cunoastelumea.ro : Centru dacic de acum 3.000 de ani…

0
63
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Centru dacic de acum 3.000 de ani descoperit la Căuaș (jud. Satu Mare)

Sondajul nostru

Prin scanare geomagnetică arheologii de la Muzeul Județean Satu Mare împreună cu cei de la Universitatea Koln din Germania au descoperit de curând un important centru tribal dacic estimat a avea o vârstă de aproximativ 3.000 de ani, pe raza comunei sătmărene Căuaș – Sighet. Proiectul de cercetare arheologică se desfășoară deja de 7 ani și are ca obiectiv principal scanarea tuturor siturilor arheologice aflate pe teritoriul județului Satu Mare. Comuna Căuaș este situată în partea de vest a județului Satu Mare, la nord de orașul Tășnad. Se învecinează la nord cu municipiul Carei, la est cu comuna Moftin și Craidorolt, la vest cu comuna Tiream si Sântău, iar la sud cu orașul Tășnad.

Pe teritoriul comunei s-au descoperit un număr semnificativ de vestigii arheologice care datează din epoca pietrei șlefuite (neolitic) și până în perioada când localitățile apar în documentele medievale. Au fost descoperite până în prezent urme arheologice în 56 de puncte distincte din zona comunei Căuaș, cele mai multe fiind în jurul satului Ghenci. De asemenea se impun descoperirile de la Căuaș din 1985 când s-au găsit vase de lut, piese de bronz și aur. Tot la Căuaș există o cetate de pământ de la începutul epocii fierului (aproximativ 1000-900 î.Hr.). De la Hoțoan se pot aminti două tezaure de monede feudale din argint descoperite, care conțin piese emise după anul 1400.

Rezultatele de la Căuaș sunt cu totul ieșite din comun, dovedindu-se a fi relevante pentru istoria timpurie a civilizației trace (geto-dace) și chiar pentru protoistoria europeană. Prin scanare geomagnetică s-a constatat că aici a existat un centru tribal ce se întindea pe o suprafață de 56 de hectare, într-o zonă fortificată natural prin revărsarea a două pâraie în Valea Ierului. Întreaga suprafață a fost fortificată printr-un efort ce dovedește posibilitățile impresionante ale comunității care a trăit în așezare”, precizează Directorului Muzeului Judeţean Satu Mare, Liviu Marta. „Sutele de construcții de pe suprafața sitului sunt aranjate pe șiruri, dovedind că locuințele au fost construite după un plan prestabilit.” Acest sistem complex de amenajare, ce a fost definit ca fiind protourban, este cunoscut doar la vestitul centru tribal din localitatea Biskupin (Polonia).

646x404

Situația de la Căuaș dovedește că ar putea fi un fenomen european, databil în sec. X – VIII î.Hr. Un alt element deosebit surprins la această așezare fortificată este acela al existenței unor planuri de construcție cu o latură arcuită (absidale) de foarte mari dimensiuni. Construcții identice ca formă și dimensiuni au mai fost descoperite recent la Lăpuș, acest sit având clare conotații cultice. „Clădirile absidale de la Căuaș, datate în sec. X – VIII î.Hr., generează o legătură temporal între monumentele similar din epoca târzie a bronzului de la Lăpuș (sec. XII î.Hr.) și templele absidale din civilizația geto-dacă (sec. V î.Hr. – I d.Hr.)”, mai spune arheologul Liviu Marta.

Un alt domeniu al cercetărilor a fost reprezentat de prelevarea de probe palinologice, având în vedere terenul mlăştinos din jurul fortificaţiei, dar și buna prezervare a acestuia. Prin acestă cercetare se urmăreşte desluşirea mecanismelor socio-economice care au stat la baza evoluţiei unei comunităţi deosebit de evoluate.

Directorului Muzeului Judeţean Satu Mare, Liviu Marta a ținut să completeze cele spuse anterior, menționând că este vorba despre o aşezare datând de la începutul epocii fierului: „Este vorba despre o bună parte din mileniul II î.Hr. Demararea lucrărilor la situl arheologic de la Căuaş a fost posibilă după încheierea unui parteneriat între Muzeul Judeţean Satu Mare şi Universitatea Ruhr din Germania. (…). Prin metoda geomagnetică s-a evidenţiat existenţa a 130 de case şi a unui sistem de fortificaţii extrem de avansat la nivelul întregii aşezări”.

Aceste știri le avem acum, în 2016, dar viitorul ne mai rezervă însă multe surprize având în vedere faptul că până în prezent nu s-a reuşit scanarea decât a unei părți din suprafaţa întregului sit arheologic.

Conf. univ. dr. George V Grigore


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here