan Bucur.

Consiliul Naţional de Integritate este un organism reprezentativ, cu activitate nepermanentă, format în prezent dintr-un număr de membri desemnaţi de către fiecare grup parlamentar din Senat, plus grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor Publice, Asociaţiei Municipiilor din România, Asociaţiei Oraşelor din România, Asociaţiei Comunelor din România, precum şi reprezentanţi ai funcţionarilor publici.

CONSILIUL NAŢIONAL DE INTEGRITATE


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here