Cum s-a stins mica revoluţie fiscală a Guvernului Cioloş. Biriş :

    0
    25
    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    „Nu sunt nebun. Măsurile au fost discutate şi agreate”

    Sondajul nostru

    Din dorinta de a cunoaste intentia actuala a cititorilor nostri, privind participarea la vot si modul in care ati vota actualele partide parlamentare, va rugam sa raspundeti la urmatorul sondaj:

    View Results

    Loading ... Loading ...

    Nevoit să-şi pună demisia pe masă după scandalul ordonanţei de modificare a Codului Fiscal, de care Ministerul Finanţelor s-a delimitat, Gabriel Biriş susţine că proiectul a fost discutat în minister şi, de altfel, a fost şi condiţia pentru care a acceptat să vină ca secretar de stat. “Măsurile au fost discutate şi agreate, altfel nu puteam să îmi permit să ies. Nu sunt nebun”, a declarat Biriş, la ZF LIVE.

    Gabriel Biriş a afirmat, în cadrul unui interviu la ZF Live, că pachetul de modificări ale Codului Fiscal le discutase şi agrease înainte de venirea sa la Ministerul Finanţelor, având “promisiunea susţinerii în T1 a introducerii acestui pachet”.

    “Le-am discutat (n.r – modificările) înainte de venirea mea la minister. Acesta este motivul pentru care am acceptat cu onoarea de a mă alătura acestui Guvern. Am avut promisiunea susţinerii în T1 a introducerii acestui pachet.

    Pe măsuri am avut, altfel nu veneam”, a spus Gabriel Biriş.

    În viziunea sa, retragerea susţinerii proiectului din partea Ministerului de Finanţe s-a produs pe fondul isteriei create, în spaţiul public, în jurul ideii majorării de taxe.

    “Măsurile au fost discutate şi agreate, altfel nu puteam să îmi permit să ies. Nu sunt nebun. De ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat miercuri şi anume retragerea susţinerii? Miercuri nu am putut să discut între patru ochi cu nimeni. Singura (n.r – explicaţie) şi e absolut omeneşte această explicaţie: s-a generat toată isteria majorării de taxe, cu dublarea contribuţiilor. Normal că, timpul fiind şi foarte scurt şi fiind un val care se construia împotriva acestui proiect, e abolut omeneşte ca oamenii să se fi gândit că o fi altceva. Atunci au ieşit şi au zis: ‘noi nu susţinem niciun proiect de majorare de taxe'”, a mai spus Biriş.

    De asemenea, subliniază el, reacţia publică din partea partidelor politice a contribuit la respingerea proiectului.

    “Apoi a fost şi reacţia publică din partea partidelor politice, care au atras atenţia că modificările sunt de prea mare anvergură şi un Guvern tehnocrat nu ar trebui să îşi asume astfel de modificări, şi atunci s-a făcut pasul în spate. Din punctul meu de vedere, odată ce proiectul pentru care am acceptat să vin la Ministerul Finanţelor nu a mai fost susţinut, singura soluţie era demisia, pe care mi-am dat-o, a fost acceptată şi acum cred că este foarte important să explicăm şi oamenilor să înţeleagă cât de important e acest proiect pentru noi”, a mai spus Biriş, susţinând că proiectul de OUG conţinea “vreo zece modificări”, de fapt.

    În aceeaşi zi, Biriş a afirmat, pe pagina sa de Facebook, că a lucrat, alături de colegii săi din Ministerul de Finanţe, “sute de ore” la “proiectul de OUG scurs către presă, marţi seară” şi că “unii au crezut că l-au înţeles după 3 ore şi s-au apucat să îl “toace””. Biriş a prezentat, de-a lungul postării, “un inventar al măsurilor cuprinse în cele 100 de pagini”, anunţând că, în zilele ce urmează, le va descrie pe fiecare în parte.

    “1. CFC rules. Profiturile “parcate” prin paradisuri fiscale deveneau impozabile in Romania. De-offshore-izarea Romaniei…

    2. Momentul zero. Un set de masuri care ar fi facut extrem de dificil de ascuns averile neimpozitate. Declaratie de patrimoniu (momentul zero) pentru rezidentii cu avere de peste 1 mln euro (pentru a fi relevant) + declarare voluntara si impozit de 16%(la fel cat ar plati azi daca ar fi prinsi) + impozit sanctionatoriu de 75% pentru sumele nejustificate identificate prin aplicarea masurilor de control indirect (nu 16% cum este azi), dupa “momentul zero”.

    3. Impozitul pe dividende ramanea 5%, dar doar pentru dividende de la firme romanesti sau din UE. Pentru restul, in special pentru cele de prin paradisuri fiscale – 16%. Pentru stabilitate, avem nevoie de baza impozabila mare, nu de erodarea bazei fiscale prin masuri iresponsabile.

    Acestea sunt probabil masurile care au speriat/iritat cel mai mult pe unii, dar despre care – evident, nu au avut nici un interes sa se vorbeasca public. Cu putine exceptii, au si reusit.

    4. Restructurarea Titlului IV (impozitul pe venit) si Titlului V (contributii sociale):, incluzand:
    – mutarea CAS si CASS la angajat, cu ajustarea coresunzatoare a brutului, pentru a asigura neutralitatea masurii. Nimeni nu ar fi platit un leu in plus, era o imensa simplificare. O sa explic ulterior de ce a fost nevoie de aceasta masura;
    – plafonarea efectiva a bazei de calcul a CAS si CASS (la 5 sal medii), functie de suma veniturilor, nu pe fiecare tip de venit, fara schimbarea structurii actuale (CAS pt. salarii si venituri din activitati independente, CASS pentru salarii, venituri din activitati independente, din investitii, din cedarea folosintei bunurilor, din alte venituri);
    – introducerea declaratiei anuale de impunere (nu de venit, ca acum), ca instrument de globalizare, dar si de regularizare a CAS, CASS, impozit pe venit. Formular inteligent, calcul automat al impozitelor si contributiilor de plata/de rambursat. Minim 2 milioane de decizii de impunere emise de ANAF anual ar fi disparut.

    5. Redefinirea SOP (stock options) pentru a permite si antreprenorilor romani sa atraga talent prin acest instrument de motivare, nu numai companiilor listate, in general multinationale.

    6. Eliminarea limitarii in timp a scutirii de impozit pe profitul reinvestit. Pentru a stimula investitiile in sectorul privat. In fapt, nici macar nu este vorba de scutire, ci de amanare. Scutirile nu imi plac, dupa cum stiti deja:-)

    7. TVA
    7.1 Eliminarea referirilor la analizarea de catre ANAF a “intentiei si capacitatii” contribuabilului de a desfasura activitati impozabile si inlocuirea cu analiza de risc, atat la inregistrare cat si ulterior. Eliminarea posibilitatii de a anula coduri pentru greseli mici si introducerea posibilitatii unui sistem de reactie rapida impotriva fraudei, prin suspendarea codului (nu anulare). O sa explic in detaliu ulterior;
    7.2 introducerea unui sistem de TVA cu cota forfetara zero, pentru agricultori. Un regim simplificat, cu efecte similare celui de scutire, fara sa fie scutire. O sa explic si asta, e o (alta) poveste frumoasa despre cum se poate simplificare, fara sa chinuim oamenii degeaba…
    7.3 Reguli noi cu privire la ajustarea TVA, pentru a evita un infrengement.

    8. Impozitul pe cladiri, eliminarea evaluarilor la cladirile cu utilizare mixta si la locuintele detinute de firme. Tot pentru simplificare, valoarea impozabila urmand a se calcula ca la locuintele detinute de persoane fizice”, a detaliat Biriş pe Facebook.

    După controversele de la Finanţe, secretarul de stat Gabriel Biriş şi-a dat demisia: „Ministrul Finanţelor a ştiut de proiectul de modificare a Codului Fiscal”

    Explicaţiile sale vin în contextul în care acesta şi-a dat demisia după ce proiectul de ordonanţă de urgenţă referitor la modificarea Codului Fiscal, care a apărut în presă zilele trecute, a stârnit vâlvă în spaţiul public, în condiţiile în care ministrul de Finanţe, Anca Dragu, a declarat că nu şi-l asumă.

    Concret, în cursul zilei de marţi, săptămâna trecută, Ministerul Finanţelor punea pe circuitul de avizare un proiect de ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului Fiscal intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, prin care ar fi urmat să fie schimbate în mod substanţial aproape 200 de articole din cele 500 ale Codului, una dintre propuneri fiind şi creşterea contribuţiilor CAS.

    În ziua imediat următoare, cei de la Finanţe au anunţat, printr-un comunicat de presă, că nu există o iniţiativă asumată de ministrul Anca Dragu care să includă majorări de taxe şi de impozite sau de contribuţii sociale obligatorii.

    „Aşa cum am menţionat în nenumărate rânduri, Ministerul Finanţelor Publice nu are în vedere majorări de taxe şi impozite în acest an. Singurele măsuri care au fost şi sunt vizate sunt de simplificare a procedurilor fiscale şi în favoarea activităţii economice”, se arăta în comunicatul Finanţelor.

    Totodată, Anca Dragu arăta, la acel moment, că nu se poate pune problema de „măsuri care să creeze poveri fiscale suplimentare pentru niciun tip de contribuabil”.

    „În acest context, creşterea taxelor nu a fost luată în considerare ca scenariu posibil pentru pachetul de măsuri ce va modifica Codul Fiscal. Nu includem măsuri care să creeze poveri fiscale suplimentare pentru niciun tip de contribuabil, persoane juridice, fizice, persoane fizice autorizate sau cele cu activităţi independente”, declara Anca Dragu.


    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here