Acasă Jurnalul Bucurestiului Informatii cunoastelumea.ro – Informații în premieră :

cunoastelumea.ro – Informații în premieră :

64
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 Rezultatele preliminare ale campaniei arheologice 2018 de la Poiana Cireșului

Adrian Albu: Pentru al patrulea an consecutiv, Asociația Geto Dacii a participat cu finanțare la cercetarea arheologică de la Poiana Cireșului (mulțumită celor care au făcut donații și pe care îi amintim la sfârșitul articolului), locul unde s-au făcut descoperiri remarcabile, de interes mondial, și în anii trecuți. Aici, la Poiana Cireșului, pe mai multe straturi de locuire, s-au descoperit podoabe, arme, unelte și alte artefacte vechi de peste 20.000 de ani, care au aparținut omului preistoric. Și în acest an rezultatele au fost de excepție, iar astăzi am primit din partea echipei de arheologi, coordonată de Prof. univ. dr. Marin Cârciumaru și cercetător Elena Cristina Nițu (șefa șantierului arheologic), rezultatele preliminare, urmând ca în viitor să venim cu alte informații despre descoperirile făcute în acest an…

Comunicatul echipei de arheologi pentru cunoastelumea.ro: “Cercetările sistematice din situl Poiana Cireşului – Piatra Neamţ au fost continuate în acest an pe parcursul lunilor august și septembrie, noile rezultate contribuind semnificativ la înțelegerea comunităților paleolitice care s-au succedat pe o perioadă lungă de timp în acest loc. Cercetările de aici s-au realizat, cu unele întreruperi, din 1998 până în prezent, iar săpăturile sistematice efectuate au reliefat existența a patru niveluri paleolitice, datate prin mai multe metode (C-14, AMS, OSL, paleomagnetism).  Locuirile gravetiene beneficiază de zeci de datări realizate în mai multe laboratoare (Beta Analytic, ORAU-Oxford, Erlanger, RoAMS-IFIN HH), toate oferind un cadru cronologic coerent și consistent. Cele  trei niveluri gravetiene surprind o perioadă lungă de dezvoltare a acestei culturi, între 20.000 și 27.000 uncal BP ( 23.000-30.000 BP, vârste calibrate), iar prin descoperirile realizate de-a lungul timpului, așezarea este fără îndoială cel mai important sit paleolitic din România şi unul dintre cele mai reprezentative situri gravetiene din Europa, așa cum o dovedește și valorificarea științifică la nivel internațional. Așezarea nu este importantă doar pentru paleoliticul de la noi din țară, ci, mai ales, pentru înțelegerea unei culturi paleolitice, Gravetianul, care s-a desfășurat timp de 10.000 de ani în Europa.

Situl s-a făcut remarcată prin descoperirile impresionante realizate de-a lungul timpului, iar campania din 2018 nu putea să facă excepție. Anul acesta s-a săpat o suprafață de 24 mp până la o adâncime de 4 m, o porțiune din secțiune fiind săpată până la 6 m adâncime. Având în vedere că au fost excavați peste 100 mc de sediment, pe o suprafață mare și la adâncimi considerabile, cercetarea arheologică a implicat un efort impresionant, îndeosebi că într-o săpătură pe un sit paleolitic dificultatea recuperării materialelor arheologice este destul de mare, sistemul de înregistrare necesită un timp îndelungat, iar cernerea sedimentului s-a făcut prin site cu ochiuri fine pentru evitarea pierderilor artefactelor de dimensiuni mici.

Datorită finanțării adecvate a săpăturilor din acest an, s-a reușit săparea tuturor niveluri arheologice pe întreaga secțiune deschisă, precum și descoperirea unor urme de locuire mai vechi. Cele trei niveluri gravetiene cunoscute la Poiana Cireșului s-au dovedit foarte bogate și în acest an, fiind recuperate un număr impresionat de unelte și arme din piatră, precum și resturi faunistice aparținând mai multor specii: renul domină în nivelul Gravetian I (23.000 cal. BP), iar bizonul în nivelurile Gravetian II (24.000 cal BP) și III (30.000 cal BP). Au fost descoperite câteva obiecte de podoabă, reprezentate prin mărgele din cochilii de melci, care întregesc colecția de obiecte de artă recuperate la Poiana Cireșului. Una dintre podoabe este realizată din cochilia unei specii de melc care a fost pentru prima dată descoperită într-un sit paleolitic de la noi din țară, fiind o cochilie spiralată, foarte expresivă. De altfel, singurele cochilii de melci perforate descoperite în paleoliticul din România provin din situl Poiana Cireșului, iar fără o metodă de săpătură foarte riguroasă, așa cum se întâmplă în situl nostru, aceste artefacte nu se puteau recupera. De asemenea, în cel de-al doilea nivel au fost descoperite zeci de vârfuri din piatră, utilizate la vânătoare, a căror tipologie particularizează această locuire. Câteva structuri de locuire, vetre de foc, zone de abataj și cioplire a uneltelor din piatră au fost înregistrate în secțiunea săpată.

Adâncirea unei părți din secțiunea săpată până la 6 m ne-a permis identificarea urmelor unei noi locuiri, mai vechi față de nivelul Gravettian III, datat în jurul vârstei de 30.000 cal. BP. Acest lucru implică existența unor locuiri foarte vechi de paleolitic superior pe valea Bistriței, care nu erau cunoscute anterior, a căror vârstă urmează să fie stabilită după datarea probelor recuperate din săpătură.

Tot în această perioadă, au fost realizate și cercetări de teren pe teritoriul municipiului Piatra Neamț, care s-au finalizat prin descoperirea de noi așezări paleolitice (existența lor a fost semnalată de ing. Daniel-Dumitru Popa și Alexandru Niță). Având în vedere că situl Poiana Cireșului a fost descoperit în 1963, iar de atunci la Piatra Neamț nu a mai fost identificat niciun alt sit paleolitic, noile descoperiri din acest an prezintă o mare importanță pentru paleoliticul din România.

Activitatea de cercetare realizată de membrii echipei în situl Poiana Cireșului s-a desfășurat în cadrul proiectului Comportamentul tehnic și simbolic al comunităților paleolitice din estul Carpaților (Romania) înainte și în timpul ultimului Maxim Glaciar (cod PN-III-P4-ID-PCE-2016-0614), finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI). Săpăturile arheologice au fost finanțate de Ministerul Culturii și Identității Naționale prin Programul Naţional de Finanţare a Cercetării Arheologice Sistematice – 2017, Complexul Național Muzeal “Curtea Domnească” Târgoviște și Asociația Geto-Dacii.

Membrii echipei de cercetare a proiectului: CS II dr. Elena-Cristina Nițu (responsabil științific al șantierului), prof. univ. dr. Marin Cârciumaru (directorul proiectului de cercetare), CS III dr. Ovidiu Cîrstina, drd. Adrian Nicolae, muzeografi Ionuț-Florin Lupu și Marian Leu.

Alături de membrii echipei proiectului, din colectiv au făcut parte dr. Constantin Preoteasa, dr. Vasile Diaconu (de la Complexul Muzeal Județean Neamț, instituție parteneră), dr. Mădălin-Cornel Văleanu (Complexul Național Moldova Iași). De asemenea, următorii colaboratori au participat la săpăturile arheologice și la cercetările de teren: Anca Elena Purcaru, ing. Daniel-Dumitru Popa, Alexandru Niță, Andrei Smeu.”

Vom reveni cu alte informații și fotografii!

În finalul acestui articol le mulțumim din suflet tuturor celor care au contribuit cu donații și sponsorizări pentru susținerea acestui șantier arheologic! Principalii noștri susținători au fost, în ordinea importanței:

Otilia Dragu (Constanța)
Rusu Mirela Nușa (Cluj Napoca)
Pcnet-Catv SRL (București)

Le mulțumim, de asemenea, următorilor donatori:

Tudor Ionuț
Pavel Bălan
Gabriel Faraon
Cârciu Dan
Popescu Binaca Ana
Moldovan Silviu Marius
Cornel Irimia
Claudia Barcan

și tuturor celor care ne-au ajutat cu SMS-uri. Fără spijinul dumneavoastră, nu am fi putut susține cercetarea arheologică de la Poiana Cireșului.

Daniel Roxin


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here