Cum să concepi o carte de specialitate. Partea IX. Preţul unei cărţi

0
241
Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

Sondajul nostru

În economie, se vorbeşte despre diferenţa între cost şi preţ. Înainte să stabilească preţul unei cărţi, editura şi autorul trebuie să ştie care sunt costurile asociate unei cărţi – adică ce bani şi pe ce căi scoate un proiect editorial din buzunarele lor înainte să intre ceva. Ca întotdeauna, pe cât posibil, preţul trebuie să fie mai mare decât costul. Altfel spus, din vânzarea primului tiraj trebuie să se recupereze minim costul de producere al cărţii. Haideţi să vedem care sunt costurile asociate cu scoaterea pe piaţa a unei cărţi – din propria experienţă.

banconte teanc

 

1. Costuri de tipar. Teoretic, ar trebui ca acestea să se situeze între 25-33% din preţul cărţii – ceea ce rareori se întâmplă, mai ales când furnizorii practică “mici” scumpiri în valuri. Aici intră inlcusiv cheltuielile pentru scoaterea exemplarelor de probă, înaintea publicării. Cu cât tirajul cerut este mai mic, cu atât preţul per exemplar este mai mare.

 

2. Costuri de distribuţie. Lanţurile de librării din România sunt conduse în regim de monopol, cerând în mod standard între 40-60 % din preţul cărţii. Pe lângă asta, la cele mai multe, contractele sunt redactate cu picioarele, conţin clauze abuzive şi uneori chiar ilegale, iar reprezentanţii companiilor respective sunt complet inflexibili la orice fel de modificare. Pe lângă asta, distribuitorii nu plătesc la timp banii rezultaţi din încasare, refuză să facă evidenţe detaliate de stocuri şi fac din amânare o strategie.

Comunicarea cu lanţurile de librării solicită foarte mult timp, deplasare, bani pe telefon şi, desigur, diplomaţie în negociere, datorită comportamentului expeditiv şi manipulativ al interlocutorilor, adesea lipsiţi de respect şi de răbdare. A plasa câteva zeci de exemplare în librării pentru o editură sau un publisher este sinonim cu a le trimite într-o gaură neagră din care nu ştii când, dacă şi cum vei recupera nişte bani.

Desigur, librăriile vând în mod real acele exemplare, dar încasarea banilor poate dura şi între 6-12 luni – timp în care capitalul investit stă pe loc. Ca să facă povestea şi mai interesantă, aproape toţi distribuitorii prevăd o clauză care împiedică ceea ce ei numesc “concurenţă neloială” – adică editura, autorul şi nimeni de fapt, nu are voie să vândă acea carte mai jos de preţul cu care se găseşte în librărie. Deci trebuie să fie acelaşi preţ peste tot.

 

3. Taxe. 9 % TVA pentru cărţi. 3% impozit pe venit. Pentru situaţia în care autorul nu este angajat sau PFA, există o specificare cretină în lege care specifică faptul că editura trebuie să plătească asigurările de sănătate la stat – 42 de lei pe fiecare lună de contract, pe formularul 112. Dacă mai rămâne vreo măruntă urmă de profit care să se întoarcă în buzunarele autorului, aceea mai vine încă o dată taxată cu 16 % – impozitul pe venitul global.

 

4. Promovare şi cheltuieli asociate. Asta implică: listare fluturaşi, afişe pentru lansări, eventual transportul lor, DVD-uri promoţionale, role de scotch pentru lipirea lor, hârtie, pixuri, markere, cheltuieli de protocol, anunţuri plătite şi reclamă pe internet. Atenţie! Asta în condiţiile în care grafica este făcută de alţii, iar majoritatea promovării pe internet făcută prin relaţii publice şi Search Engine Marketing, afişele le lipeşte autorul prin oraş şi fluturaşii îi distribuie tot personal. Dacă nu ştii să faci asta ca autor care publică o carte, trebuie să angajezi pe cineva să o facă, pentru că editura cu siguranţă nu o va face în locul tău.

 

5. Transportul autorului şi al cărţilor pentru lansări ale cărţii. Asta se referă mai ales la situaţiile în care promovarea cărţii se face în alt oraş. Implică mai ales bilete de tren/microbuz, transportul urban în oraşul respectiv, transportul cărţilor (dacă ele sunt expediate separat) şi, ocazional, cheltuieli cu taxiul. Implică drumurile făcute pentru lansări ale cărţii şi apariţii la televizor.

 

6. Diferite servicii conexe. Aici intră cheltuieli mărunte, care se adună însă: telefon, comisioane bancare, multiplicare acte pentru comunicare cu instituţiile. Aici ar mai intra şi cazare pentru autor în alte oraşe în timpul lansării. La capitolul acesta intră şi expedierile poştale ale exemplarelor gratuite de protocol, pentru colaboratori, lideri de opinie şi presă sau consumaţia ocazionată de întâlnirea în oraş cu aceştia.

 

7. Un factor important, de care nu trebuie să uităm este cel al exemplarelor de protocol şi, în general, al celor oferite gratuit. Începem să socotim:

  • 7 exemplare la Biblioteca Naţională (obligatoriu prin lege, împreună cu declararea tirajului),

  • 1 exemplar la Biblioteca Metropolitană (obligatoriu prin lege),

  • 1 exemplar la Copyro (pentru protecţia drepturilor de autor),

  • exemplare oferite cadou pentru experţii invitaţi la diferite lansări (normal),

  • exemplare pentru oameni de la TV/radio care te invită în emisiunile lor (normal),

  • exemplare oferite gratuit pentru promovare/recenzii (normal) în diferite reviste şi bloguri (din care mulţi o vor uita pe raft şi nu vor scrie nicio recenzie)

  • exemplare tombole pentru promovare (activitate care are de obicei succes),

  • exemplare pentru diverşi colaboratori (oameni care te-au ajutat pe tine ca autor într-un fel sau altul cu cartea, cărora le eşti recunoscător, de exemplu cine ţi-a corectat cartea, cine ţi-a dat feed-back, cine ţi-a scris prefaţa, etc.),

  • exemplare făcute cadou la apropiaţi, de sărbători sau cu ocazia zilelor de naştere: Paşte, Crăciun, Anul Nou, 1 martie, 8 martie, 1 mai, etc.

  • Mai adaugă exemplarele care trebuie să rămână la autor, respectiv la editură (minim 2 şi 2) şi îţi dai seama că ajungi la un număr considerabil, puţin câte puţin.

  • Ei bine, toate exemplarele acestea sunt necesare şi costă bani – care se adaugă la cheltuielile de publicitate.

 

Ei bine, am trecut în revistă aceste 7 categorii de costuri, dar nu am luat în considerare:

  • Plata autorului pentru munca depusă. Dacă aceasta există, va fi într-un târziu de câteva procente din exemplarele vândute.

  • Salariile angajaţilor editurii care au lucrat la proiectul editorial din momentul în care a intrat manuscrisul în editură până când a ieşit sub formă de lansare editorială.

  • Sprijinul neplătit pe care îl primeşte autorul în timpul procesului de concepere a cărţii.

Sper că nu te aşteptai să câştigi bani din publicarea de cărţi de specialitate în România!

Am publicat anul acesta, în exclusivitate pentru ziarul on-line Jurnalul Bucureştiului, o serie de articole despre cum se scrie o carte de specialitate. Menţionez că aceasta nu este o reţetă pentru succes, ci sunt etapele fundamentale prin care trebuie să treacă un produs numit „carte” de la concepţie până la mâinile cititorului din librărie. Mai jos, vă împărtăşesc linkurile la aceste articole. Lectură plăcută şi spor la scris!

Partea I. Structurarea ideilor (8 mai 2014)

Partea II. Scrie la cald, editează la rece (11 mai 2014)

Partea III. Totul a mai fost exprimat. Doar că sub altă formă (12 mai 2014)

Partea a IV-a. Perspectiva de ansamblu: detaşează-te! (15 mai 2014)

Partea a V-a. Manuscrisul tău vede lumea (16 mai 2014)

Partea a VI-a. Începutul cărţii (19 mai 2014)

Partea a VII-a. Manuscrisul tău, în mâinile editurii (21 mai 2014)

Partea a VIII-a. Profesionalismul prin excelenţă al unei edituri (23 mai 2014)

Partea X. Împachetarea (27 mai 2014)

Partea XI. Dezvoltare (3 iunie 2014)

Partea XII. Rezumat (5 iunie 2014)

Cărţi care te învaţă cum să scrii (22 iunie 2014)

 

Ştefan Alexandrescu

consultant în strategie de comunicare şi resurse umane

discerne.wordpress.com


Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here