Cuget Liber : Arheologii din adâncuri. Sute de nave scufundate lângă Constanţa

0
239
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Constantin Chera şi Cătălin Dobrinescu, arheologi la Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie din Constanţa, sunt cei doi temerari care scot la lumină fărâmele de istorie de pe fundul mării. Sunt singurii arheologi subacvatici, atestaţi din Constanţa, care se ocupă de recuperarea vestigiilor din Marea Neagră.

Sondajul nostru

Din dorinta de a cunoaste intentia actuala a cititorilor nostri, privind participarea la vot si modul in care ati vota actualele partide parlamentare, va rugam sa raspundeti la urmatorul sondaj:

View Results

Loading ... Loading ...

Constantin Chera povesteşte că practică arheologia subacvatică din anul 2006, când a fost atestat NASE (Nautical Archaeology Scientific Exploration), în Italia. A urmat o serie de cursuri sub auspiciile Centrului de Cercetare Subacvatică Zadar din Croaţia. „Îmi amintesc că am făcut cercetare, în Sicilia, la o navă bizantină scu-fundată lângă San Vito lo Capo, în anul 2006, când am şi obţinut atestatul în cadrul unei colaborări cu Centrul de Formare Profesională de la Palermo. Am efectuat cercetări la o adâncime de peste 22 metri. A fost pentru prima oară când am făcut cercetare subacvatică într-un cadru in-ternaţional, când au participat scafandri din ţări europene. Impresionantă a fost coordonarea şi solidaritatea colectivului, care trebuie să fie extrem de atent având în vedere că unii aspiră, alţii întind grile care să caroieze situl, iar alţii notează situaţia arheologică pe nişte tăbliţe speciale. Am avut şi un reprezentant al Televiziunii RAI, care a filmat. A fost o experienţă unică!”, ne-a declarat arheologul Constantin Chera.

Scufundări pe o navă militară Fundul mării reprezintă pentru aceşti căutători de comori un univers paralel în care se avântă şi nu ştiu niciodată ce-i aşteaptă. Sunt sub presiunea timpului pentru că rezerva de aer şi frigul de la adâncimea de 22-25 de metri nu le permite să zăbovească mai mult de 30-40 de minute. În permanenţă trebuie observat mediul şi eventualele pericole ce pot apărea.

Alte pericole sunt legate de faptul că în cazul unor epave se pot desprinde bucăţi, care să blocheze scafandrul. În navele militare există pericolul muniţiilor neexplodate. Chera povesteşte că, odată cu ocazia efectuării unui stagiu în Malta, a avut ocazia de a face scufundări pe o navă mili-tară de acum 50-60 de ani, la o adâncime de circa 20 de metri.

„Cercetarea în adâncuri presupune pe lângă o condiţie fizică bună şi deprinderea tehnicilor de scufundare la un nivel care să îţi permită mişcarea liberă în mediul acvatic, astfel încât să poţi activa ca cercetător şi nu ca scufundător”, subliniază Chera. Acest lucru presupune cunoaşterea în amănunt a tehnicii de scufundare. Meseria de arheolog subacvatic nu este la îndemâna oricui pentru că e nevoie de gestionarea unor situaţii dificile precum curenţii marini, furtunile. De asemenea, este foarte important ca atunci când faci scufundări să-ţi păstrezi calmul şi să respecţi procedurile pentru a nu-i pune pe ceilalţi în pericol.

Recomandarea UNESCO: conservarea „in situ“Arheologul Constantin Chera a subliniat că ultimele recomandări UNESCO se referă la păstrarea şi conservarea „in situ” a descoperirilor tocmai pentru a nu le deteriora. Pe de altă parte, în străinătate

s-a adaptat sistemul montării unor camere, care să redea pe ecrane, în interiorul muzeelor, imagini cu obiectivele arheologice de sub ape. Un exemplu de astfel de muzeu, axat pe patrimoniul arheologic subacvatic, este Muzeul din Bodrum, unde, după cercetări de zeci de ani, au fost expuse unele dintre epavele descoperite în Turcia. Iubitorii de istorie pot urmări la parterul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa imagini privind cercetarea arheologică subacvatică, inclusiv imagini din Turcia, graţie bunei colaborări între cele două instituţii.

Scanarea întregului platou continentalPionierul arheologiei subacvatice româneşti, Constantin Scarlat, a încercat să localizeze cât mai multe astfel de situri de la Mangalia în Deltă. Au existat observaţii pentru partea scufundată a Callatisului antic, făcute de echipe mixte formate din români, italieni şi unguri, dar activităţile de acest gen s-au rezumat doar la observaţii. Mai recent, prin proiectul HERAS s-a în-cercat identificarea unor obiective arheologice submarine şi s-au obţinut rezultate parţiale.

„O activitate de acest gen presupune scanarea întregului platou continental al Mării Negre pe care există sigur sute, dacă nu mii, de nave antice scufundate”, a subliniat Chera.


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here