CUM A FOST IMPARTITA IUGOSLAVIA

    0
    710
    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    Sondajul nostru

    La 1 noiembrie 1995, în statul american Ohio la baza militară aeriană Wright-Patterson a început întâlnirea dintre cei trei lideri ai fostei Iugoslavii. În acea perioadă eu am lucrat la Sarajevo şi Mostar şi am urmărit cu atenţie evenimentele.La 1 noiembrie 1995, în statul american Ohio la baza militară aeriană Wright-Patterson a început întâlnirea dintre cei trei lideri ai fostei Iugoslavii. În acea perioadă eu am lucrat la Sarajevo şi Mostar şi am urmărit cu atenţie evenimentele.
    4 ani de război în Croaţia şi Bosnia-Herţegovina se apropiau de un sfârşit paşnic. Preşedintele Statelor Unite, Bill Clinton, a reuşit să aşeze la masa tratativelor pe liderii de atunci, Franjo Tudman, Alija Izetbegovic şi Slobodan Miloşevici. La Dayton, Slobodan Miloşevici a încercat să găsească un compromis cu foştii săi inamici, Tudman şi Izetbegovic, ultimul îşi făcea apariţia în public ca un martir. La acel moment, liderul musulman a reuşit să convingă întreaga lume că poporul său a avut cel mai mult de suferit de pe urma războiului.
    În discursul rostit pe 1 noiembrie 1995 la deschiderea reuniunii celor trei lideri ai fostei Iugoslavii, secretarul de stat american, Warren Christopher, şi-a exprimat speranţa că ei vor încerca să găsească un compromis. Bineînţeles că Iugoslavia nu putea fi refăcută ca înainte. În perioada de 4 ani de război, pe harta Europei au apărut state noi: Slovenia, Croaţia, Bosnia-Herţegovina şi Macedonia. Fiecare exista conform legilor proprii, fiecare îşi avea preşedinţii săi şi fiecare a pierdut foarte mult de pe urma războiului. Fără refacerea şi modernizarea economică pacea în regiune ar fi fost atât de fragilă, încât totul s-ar fi putut repeta în orice moment.
    Europa se temea cel mai mult de acest lucru. UE a propus Planul Marshall 2. În primul rând, el a fost adresat Bosniei-Herţegovina pentru protecţia acestui stat multinaţional împotriva a noi conflicte. Recunoaşterea reciprocă, respectarea sistemului de stat al Bosniei-Herţegovina, principiilor democratice şi drepturilor minorităţilor au fost necesare pentru obţinerea de credite nerambursabile. Nerespectarea acestor condiţii putea duce la un boicot financiar.
    Pentru Croaţia, condiţia a fost întoarcerea populaţiei sârbe pe teritoriile care au fost până de curând sub protecţia ONU, garantarea drepturilor civile şi politice, inviolabilitatea proprietăţilor. În ceea ce priveşte Serbia şi Muntenegru, Europa insista asupra rezolvării problemei albanezilor în Kosovo.
    Este clar în ce consta sistemul „băţului”. Cu „morcovul” a fost mai complicat. Economiştii locali estimează pierderile de pe urma războiului din Bosnia la 30 de miliarde. În prima etapă, s-a contat pe un ajutor de 10 miliarde de dolari. Banii ar fi trebuit să fie împărţiţi între toţi participanţii la conflict, croaţi, musulmani şi sârbi. A existat problema datoriilor guvernului bosniac: în noiembrie 1995 ele au ajuns la 2,5 miliarde de dolari.
    În acea perioadă, numai Rusia a îngheţat datoria legată de livrările de gaze către Sarajevo. Creditorii şi investitorii occidentali nu au fost dispuşi să facă astfel de concesii.
    4 ani de război în Croaţia şi Bosnia-Herţegovina se apropiau de un sfârşit paşnic. Preşedintele Statelor Unite, Bill Clinton, a reuşit să aşeze la masa tratativelor pe liderii de atunci, Franjo Tudman, Alija Izetbegovic şi Slobodan Miloşevici. La Dayton, Slobodan Miloşevici a încercat să găsească un compromis cu foştii săi inamici, Tudman şi Izetbegovic, ultimul îşi făcea apariţia în public ca un martir. La acel moment, liderul musulman a reuşit să convingă întreaga lume că poporul său a avut cel mai mult de suferit de pe urma războiului.
    În discursul rostit pe 1 noiembrie 1995 la deschiderea reuniunii celor trei lideri ai fostei Iugoslavii, secretarul de stat american, Warren Christopher, şi-a exprimat speranţa că ei vor încerca să găsească un compromis. Bineînţeles că Iugoslavia nu putea fi refăcută ca înainte. În perioada de 4 ani de război, pe harta Europei au apărut state noi: Slovenia, Croaţia, Bosnia-Herţegovina şi Macedonia. Fiecare exista conform legilor proprii, fiecare îşi avea preşedinţii săi şi fiecare a pierdut foarte mult de pe urma războiului. Fără refacerea şi modernizarea economică pacea în regiune ar fi fost atât de fragilă, încât totul s-ar fi putut repeta în orice moment.
    Europa se temea cel mai mult de acest lucru. UE a propus Planul Marshall 2. În primul rând, el a fost adresat Bosniei-Herţegovina pentru protecţia acestui stat multinaţional împotriva a noi conflicte. Recunoaşterea reciprocă, respectarea sistemului de stat al Bosniei-Herţegovina, principiilor democratice şi drepturilor minorităţilor au fost necesare pentru obţinerea de credite nerambursabile. Nerespectarea acestor condiţii putea duce la un boicot financiar.
    Pentru Croaţia, condiţia a fost întoarcerea populaţiei sârbe pe teritoriile care au fost până de curând sub protecţia ONU, garantarea drepturilor civile şi politice, inviolabilitatea proprietăţilor. În ceea ce priveşte Serbia şi Muntenegru, Europa insista asupra rezolvării problemei albanezilor în Kosovo.
    Este clar în ce consta sistemul „băţului”. Cu „morcovul” a fost mai complicat. Economiştii locali estimează pierderile de pe urma războiului din Bosnia la 30 de miliarde. În prima etapă, s-a contat pe un ajutor de 10 miliarde de dolari. Banii ar fi trebuit să fie împărţiţi între toţi participanţii la conflict, croaţi, musulmani şi sârbi. A existat problema datoriilor guvernului bosniac: în noiembrie 1995 ele au ajuns la 2,5 miliarde de dolari.
    În acea perioadă, numai Rusia a îngheţat datoria legată de livrările de gaze către Sarajevo. Creditorii şi investitorii occidentali nu au fost dispuşi să facă astfel de concesii.
    Notă: Toate informaţiile prezentate în articol aparţin autorului. Postul de radio Vocea Rusiei nu răspunde pentru ele.
    Konstantin Kacialin
    Preluare  Vocea  Rusiei


    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here