Coruptia si Crima organizata din Învatamântul românesc!

0
42
Raspandeste cu incredere
  • 51
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    51
    Shares

Sondajul nostru

Thomas CSINTA

Profesor de matematici aplicate în stiinte ingineresti si social – economice, Director de Studii CUFR ROMANIA, Redactor – Corespondent (Franta)

REMEMBER

Educatia în România sufera de un numar reprezentativ de circuite vicioase care-i micsoreaza performantele.

Printre aceste  enumeram[1][2]:

1. Circuitul formarii profesionale, ce se face superficial la nivelul psihologiei copilului, teoretizat si neaplicativ => educatie centrata pe curricula si pe profesor, nu pe dezvoltarea abilitatilor naturale ale elevilor =>utilizarea cu predilectie a stilului de predare bazat pe reproducere si solicitarea invatarii bazate pe reproducere => demotivarea elevilor vizual spatiali ce au gandire creativa si nu reproductiva si neimplicarea acestora in procesul invatarii =>relatii tensionate intre profesori si elevi ce demotiveaza profesorii => superficialitate in lucrul cu elevii la aproximativ 85% dintre profesori. Consecinta secundara este abandonul profesional al multor profesori cu potential creativ in predare.

2. Circuitul evaluarilor secventiale, care se realizeaza inexact, nestructurat pe dezvoltarea abilitatilor elevului si pe progresul sau academic, confuz si subiectiv, demotivant, nejustificabil pe dezvoltarea inteligentei, motivatiei si creativitatii => confuzie asupra performantelor proprii => lipsa de interes fata de scoala => tendinta de a fura nota si necorelarea dintre merit si nota =>scaderea calitatii in educatie => falsificarea acceptata unanim prin supraevaluarea testelor => vanzarea de diplome fara acoperire in competenta => inexactitatea evaluarii performantelor => scaderea gradului de incredere in scoala. Consecinta secundara este degradarea sanselor de educatie si inserare sociala a vizual-spatialilor care gandesc in imagini nu in cuvinte si care dovedesc creativitate si inventivitate. Aceasta consecinta secundara are efecte sociale si economice absolut catastrofale, ce se simt acum in societatea romaneasca prin performantele scazute, incoerenta viziunii dezvoltarii si rezistenta la schimbare si inovare.

3. Circuitul administrarii pe criterii politice, care produce obedienta fara sau cu insuficient feedback => se amplifica erorile decizionale prin lipsa bazei de  incredere profesionala, se multiplica obedienta fara feedback la nivele inferioare de decizie => se corupe evaluarea activitatilor prin introducerea de criterii contextuale sau clientelare ce opresc initiativele proprii de reglare a sistemului educativ => se blocheaza autonomia decizionala a institutiilor => se micsoreaza prestigiul
profesional al cadrelor didactice => se demotiveaza performanta didactica => se intareste obedienta in defavoarea initiativei constructive => se micsoreaza adaptabilitatea sistemului la dinamica socio-economica. Consecinta secundara este oficializarea coruperii politice a administratiei cu simplificarea sau eliminarea totala a criteriilor de competenta profesionala. Aceasta consecinta are de asemenea consecinte catastrofale la nivelul gestionarii sistemului educativ, deoarece lipsa de competenta profesionala duce la imposibilitatea identificarii directe si cauzale a problemelor din educatie si la luarea de masuri  nepotrivite de corectare. Aceasta multiplica problemele educatiei dincolo de limitele posibile ale controlului.

4. Circuitul carierei didactice este plat, fara perspective de viitor,  demotivant => pierde atractivitatea pentru majoritatea profesorilor cu initiativa si dinamism cu spirit antreprenorial si reformist => automatizarea si demotivarea demersurilor didactice => caderea in formal si in superficial in relatiile cu elevii => alienarea sistemului de educatie fata de scopurile educatiei. Consecinta secundara este cresterea rezistentei la schimbare prin pierderea vitalitatii intelectuale. Astfel profesorii vechi devin inadaptabili la o alta profesie sau la un alt fel de a lucra cu elevii. O alta consecinta secundara este cresterea impactului fenomenelor antisociale si a violentei in scoli. Aceste consecinte au de asemenea efecte secundare grave asupra vietii social-economice, numarandu-se printre factorii de risc mare in dezvoltarea economica si in combaterea infractionalitatii.

5. Circuitul curriculei orientate spre trecut. Aceasta curricula este elaborata fara norme de elaborare precise orientate spre dezvoltarea potentialelor elevilor, deseori fara aplicabilitate practica directa si fara mijloace corespunzatoare de ridicare a interesului elevilor => se dezvolta o inadaptare la nevoile de instruire si mai ales de educatie solicitata pe piata muncii => se dezvolta lipsa de interes din partea elevilor => absenteism si abandon scolar => prin modificari si simplificari succesive curricula devine tot mai slaba calitativ cu fiecare schimbare de mandat ministerial. Consecinta secundara este concentrarea pe acelasi tip de curricula fara deschiderea de noi domenii la alegerea elevilor, lipsa de transferabilitate a creditelor din alte curricule, lipsa de trasee individualizate de educare a elevilor, toate acestea ducand la o cultura generala slaba si o aplicabilitate practica a acestei culturi generale aproape nula. O alta consecinta secundara cu grave efecte economice este pietrificarea in trecut si extrem de slaba adaptabilitate la nou, inovare si initiativa in dezvoltarea de noi tehnologii.

6. Circuitul de mentoring si tutoring neorganizat de scoala.
Aceasta implica dezvoltarea paralela a unui sistem de meditatii acasa pe banii familiilor si nu pe cheltuiala bugetata de stat => scaderea interesului in clasa si cresterea stresului elevilor ce nu sunt meditati de profesorii lor => orientarea familiilor catre instruirea privata suplimentara => consumul inutil de timp liber al elevilor cu consecinte asupra sanatatii fizice si consumul nejustificat de resurse financiare ale familiilor cu scaderea deseori a nivelului de trai al familiei. Consecinta secundara este incurajarea lucrului la negru si a economiei paralele. In  mod paradoxal acest sistem a mai reusit totusi sa creasca performanta scolara individuala desi a creat consecinte grave la nivel de sistem. Astfel putem constata rezultate deosebite la concursurile internationale in paralel cu rezultate extrem de slabe la evaluari internationale de tip TIMM.

7.  Inexistenta sistemului enrichment (îmbogatirea curriculei).
Acest sistem era mai bine reprezentat in perioada comunista prin cluburile

elevilor si prin cercurile cu elevi, insa a devenit din ce in ce mai slab reprezentat si mai ineficient in momentul actual. Mai rezista doar in cateva locuri din tara desi este sistemul ce dezvolta pasiunile de cunoastere ale elevilor => apare auto-educatia prin alte mijolace decat scoala, prin mass media si Internet, prin scoala strazii sau a stadionului, prin experienta directa => tendinta tinerilor de a parasi tara si de a pleca in locuri in care spera la un mediu de cultivare a personalitatii mai bine definit. Consecinta secundara este imbatranirea populatiei lucratoare, o fluctuatie a fortei de munca ce pune in pericol diferite ramuri economice si in final un mare ecart intre potentialul creativ necultivat si nefolosit in tara si mobilitatea redusa a dezvoltarii locale. O alta consecinta secundara este lipsa de stimulare a creativitatii in predare ceea ce conduce la lipsa unei educatii individualizate => lipsa de dezvoltare sistematica a abilitatilor inalte in randul tinerilor

8. Reprezentarea redusa a unor forme de educatie pentru piata=> slaba insertie pe piata muncii in domeniile pregatite in scoala => slabirea prestigiului si performantelor scolilor ce nu pot sa-si faca un brand => demotivarea scolilor catre performanta scolara.  Consecinta secundara este orientarea tinerilor capabili catre scoli straine care au brand si ale caror diplome au valoare de piata.  O alta consecinta secundara este scaderea continua a calitatii si performantelor elevilor si studentilor admisi in scoala.

9. Conducerea clientelara a Catedrelor. Acest sistem se perpetueaza in multe universitati si este creat de sistemul de granturi si publicatii in care sunt trecuti fara participare efectiva, colegii, viitori suporteri ai conducatorului => scaderea performantelor profesionale ce nu mai sunt motivate de un sistem de conducere corupt => scaderea performantelor studentilor => vanzarea de diplome fara acoperire in calitatea muncii => alungarea studentilor performanti catre universitati straine => exod al creierelor fara recuperare ulterioara. Consecinta secundara dezastruoasa este lipsa sau putinatatea specialistilor în diferite domenii, un mediu decizional nepregatit si un mediu managerial neprofesionist. O alta consecinta secundara dezastruoasa este lipsa sau putinatatea reprezentarii competentei, responsabilitatii si calitatii la nivelul reprezentarii la varf in structurile de decizie ale statului

10. Circuitul diplomelor fara acoperire sau nerecunoscute pe piata noastra.Aceasta conduce la nerecunoasterea diplomelor marilor universitati de top mondial => invechirea pronuntata a curriculei academice locale => lipsa inoirii cadrelor didactice vetuste si ineficiente => lipsa inovarii sau slaba inovare in sistemul economico-social => economie slaba => sindromul institutiilor slabe => descurajarea intoarcerii creierelor in Romania (Brain Regain)

COMENTARIUL AUTORULUI

Pentru cresterea performantelor educatiei in Romania, este necesar cel putin (!) eliminarea celor 10 circuite vicioase prezentate mai sus!

În acest scop, prezentam respectarea urmatoarelor 10 principii fundamentale care au contribuit substantial la cresterea calitatii invatamantului în statele occidentale dezvoltate, post-industrializate, precum si la afirmarea lui pe piata de competente.

  1. Infiintarea a doua tipuri de invatamant paralele si complementare: “invatamantul de masa” adresat majoritatii tinerilor “normali” si “invatamantul elitist”, adresat tinerilor “supradotati” (IQ>140), respectiv “talentati” (intr-un domeniu) si “definirea corecta si coerenta” a celor doua notiuni!In general, “pe intelesul tuturor”, atat “supradotatul” cat si “talentatul” provin din “invatamantul de masa.  Insa, cel supradotat avand un coeficient intelectual ridicat exceleaza in toate disciplinele si in special in cele care necesita multa imaginatie si putere de abstractizare. In majoritatea statelor occidentale industrializate care promoveaza sistemul elitist de instruire (invatamant), “supradotatul” se deosebeste “practic” de tanarul “normal” in primul rand prin faptul ca obtine diplome si titluri universitare/academice mult mai devreme, (absolva scoala generala la 9-10 ani, liceul la 12-13, o Scoala de Inalte Studii (tip Grande Ecole, in Franta) la 17-18 si obtine un Doctorat la 20-21 de ani) iar in al doilea rand, prin creativitatea sa, ulterior! “Talentatul”, este un tanar care nu exceleaza neaparat in toate domeniile, insa prezinta niste abilitati iesite din comun in diferite discipline si chiar la varsta frageda (muzica, pictura, literatura, sport, etc.)
  2. Renuntarea la învatamantul de tip informativ la toate nivelurile de studii in cadrul “invatamantului de masa”, un invatamant ultra-bogat in informatii, insa putin atractiv (“interesant”), greu accesibil elevului, respectiv studentului de rand (“normal”) si inlocuirea lui cu unul formativ, simplu, care sa transmita numai informatii utile, usor de aplicat si care pot fi retinute fara dificultati pe baza unui rationament care sa nu solicite o putere de abstractizare, de analiza si sinteza deosebite. Acest lucru ne-ar permite sa “recunoastem” oficial diplomele delivrate de universitati americane sau occidentale reputate, care datorita unei curricule “extrem de sarace” pe hartie comparativ cu a noastra, considerata ”extrem de bogata” (dar “apa de ploaie”, neaprofundata de absolvent nu in “fond”, dar nici macar “in forma”!), din pacate nu este posibil!
  3. Introducerea unui invatamant informativ cu o curricula adaptata, “invatamant de elita”, propus tinerilor capabili de performanta, cu abilitati intelectuale inalte, “supradotati” (IQ>140) sau “talentati” (intr-un domeniu), in cadrul unei institutii specializate in “gifted education” propus de catre IRSCA Gifted Education (Presedinte Prof. Dr. Florian Colceag, „gifted-olog”, membru in diferite organizatii internationale), membru fondator al Consortiului (Miscarii) EDUGATE, în cadrul Institutului National de Instruire Diferentiata (INID) creat cu acest scop, sub indrumarea unor specialisti formati si confirmati in acest segment de invatamant!
  4. Reorganizarea, reactualizarea si “revitalizarea” disciplinelor de învatamânt, in special al celor stiintelor exacte (stiintele matematice, fizico-chimice, bilogice, socio-umane, etc.) considerate “uzate moral” si rupte de realitatea social-economica contemporana, folosind principiul “interdisciplinarizarii” care sa “captezeze” interesul elevului, respectiv al studentului si sa-l motiveze sa studieze, in general pentru acumulare de cunostinte si in particular pentru ceea ce cunostintele acumulate îi pot servi ulterior!
  5. Descentralizarea institutelor de invatamant, de stat, sub contract cu statul sau private, acordarea unor autonomii in ceea ce priveste recrutarea cadrelor didactice titulare si asociate, precum si in ceea ce priveste gestionarea integrala a bugetului alocat de catre MECT.
  6. Crearea unei “infrastrucuri” cu “toate utilitatile”, cu adevarat performante la nivelul institutiilor de invatamant, de stat, sub contract cu statul sau private, precum si dezvoltarea relatiilor de partenariat intre institutii de invatamant si cele de cercetare-productie, care sa permita o autofinantare a institutelor de valoare si falimentarea celor neperformante, care functioneaza pe principiul “prostitutiei intelectuale”.
  7. Crearea de centre de pregatire private sau de stat, paralele, in care elevul/studentul sa fie pregatit de specialisti confirmati si agreati de catre MECT cu posibilitatea ca parintii sai sa poata deduca costul pregatirii din impozitul pe venit datorat statului. Acest lucru ar putea contribui la falimentarea sistemului de meditatii, practicat in majoritatea cazurilor de catre cadre semi-analfabete, prost sau necalificate in diciplinele in care ele mediteaza, cu atat mai mult cu cat evaziunea fiscala in acest segment este de dimensiuni alarmante!
  8. Sanctionarea severa a cadrelor didactice care accepta mita pentru promovarea de examene, pentru admitere in sistemul LMD (licenta, masterat doctorat) sau a celor care sustin “chetele” la examenul de bacalaureat, precum si a institutiilor care delivreaza diplome false sau “neacoperite”, considerate infractiuni deosebit de grave in Codul Penal!
  9. Propunerea temelor de cercetarepentru diplomele de sfarsit de cicluri universitare LMD (Licenta-Ciclul I, Masterat-Ciclul II. Doctorat-Ciclul II), din cele industrial-aplicative cu care se confrunta industria si economia tari si remunerarea stagiarilor (studentilor), cu salariul minim pe economie in ciclul I, cu cel mediu in ciclul II, iar in ciclul III, in functie de „dimensiunea” stiintifica si aplicativa, respectiv, de beneficiul proiectului sau. Acest lucru ar permite, pe de o parte cadrelor didactice-directori de cercetare de valoare sa se afirme pe piata de competente si sa fie retribuite suplimentar de catre firmele solicitante, in functie de rezultatele obtinute in cadrul temelor studiate, iar pe de alta parte, ar produce si o “selectie naturala” in sanul catedrelor, “falimentand” cadrele didactice incopetente, adepte ale “masturbatiei intelectale”, studii si cercetari fara nicio valoare, fara nicio utilitate si finalitat practica. In sfarsit, sistemul ne-ar permite poate “contrazicerea” principiului enuntat de Dl. Profesor Liviu DRAGOMIRESCU, unul dintre marile adevaruri ale istoriei noastre contemporane in noul sistem LMD : In Licenta nu suntem studenti ci doar audienti (pentru ca azi nimeni nu mai studiaza!).  In Masterat, doar absenti! Iar in Doctorat, un adevarat neam de delincventi! Compilatori si plagiatori! Adevarati talhari, cu diplome!
  10. Abandonarea conceputului de “enrichment” in diplome universitare cumparate cu bani, direct sau indirect, sub o forma sau alta, (care oricum nu servesc la nimic!) si promovarea Principiului lui Gauss : “Putine dar coapte si bine inghegate”. “Programul” de “enrichment” in diplome universitare “imbratisat” de tineret si propus de catre institutiile de invatamant superior, in majoritatea cazurilor, nu este altceva decat un mod legal da a “atenta” la buzunarul clientului (pentru ca “audientii” nu sunt studenti ci clienti!), premeditat, ceea ce in termeni jurisdictionali se numeste: “coruptie” (respectiv, „crima organizata”) si este pedepsita sever de catre lege!

__________________

[1]Profesor de Matematici Aplicate in Stiinte Ingineresti si Social-Economice, Director de studii CUFR ROMANIA (Consultanta Universitara, Studii si Cercetari de pe langa Scolile Superioare Franceze de Inalte Studii), Vicepresedinte  EDUGATE, Cofondator IRSCA Gifted Education (Institutul Roman pentru Studii si Cercetari in Educatia de Excelenta)

 [2] Elaborat sub conducerea Prof. Florian Colceag, Presedinte-Fondator IRSCA Gifted Education, Presedinte-Fondator  al  Consortiului EDUGATE

 NOTA

Vezi si articolul din Sansa Buzoiana

Circuite vicioase în învăţămîntul românesc şi scurtcircuitarea lor

Florian Colceag şi Thomas Csinta sînt doi cercetători de prestigiu în domeniul educaţiei. Primul, Florian Colceag, este matematician, profesor cu 20 de ani de experienţă în educaţia copiilor supradotaţi şi în antrenarea copiilor olimpici la matematică, cu care a obţinut mai mult de 60 de medalii de aur la competiţii internaţionale de matematică. Este reprezentant în România al World Council for Gifted and Talented Education (Consiliul Mondial pentru Educaţia Supradotaţilor şi a Talentaţilor). Thomas Csinta este tot matematician de profesie, cercetător universitar, ataşat de presă la Paris, autor a numeroase lucrări consacrate marilor şi tradiţionalelor concursuri de admitere în învăţămîntul universitar francez. Cei doi sînt autorii materialului de mai jos, care ne-a fost trimis spre publicare la redacţie şi care se vrea o iniţiativă serioasă în reformarea învăţămîntului românesc. Educaţia în România suferă de un număr reprezentativ de circuite vicioase care-i micşorează performanţele, ne scriu cei doi cercetători. Printre acestea, Florian Colceag şi Thomas Csinta enumeră zece, propunînd şi soluţii de scurtcircuitare. Azi, începem cu prezentarea primelor două.” (Sorin Dinco)


Raspandeste cu incredere
  • 51
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    51
    Shares

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here