Acasă Istorie Dezvaluiri Corespondenta din SUA : Hartuirea sexuala, marea drama americana

Corespondenta din SUA : Hartuirea sexuala, marea drama americana

35
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  • 3
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    3
    Shares

Deunazi, la biblioteca mea preferata, Barnes & Noble, la sectorul de reivste, mi-a atras atentia socant figura unei femei tunsa scurt, baieteste, aflata pe coperta celebrei reviste “Vanitiy Fair”. Era noul look al actritei Rose McGowan. Revista a pus-o pe coperta si i-a luat un amplu interviu tocmai pentru a sublinia curajul acestei actrite de a-l demasca pe Harvey Weistein, temutul producator hollywoodian, acuzandu-l de hartuire sexuala si de viol. Cazul ei l-a expus si intr-o carte de memorii. Dupa ea, o serie de alte actrite, cum ar fi Gwyneth Paltrow, au iesti la rampa si l-au acuzat pe Weinstein de acelasi lucru odios. A reiesit ca era vorba despre o practica: o actrita nu era admisa in distributia unui film daca nu trecea prin patul lui Weinstein. Alte lucruri le-a dezvaluit George Cloney. Cazul a luat amploare, dovezile au facut ca Academia de fim din Londra, apoi si cea Americana, sa-i retraga mogulului mandatul de la conducerea lor, iar pe 25 mai, adica ieri, am citit in “The New York Times” ca Weinstein s-a predat politiei si ziarul publica si o poza in care politistii il duc la inchisoare.

Cazul Weinstein a starnit un mare curent de dezvaluiri si de opinie, condus de Meryl Streep, cea mai titrata oscariota americana, apoi de zeci si sute de actrite si femei aflate intr-o mai mica sau mai mare masura in legatura cu lumea filmului. O adevarata miscare populara.

Acest curent a avut si o replica international, care a venit din Franta, oferita in stil parisian de Catherine Deneuve, care i-a scris lui Meryl ca viata ar fi insipida fara hartuire. Ba le-a indemnat pe femei sa fie in continuare provocatoare, sa-i atraga pe barbati… si ca putina hartuire nu strica. Sigur, nu trebuie sa se depaseasca masura, sa se ajunga la viol. Da, dar granita dintre hartuire sexuala si viol este mica, se poate lesne cadea in abuz.

Si tot asa. De mai bine de un an spectacolul legat de fenomenul hartuirii sexuale ocupa paginile ziarelor si programele canalelor de televiziune. Pana si Donald Trump a fost acuzat de hartuire sexuala de o actrita necunoscuta, care si-a facut acum loc sub soare, a ocupat spatii importante de transmisie TV. Dar Trump i-o fi dat o replica in stilul lui, fiindca in ultimul timp scandalul pare ca s-a stins. E posibil s-o fi platit ca sa taca, asa cum a facut si Weinstein, insa nu i-a mers cu Rose!

*

Dar in numarul citat, de vineri 25 mai, in “The New York Times” apare ceva si mai cutremurator: o poza din 1968 a lui Woody Allen cu Mia Farow, pe atunci sotia lui, si cu cei patru copii ai lor. Iar Woody Allen este acuzat de copii lui, acum mari, si de Mia Farow, de hartuire sexuala! Sunt date amanunte, e ceva odios, sub orice demnitate umana! Si tot pe aceeasi pagina, mai apare cazul lui Morgan Freeman, la fel, acuzat de o serie de femei de acelasi tratament imoral. Nu-ti vine sa crezi. E o invazie de astfel de cazuri incat pare o inventie sau o saturatie de care nu vrei sa mai auzi!

Expresia “Sexual Harassment” a devenit uzuala pentru a demasca un comportament masculin violent, imoral. Cand si Dustin Hoffman, delicatul actor, a fost acuzat de cateva actrite de acelasi tratament, iar am crezut ca se exagereaza. Actorul s-a aparat, dar foarte stangaci. Iata ca ceea ce mocnea de ani de zile, a iesit la suprafata, ca jarul care da in foc daca il scormonesti. Cred ca toata lumea cunoaste aceste cazuri, fiindca sunt de senzatie si nici un ziar de pe lumea asta nu le-a ignorant.

Daca acesti oameni faimosi sunt acuzati de imoralitate inseamna ca nu totul e pierdut, inseamna ca societata se apara, ca apara Morala. Hartuirea sexuala intra in categoria faptelor imorale, penale. E uluitor ce se ascunde in spatele unor milionari si miliardari pe care ii credeam fericiti! Mai bine sarac cu duhul, dar fara asemenea vicii! Dar la omul sarac, nici boii nu trag! Nu se vorbeste daca un anumit bogatas a furat sau a ajuns sa-si faca avere mintind sau furand, desi si aceste lucruri sunt grave, condamnabile, ci in prim plan este adus acel tip de moralitate raportat la comportamentul barbatilor fata de femei.

Ce lucru mare este moralitatea! Se poate construi o lume buna, mai buna, fara morala?

Am scris de nenumarate ori admirativ despre fratii Weinstein, considerati cei mai buni producatori de la Hollywood, cu zeci de premii Oscar la activ. Si ma intreb acum, oare istoria filmului nu trebuie rescrisa? Parca ma simt insulat ca si cum as fi vinovat ca am fost pacalit! Mai putem vorbi despre fimele produse de Weinstein la fel ca si pana acum? Sau putem face o demarcatie, filmul e una si viata lui privata, alta? Da, dar uite ca se leaga, fiindca viata lui privata inseamna culisele filmelor, iar calitatea lor e determinata de felul cum i-a fost viata privata. Oare asa o fi? Din nou se pune in discutie vechea problema estetica dintre om si artist.

Mi-aduc aminte ce mi-a spus odata Marin Preda, cu care am avut multe intalniri si momente de confesiune. Cand era director la Cartea Romaneasca, editura Uniunii Scriitorilor, care s-a reinfiintat pentru el, mi-a aprobat in plan o carte, dar jocurile de culise le faceau altii, precum Mircea Ciobanu si Cornel Popescu, care mi-au tot amanat cartea, pana a murit directorul editurii. Si in acea perioada ma intalneam adesea cu Marin Preda. Am si petrecut un Revelion impreuna la unul din medicii sai. Si aici, cand am abordat problema moralitatii (o tema care il pasiona foarte mult), el mi-a spus: “Un scriitor nu trebuie sa fie moral sau imoral, el trebuie sa aiba talent”. E posibil ca acest lucru sa fie adevarat pentru un scriitor, care sta in gaoacea lui, dar pentru lumea scenei sau a ecranului? E suficient ca un actor sa aiba talent si nu conteaza cum ii este viata, ce face el in culise?! Unde mai este codul moral pentru lume? Oamenii au drept repere morale personalitatile, oamenii de cultura si in special actorii.

Am scris zeci de pagini despre Woody Allen. L-am si cunoscut personal si i-am propus sa scriu o carte despre el. I-am dat cartea mea, The American Film, unde opera lui ocupa un capitol amplu. E un om de o modestie extraordinara. Am fost un admirator al cinema-ului pe care l-a propus, comedia sofisticata. Temele sexuale sunt in prim-plan in filmele lui. Este Woody Allen moral in filmele sale sau nu? Eu cred ca este. Desigur, e vorba despre o moralitate sofisticata, dar chiar si rupturile din ele sunt justificate. Ar trebui sa rescriu cronicile despre filmele lui?

La fel, filmele unde apar Dustin Hoffman, Morgan Freeman, Sylvester Stallone, Clint Eastwood si alti actori acuzati de “Sexual Harassment”! Ar trebui sa rescriem istoria filmului.

Dar poate ca a omenirii. Si, dat fiind ca cei mai multi hartuitori sunt evrei, ma gandesc la porunca data de Dumnezeu evreilor, cand le-a spus: “Inmultiti-va si umpleti pamantul!” Si ei s-au tot inmultit, dar virilitatea lor a dat si peste maluri, a depasit limita, a ajuns la odiosenii. Cand am fost in Israel, multe romance care erau angajate ca servitoare in casele evreilor mi-au spus cum le tratreaza ei, prin abuz sexual. Unele cazuri le povestesc in romanul Mesalina. E posibil ca virilitatea evreiasca sa nu poata fi controlata si cade in viciu. Oricum, scanteia acestui scandal epocal, Sexual Harassment, a fost provocata de Weinstein, un prototip de producator evreu.

Marea problema este legata de morala. Daca America are o drama morala, oare ea se transfera si in planul receptarii? Poate fi un critic moral daca nu tine seama de realitatea harturirii sexuale, se face ca ea nu exista si trateaza filmele indiferent de acest comportament neadecvat? Americanii l-au exclus la Olimpiada din acest an pe un patinator de-al lor exceptional pentru ca era homosexual! Nu mi-a venit sa cred! Tara in care iubirea dintre homosexuali este legala!

Ce anomalii! Asa eram uluit si cand comunistii nu cumparau filme americane, pe care le vedeam la Centrala Romaniafilm si care erau perfect morale, mai morale decat filmele romanesti. Aparau iubirea, familia, relatiile normale dintre copii si parinti, erau modele pentru ideologia comunista! Nu le luau insa fiindca erau americane. Dar oare moralitatea lor nu era o vitrina, o perdea dupa care se ascundeau producatori odiosi ca Weinstein? Masca era plina de Smile, dar ce era in spatele ei?

In cartea mea Filmul erotic, oferita spre publicare unei edituri din tara, am un capitol dedicat unui bestseller: Hollywood Babylon, in care este vorba despre crimele morale din lumea filmului american, despre toate cazurile de abuz, viol, schizofrenie, crima, incepand de la originile cinematografului, din perioada lui muta. Filme celebre ascund in spatele lor drame cumplite! Aceste cazuri scandaloase la vremea lor au fost uitate si s-a ajuns sa se faca istoria Hollywoodului, fara sa se tina seama de odioseniile petrecute in culisele vietii unor genii ca Chaplin, Lupe Velez, Rudolph Valentino, Errol Flynn, Fatty Arbuckle, Thelma Todd, Ramon Navarro, Jean Harlow, Lana Turner, Judy Garland, Marilyn Monroe, William Tylor, Sharon Tate si zeci de alte staruri onorabile pe ecran.

Daca am tine seama de aceste realitati din spatele camerelor de luat vederi, ar trebui sa ne fie rusine ca omenirea a inventat cinematograful, ca oamenii se omoara sa faca si sa vada filme!

Grid Modorcea, Dr. in arte

Corespondenta de la New York


Raspandeste cu incredere
  • 3
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    3
    Shares

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here