cursdeguvernare – Avansul salariului real – o listă a anomaliilor :

0
10
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Sondajul nostru

Sunteti multumit de guvernarea PSD-ALDE:

View Results

Loading ... Loading ...

de Marin Pana

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna precedentă.

Câștigul salarial mediu net, a fost de 2.364 lei, respectiv 514 de euro la cursul mediu de schimb din septembrie 2017 (luna de încasare efectivă a banilor) sau 1.004 de euro ca putere de cumpărare la preţurile medii din UE.

Raportat la luna de referinţă octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a coborât la 178,3%, după ce atinsese pragul de 180% în iulie. Deşi ritmul de creştere faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a păstrat la un nivel foarte ridicat, respectiv 12,6% (vezi tabelul), a rămas mai mult decât dublă faţă de creşterea economică consemnată pe prima jumătate din 2017 (5,8%).

Mai mult, dată fiind creşterea cursului de schimb mediu euro/leu în apropierea nivelului de 4,60 lei/euro, valoarea medie a veniturilor nete a coborât înapoi spre limita psihologică de 1.000 de euro în echivalent calculat la preţurile medii din UE ( pentru a echivala adevărata putere de cumpărare).

Lista anomaliilor: administrația urcă mult peste Sănătate și Educație, industria prelucrătoare cuboară la sub 90% din medie

Cele mai mari creşteri procentuale ale veniturilor din economia naţională au continuat să fie înregistrate în sectorul bugetar, cu observaţia că sănătatea şi administraţia publică au mers în ritm aproximativ dublu faţă de media pe economie, în timp ce învăţământul s-a plasat doar cu puţin peste această medie.

De notat şi creşterea din adminstraţia publică în raport cu luna precedentă, în timp ce alţi bugetari au avut salariile mai mici.

Se poate observa plasarea sectorului bugetar la un nivel dublu peste media naţională ( fapt de natură să modifice radical redistribuirea în cadrul economiei naţionale) dar şi faptul că o activitate auxiliară, precum comerţul, a devansat sursa de bază a creşterii economice, respectiv industria prelucrătoare.

Veniturile angajaţilor din industria prelucrătoare au coborât, în premieră pentru ultimimii ani, la mai puţin de 90% faţă de media veniturilor pe economie.

Explicaţia constă în faptul că decalajul de ritm de creştere a ajuns la ceva mai mult de două procente. Situaţia este cu totul atipică în rândul ţărilor UE (în majoritatea acestora raportul fiind invers) şi în continuă deteriorare.

Dacă majorările din sănătate s-au atenuat brusc, de la 36,5% în luna precedentă la 28,8% în august 2017, administraţia publică a păstrat ritmul ridicat de creştere salarială şi a ajuns în apropierea sectorului sanitar, deşi pleca de la un nivel mult mai ridicat.

Astfel, funcţionarii publici au ajuns acum la un decalaj favorabil de 44% în raport cu cei care activează în sănătate şi 73% (!) faţă de dascăli.

Zona de informaţii şi telecomunicaţii (care a avut o contribuţie remarcabilă ritmul de creştere economică înregistrat în acest an) a păstrat un ritm robust de creşteri salariale pe fondul unui anumit deficit de personal calificat. Foarte probabil, cam acest nivel (de 8,5%) ar fi fost şi nivelul maxim permis de evoluţiile macroeconomice şi pentru alte sectoare de activitate.

Singurele salarii care au rămas ca ritm de creştere sub avansul înregistrat de PIB au fost cele din intermedieri financiare şi asigurări. Ceea ce ar trebui să constituie un semnal şi să dea de gândit, cel puţin prin contrast cu măsurile hazardate luate deja în sectorul public, unde a fost antamată deja o creştere salarială progresivă până în anul 2022.


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here