Acasă Colţul specialistului Dezvoltare Personala Declaratie de intentii a Consortiului EDUGATE privind educatia în România!

Declaratie de intentii a Consortiului EDUGATE privind educatia în România!

64
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  • 44
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    44
    Shares

Thomas CSINTA

Profesor de matematici aplicate în stiinte ingineresti si social – economice, Director de Studii CUFR ROMANIA, Redactor – Corespondent (Franta), Vicepresedinta al Consortiului EDUGATE

REMEMBER

EXPUNERE DE MOTIVE

Obiectivul general ideal al unui sistem de educatie complet integrat si unitar consta in dezvoltarea deplina, libera si armonioasa a fiecarei fiinte umane – in plan personal, social si profesional, de-a lungul intregii sale vieti.

Realizarea acestui obiectiv educational se bazeaza pe urmatoarele premise:

  1. Educatia priveste toti oamenii – atat in grupuri cat si individual.

Ea se refera la fiecare om, in cele trei ipostaze fundamentale si distincte ale sale : ca individ (unic, in intimitatea sa profunda, cu specificitatile si singularitatile sale), ca fiinta sociala (cu rolurile, pozitiile si interactiunile sale in raport cu semenii sai) si ca producator de valori (culturale, materiale sau imateriale), furnizor de produse si servicii.

  1. Educatia oamenilor este omniprezenta in timp si spatiu, pe tot parcursul vietii.

Ea se manifesta oriunde si oricand, in orice loc (mediu natural, spatiu “fabricat”, virtual sau de orice alt fel), in orice situatie, si cu orice ocazie. Ea priveste orice sfera de activitate umana, in interdependenta sa procesuala cu alte activtati. Viata oricarui om include anumite stadii specifice – constituite ca secvente de crestere, dezvoltare si imbunatatire continua. Orice experienta de viata este intotdeauna si o experienta de invatare, deci de dezvoltare (“Experienta un inseamna ceea ce ti se intampla ci ceea ce faci tu cu ceea ce ti se intampla” – St.Exupery). Educatia se manifesta de-a lungul intregii vieti a unui om, de la nasterea pana la moartea acestuia.

3. Educatia reprezinta o dezvoltare orientata in mod ideal – deci deplina, libera si armonioasa – a fiecarei fiinte umane, un amplu proces ce se realizeaza in orice loc, in orice situatie si cu orice ocazie, de-a lungul intregii sale vieti si in fiecare din cele 3 ipostaze mai sus-aminitite ale sale (ca individ, ca fiinta sociala si ca producator de valori, furnizor de produse si servicii). Consideram ca educaţia intregii populatii a Romaniei trebuie sa devina „proiectul public numărul 1” al României pentru următorii 10-20 de ani. Miza istorică a acestei perspective consta in succesul sau eşecul României ca stat membru al UE. Focalizarea complexă şi de lungă durată a ţării noastre pe transformarea profundă a educaţiei – pe toate palierele sale, într-o manieră fără precedent până în acest moment –reprezintă condiţia critică de succes a noii Românii europene.

Avem în vedere trei argumente esentiale care susţin fără echivoc necesitatea acestui proiect:

Argumentul istoric

In esenţa sa, scoala romaneasca actuala inca mai funcţionează conform unui model profund inadecvat secolului al XXI-lea. Din pacate, a treia mare transformare a Şcolii româneşti moderne (după cea initiata de Spiru Haret în anii 1890-1900 şi după reforma comunistă inceputa in 1948) încă nu a avut loc.

Argumentul social

Subsistemul public principal utilizabil pentru schimbarea infrastructurii mentale a societăţii romanesti este Educaţia. Consideram ca România are in prezent nevoie, urgent, de schimbarea infrastructurii sale mentale pentru a o pune de acord cu numeroasele schimbări generate de evenimentul istoric al aderarii Romaniei la Uniunea Europeană, inclusiv de implementarea Acquis-ului comunitar in Romania (la nivel legislativ si institutional). În consecinta, apreciem ca educaţia tuturor membrilor societatii romanesti trebuie sa devina cat mai rapid „proiectul public numărul 1” al Romaniei, pentru urmatorii 10-20 de ani.

Argumentul economic

Investiţia în educaţie este profitabilă. Rata de rentabilitate a investiţiei în educaţie se situează între 5-30%, conform statisticilor OECD. Astfel, transformarea Şcolii ca sistem va deveni cel mai important proiect public al României pentru deceniul 2008-2018. El va marca, strategic, închiderea capitolului istoriei moderne a ţării noastre (început după 1945) şi angajarea autentică pe calea deschisă la 1 ianuarie 2007.

Schimbarea adaptivă a Educaţiei in Romania va reprezenta un exerciţiu profund de învăţare colectivă la scara întregii societăţi, un proces fundamentat pe calitate, încredere, onestitate, competenţă, performanţă şi curaj, conceput să genereze–pe termen scurt, mediu şi lung–progrese ireversibile pentru toţi actorii individuali şi instituţionali implicaţi în implementarea sa.

Viziunea schimbării adaptive a Educaţiei este următoarea:

  • În deceniul 2008-2018 România îşi dezvolta un sistem educational performant, complet, integrat si unitar care are la baza principiul holistic al „continuum-ului formal- informal-nonformal” in dezvoltarea fiintei umane. Sistemul are drept vector – in sistemul educatiei formale – comunitatea scolara/academica autonoma centrata pe calitate, valori, competenta, profesionalism si responsabilitate.
  • Valorile cultivate prin modelul educaţional ce urmeaza sa fie dezvoltat în deceniul 2008-2018 sunt: responsabilitatea sociala, încrederea, integritatea, onestitatea, profesionalismul, performanţa, inteligenţa socială, curajul acţiunii civice, creativitatea, implicarea personală, sensibilitatea fata de probleme si situatii, spiritul de echipa, proactivitatea.
  • Misiunea transformării Şcolii ca sistem constă în schimbarea prin educatie, a infrastructurii mentale, si a societatii romanesti,  pentru a o pune în acord cu schimbările generate de statutul României ca stat membru al Uniunii Europene. Transformarea infrastructurii mentale presupune un proces de schimbare adaptivă – utilizand subsistemul principal destinat acestui scop. Educaţia membrilor societatii romanesti in conformitate cu aceasta filosofie manageriala este un proces care, daca este controlat şi coordonat in mod corect, poate dura intre 10-20 de ani.
  • Obiectivul strategic al transformării Şcolii ca sistem consta in generarea sustenabila a resursei umane nationale competitive si capabile să funcţioneze eficient în societatea actuală şi viitoare. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, începând din anul 2012 – timp de minimum 5 ani – România va aloca minimum 8% din Produsul sau Intern Brut capitolului “cheltuieli pentru Educaţie”.
  • Direcţiile de acţiune şi proiectele necesare îndeplinirii obiectivului strategic vizează orientarea sistemului educaţional către cerintele beneficiarilor interni si externi ai acestuia, anticiparea şi satisfacerea proactivă a nevoilor actuale si de perspectivă ale pieţei de competenţe.

 LISTA PROBLEMELOR DE REZOLVAT ÎN EDUCATIE

  1. Asigurarea egalitatii de sanse si cresterea participarii/implicarii tuturor partilor interesate la educatie. Centralizat, local, descentralizat.
  2. Solidaritatea cu cei fara resurse sau cu resurse insuficiente. Educatia precara nu trebuie sa mai fie cauza si efect ale saraciei. Centralizat, local, descentralizat.
  3. Invatamantul rural trebuie sa fie parte integrata in invatamantul general si sa fie guvernat de aceleasi reguli si idealuri educationale. Adoptarea unui model educaţional adecvat realităţii mediului rural din România, trebuie centrata pe dezvoltarea increderii in fortele proprii, a motivatiei invatarii si a comportamentului proactiv la populaţia de vârstă şcolară de la sate. Centralizat, local, descentralizat.
  4. Adecvarea ofertei educationale in functie de cerintele pietei muncii, de necesitatea continuarii studiilor si de nevoile de dezvoltare personala si sociala ale elevilor sau studentilor. Descentralizat.
  5. Educarea copiilor cu abilitati deosebite trebuie sa fie facuta conform practicilor validate international, ale programelor gifted education”, “programul integrat” si/sau ale altor programe asociate (specifice) care au la baza principiul “educatiei diferentiate”. Descentralizat.
  6. Educarea copiilor cu nevoi speciale de educatie, programe educative pentru copii cu handicap fizic, senzorial, mental, social, economic, cultural, geografic datorat izolarii, pentru copii de imigranti sau emigranti, pentru copii din comunitatile romanesti din afara granitelor, si/sau pentru copii care apartin oricarui alt tip de minoritate. Descentralizat.
  7. Educarea se bazeaza pe programe de educatie individualizata cu transfer de credite, educatie la distanta/deschisa, educatie nonformala si informala. Descentralizat.
  8. Educarea continua al adultilor – in particular a personalului din educatie. Centralizat, local, descentralizatAmenajarea scolilor/CS (vezi Glosar) si construirea de campusuri si de scoli europene de proiectare si functionare a scolilor/CS. Centralizat, local, descentralizat.
  9. Dotarea scolilor/CS cu mijloace moderne de lucru, echipamente, auxiliare/ infrastructura moderna de predare si de asistare a invatarii. Centralizat, local.
  10. Proiectul IB. Introducerea programelor „International Baccalaureate” (IB; www.ibo.org) în şcolile/CS publice din România. Centralizat, local, descentralizat.
  11. Obligativitatea scolilor/CS de a colabora cu parintii elevilor lor si recomandarea de a stabili parteneriate cu ONG-urile actionand in domeniul educatiei sau avand specific social-educational si/sau cultural. Centralizat, local, descentralizat.
  12. Formele de administrare a unei scoli sau a unui CS pot fi “Adunare generala” si/sau “Consiliu de Administratie”, “Consiliu Director”, “Board”, etc., in conformitate cu reglementarile la nivel national/ international aplicabile referitor la tipurile de organizatii existente (modelul : companie, asociatie, fundatie, etc. cu conditia sa fie reprezentate toate partile interesate, dintre care obligatoriu: reprezentantii furnizorului de servicii de educatie, reprezentantii beneficiarilor directi si indirecti principali, respectiv reprezentantii finantatorului si cei ai Consiliului Local, Consiliului Judetean, ai parintilor, ai angajatorilor, ai patronatelor, ai altor entitati (dupa caz). Membrii acesteia vor fi revalidati anual, in urma evaluarii activitatii lor, sau vor fi schimbati (dupa caz). Local, descentralizat.
  13. Prin CS (vezi Glosar) se intelege ansamblul format dintr-o organizatie scolara/academica si partile interesate ale acesteia – avand cu totii cel putin un interes comun – obtinerea de beneficii (in consecinta si de investitii) in/de la scoala. Organizarea/ administrarea/ managementul fiecarei CS se vor efectua conform strategiilor/programelor de dezvoltare ale fiecarei regiuni si fiecarui judet, dupa ce vor fi definite si aprobate reglementarile, programele si regulile proprii de functionare, in conformitate cu legislatia nationala. Local, descentralizat.
  14. Curricula – nucleu. Organismul specializat pe curriculum este obligat sa creeze si sa dezvolte achizitii de curricula de la cel putin 3 furnizori distincti de programe curriculare, la nivel central. Daca nu are competitori, este obligat sa-si creeze servicii de furnizare/ consiliere si consultanta curriculara in teritoriu/judete, cu “acoperire” pana la scoala din ultimul catun al tarii, pana cand se va crea si dezvolta o piata de oferte de programe curriculare. Centralizat, local, descentralizat.
  15. Ponderea CDS (Curiculum-ului la decizia scolii)/CDL (Curriculum-ului in dezvoltarea locala) se va situa intre 30- 70 % (Fiecare CS va trebui sa negocieze cu reprezentantii furnizorilor de curricula, procentele alocate rezultand din analiza de nevoi a fiecarei CS, partile interesate, modul in care se autodefineste fiecare CS, conform si descentralizarii admnistrativ – manageriale). A se vedea legile 354 si 349/2004. Local.
  16. Curriculum-ul. Reducere, esentializare, descentralizare si introducerea programului de compactare si accelerare pentru copiii cu abilitati/dezvoltate si capabili de performante. Local, descentralizat.
  17. Competia furnizorilor de furnizorilor de formare va fi incurajata si dezvoltata atat intre cat si in interiorul unitatilor educative. Nu exista calitate fara competitie si competitie fara ierarhii de aceea evaluare trebuie sa fie obiectiva si multicriteriala si sa conduca la ierahizare. Centralizat, local, descentralizat.
  18. Modernizarea curriculei prin curricula complementara in programul de imbogatire a optiunilor de educatie individualizata (enrichment). Aceasta se constituie – de regula – din totalitatea programelor/traseelor de dezvoltare ale educabilului care sunt conexe si/sau complementare timpilor si spatiilor de educatie corespunzatori curricululei formale. Local.
  19. Scolile si liceele tehnice si de meserii vor avea 30% din curricula proiectata pe alfabetizarea functionala generala si posibilitatea deschisa catre admiterea la o facultate. Celelalte 70 % din curricula vor fi orientate pe nevoile de educatie cerute de piata economica. Aceste orientari vor fi in armonie cu standardele ocupationale si cu nevoile prezente si de viitor ale pietei de anumite specializari. Local
  20. Elevii vor avea posibilitatea sa-si transfere creditele obtinute prin studii individuale oferite de terti, daca intre ofertanti si scoala exista protocoale de colaborare bazate pe auditul calitatii ofertei alternative. Local.
  21. Relatia dintre scoala si angajator determina atat orientarea curriculei cat si parteneriatele pe formare a elevilor ce vor fi creditate cu transferabilitatea rezultatelor invatarii in foaia matricola a elevilor. Local.
  22. Activitatile extrascolare, co-curriculare, cross-curriculare, conexe sau complementare ale educabilului vor fi desfasurate in medii informale sau nonformale: in scoala, cluburi/palate ale copiilor, cluburi sportive, culturale, in parteneriat cu asociatii diverse, excursii, tabere scolare, biserica, muzee, teatre, in activitati de voluntariat, activitatile de acasa – de sprijin a familiei/gospodariei proprii, inclusiv cele de loisir si petrecere a timpului liber. Acestea pot deveni rezultate ale invatari si/sau performanta a comunitatii scolare, daca CS are implementat si un sistem propriu intern, complementar de evaluare). Local.
  23. Programele specifice curriculei complementare se pot asocia/“intersecta” pana la 100% cu oricare din programele specifice CDS/CDL si/sau curriculum-ului nucleu. Necesitatea acestui tip de curricula deriva din principiul educatiei holistice, al continuum-ului formal- informal-nonformal in dezvoltarea fiintei umane, pe parcursul intregii sale vieti – in viziunea sistemului de educatie complet–integrat si unitar si a idealului educational. Descentralizat, local.
  24. Organizarea curriculei unei scoli/ CS se poate efectua pe discipline, module, teme fundamentale, centre de interes sau orice alt tip de organizare specifica unei scoli/filozofii sau unor programe educationale alternative recunoscute la nivel international, national sau local si numai daca organizarea curriculara este validata de toate partile interesate (vezi Glosar). A se vedea legile 354 si 349/2004. Descentralizat, local.
  25. Curriculumul va putea suferi: reducere, esentializare, descentralizare, si introducerea programelor de aprofundare, compactare si accelerare pentru copii cu abilitati inalte si capabili de performante. Local, descentralizat.
  26. Competia furnizorilor de formare va fi incurajata si dezvoltata atat intre cat si in interiorul cadrul unitatilor educative. Nu exista calitate fara competitie si competitie fara ierarhii – de aceea evaluare trebuie sa fie obiectiva si multicriteriala si sa conduca la ierahizare. Centralizat, local, descentralizat.
  27. Stimularea invatamantului privat. Investitii private in educatie. Privatizarea CS care sunt in dificultate si/sau ai caror beneficiari/parti direct interesate doresc/valideaza o asemenea intentie.  Local, descentralizat.
  28. Descentralizarea este o necesitate fiind o strategie ceruta de dezvoltarea locala economica cu o dinamica impredictibila. Educatia centralizata functioneaza bine numai in contextul unei economii deja stabilizate si cu performante continue. Pe de alta parte descentralizarea se poate realiza cu succes numai in conditiile competentei, responsabilitatii, transparentei decizionale si calitatii serviciilor educationale oferite. Aceste caracteristici vor fi monitorizate central si local prin reglementari specifice si mecanisme de control.  Centralizat, local.
  29. Descentralizarea se poate face pe masura identificarii filozofiei educationale si a programelor specifice fiecarei scoli. Pentru aceasta managerii scolilor trebuie sa fie pregatiti in programe suplimentare de educatie in care sa studieze stiinta managementului scolar.
  30. Descentralizarea unitatii scolare se va face de catre autoritatea locala in urma realizarii unui proiect educativ complet si adecvat nevoilor de dezvoltare zonale.  Local, descentralizat.
  31. Infrastructura. Se vor infiinta servicii de consiliere, consultanta pe curricula si evaluare/auditare a calitatii la nivel local. Toata infrastructura centralizata de servicii specializate se va dispersa pentru a avea reprezentare in teritoriu.   Centralizat, local.
  32. Administratia publica locala responsabila de educatie va fi reprezentata de “departamente regionale pentru educatie” avand oficii judetene care vor lua locul ISJ-urilor/DJIP-urilor, acestea avand drept rol principal administrarea descentralizarii reale in urmatorii 2 ani. Centralizat, local, descentralizat.
  33. Invatamantul rural. Se vor crea subdiviziuni: filiale/reprezentante ale serviciilor la nivel de judet, care vor adopta dezvoltarile curriculare cele mai adecvate zonei rurale in cauza, inclusiv cele prin care se conserva specificul si identitatea culturala a zonei respective.  Local, descentralizat.
  34. Infiintarea in cadrul administratiei publice locale a “departamentelor regionale pentru educatie” ce vor asigura consiliere, consultanta si programe de sprijin pentru fiecare CS. Local.
  35. Debirocratizarea administratiei centrale. Fiecare organism care s-a auto-intitulat ca fiind “national”, “roman” si/sau isi propune ca produsele/serviciile sale educationale sa fie distribuite in cadrul CS va trebui sa-si creeze reprezentante/servicii specializate in teritoriu, sau va renunta la calificativele din titulatura, se va restructura sau se va desfiinta, dupa caz. Centralizat, local.
  36. Stimularea asumarii responsabilitii de catre CS – comunitatea scolara. (Orice CS va avea scoala pe care si-o doreste, pe care o merita si in care investeste – pe baza principiului coresponsabilitatii statului si comunitatii, ca parti interesate in realizarea educatiei). Centralizat, local, descentralizat.
  37. Compatibilizarea cu normele, reglementarile aplicabile si cele mai bune practici din UE. Centralizat, local, descentralizat.
  38. Modernizarea formarii profesorilor pe baza celor mai bune practici internationale. Local, descentralizat.
  39. Obligativitatea respectarii si aplicarii “celor mai bune practici” in domeniu de catre MECT si alte organisme ale administratiei publice centrale si locale ce sunt implicate in educatie. De exemplu: achizitionarea si implementarea programelor/politicilor sectoriale cadru se face pe baza de competitie (ca recomandare in primii 2 ani – perioada estimata pentru realizarea descentralizarii sistemului – dar obligatoriu ulterior). Centralizat, local.
  40. Dupa 2 ani, toate programele educationale incluse in curricula, schemele de sugestii si schemele de motivare aferente si specifice personalului din sistemul educational vor fi incluse in sistemul de management al calitatii implementat la fiecare furnizor de educatie. Centralizat, local.
  41. Reformarea curriculei cu extinderea domeniilor de studiu in domenii actuale importante ca, de exemplu, educatia ecologica, managementul crizelor, managementul calitatii, stiinte moderne, stiinte aplicate, stiinte ce antreneaza gandirea complexa si aplicativa (inclusiv stiinta si tehnologia informatiei–baza viitoarei societati informationale). Descentralizat.
  42. Introducerea programelor de “enrichment”, accelerare, aprofundare, compactare a curriculei, grupare pe abilitati, mentoring, tutoring, aplicabile in programele de excelenta ale tuturor unitatilor scolare si aplicate in unitatile de excelenta si a celor destinate tinerelor talente. Descentralizat.
  43. Inspectia scolara si institutionala. Scoaterea funcţiei de inspecţie şcolară de sub autoritatea furnizorului naţional de educaţie şi înfiinţarea unui organism independent (consorţiu) de inspecţie şcolară şi instituţională, ale cărui responsabilităţi principale sunt evaluarea stării şi procesualităţii învăţământului preuniversitar şi oferirea de feedback (constatări; recomandări de îmbunătăţire, directionari catre cursuri specifice de formare profesionala) furnizorului naţional de educaţie. Centralizat, local.
  44. Modernizarea sistemului de evaluare si trecerea la evaluarea multicriteriala a activitatilor, abilitatilor, competentelor elevilor si profesorilor, a gradului de adecvare a programelor de pregatire a elevilor si de pregatire profesionala a profesorilor la stilul de invatare al elevilor si la stilul de predare/asistare/management al invatarii de catre profesori. Local, descentralizat.
  45. Crearea cadrului colaborativ legal de elaborare a politicilor educationale (“policy making”) si de definire a responsabilitatilor privind aplicarea politicilor educative. Orice politica educationala, inainte de-a fi definita si adoptata, va trebui sa fie validata prin studii interne si internationale, urmand a fi definita exclusiv in cadrul colaborativ legal astfel creat. Centralizat.
  46. Aplicarea standardelor privind calitatea in educatie cu respectarea descentralizarii adoptarii deciziilor si a principiilor privind relatiile dintre cerere si oferta. Centralizat, local, descentralizat.
  47. Introducerea formelor de evaluare profesionala pe principiile feedback-ului, la toate nivelele de invatamant si intre toate structurile ierarhice. Centralizat, local, descentralizat.
  48. Obligativitatea introducerii la toate nivelurile manageriale din educatie si in toate structurile educationale a transparentei managementului educational – implicand obiectivele stabilite cu indicatorii aferenti si valorile lor tinta, pe termen scurt, mediu si lung – si raportarea bianuala a modului de indeplinire a acestor obiective. Centralizat, local, descentralizat.
  49. Obligativitatea introducerii si respectarii aplicarii de standarde privind calitatea in continuturile educatiei, in comportamentul la catedra si in managementul educativ, cu recomandari de reconversie/recalifica/pensionare (dupa caz) si/sau transferarea pe o alta pozitie – in sistem sau in afara sistemului educational – precum si sanctionarea acelor cadre didactice care nu respecta standardele privind calitatea (inclusiv atunci cand adopta un comportament agresiv – verbal si/sau fizic – sau incalca normele de deontologie profesionala). Local, descentralizat.
  50. Introducerea obligativitati unui sistem de raportare prin intermediul “celor mai frecvente intrebari” cu privire la normele in vigoare. Centralizat, local, descentralizat.
  51. Controlul si auditul cheltuirii fondurilor publice alocate educatiei. Eficienta alocarilor financiare. Centralizat, local, descentralizat.
  52. Introducerea programelor de pensionare inainte de termen, a reconversiei si recalificarii cadrelor didactice avand minimum 15 ani de vechime in sistem. Centralizat, local.
  53. Introducerea si stabilirea “traseelor de cariera didactica/in educatie” pentru fiecare cadru didactic. Recunoasterea colaborarilor dintre structurile centrale si asociatiile profesionale cu reprezentare strategica sau orice alta asociatie profesionala. Intervalele de timp aferente conducerii sau colaborarilor in derularea de programe educationale ale scolii se vor include in vechimea in munca si vor fi platite in regimul de plata cu ora al cadrelor didactice. Centralizat, local.
  54. Educatia continua. Masuri de stimulare. Scolile/CS vor avea o categorie de cheltuieli (o linie de finantare) distincta, prin care sa oferteze in comunitate, sa se dezvolte know-how, in primul rand scoli ale parintilor (in mediul rural si in medii cu risc social crescut) in parteneriat cu asociatii reprezentative interne sau internationale, ofertanti locali, persoane fizice cu expertiza in domeniu, etc. Centralizat, Local.
  55. Se vor crea si dezvolta mecanisme de recunoastere si certificare a invatarii anterioare (indiferent de mediul – formal, informal, nonformal – de dezvoltare a acestora). Local.
  56. Obligativitatea salarizarii cadrelor didactice la un nivel motivant, corespunzator prestigiului lor social dar si in functie de cantitatea, calitatea si eficienta muncii depuse, de vechimea/ experienta in munca si de implicarea fiecaruia in dezvoltarea de programe educative. Criteriile de performanta se stabilesc la nivelul fiecarei CS de catre managementul CS si/sau prin achizitionarea de servicii de consiliere si consultanta in domeniu, la nivel local. Centralizat, local.
  57. Promovarea proiectului de lege privind asigurarea calitatii educatiei. Centralizat.Finantarea din fonduri publice a universitatilor sa se faca pe baza criteriilor de performanta institutionala, in primul rand publicatii ISI si nu pe baza numarului de studenti raportat la numarul de cadre didactice Centralizat, local.
  58. Invatamantul tehnico-profesional va fi corelat cu cerintele pietei muncii din Romania si alte state membre ale UE (in scopul recunoasterii diplomelor si altor certificari), prin standarde privind calitatea, standarde ocupationale si programe educationale specifice. Centralizat, local, descentralizat.
  59. Examene nationale. Se pastreaza BAC-ul traditional pe filiera “standard” pe termen scurt (2 ani maxim), se introduce “International Baccalaureat” (cu posibilitati de mobilitate maxima de la o filiera la alta, pe orizontala,verticala si diagonala). Centralizat, local, descentralizat.
  60. Evaluarea credibila. Se vor asigura finantarile necesare din bugetul educatiei pentru crearea de servicii de evaluare externa regionale/ locale ca alternative la evaluarile la nivel national. Centralizat, local.
  61. Fiecare CS are dreptul sa-si conceapa/sa aleaga si sa institutionalizeze la nivelul sau si un sistem propriu de evaluare a competentelor, a profilului psihologic/de dezvoltare, a stilului de invatare, a nevoilor speciale. Acest sistem intern – complementar celui stabilit la nivel national avand ca referential standardele ocupationale–include diverse inregistrari continand punctaje, note, calificative, consemnarea competentelor dobandite, produse de portofoliu, referinte, fise de evaluare, etc. Centralizat, local.
  62. Actele de studiu sunt validate de departamentele regionale si omologate la nivel central, in conditiile reglementarilor ce urmeaza a fi elaborate. Centralizat, local.
  63. Calitatea educatiei nu se poate defini si imbunatati daca nu se asigura comunicarea bidirectionala cu cat mai multi beneficari interni si externi ai produselor/serviciilor educationale (elevi, studenti, absolventi si angajatori) – pentru a cunoaste atat cerintele acestora (in dinamica lor) cat si evolutia gradului de (in)satisfactie a acestora. Practica-existenta si dezvoltata adecvat in alte state – a colectarii si analizarii/solutionarii in timp util a reclamatiilor, sesizarilor si propunerilor primite de la beneficiari si interni si externi este actualmente subdezvoltata in Romania si necesita un reviriment substantial. Centralizat, local, descentralizat.
  64. Introducerea unui sistem public transparent si fiabil de colectare a feedback-ului (prin chestionare de evaluare continua a satisfactiei dar si prin reclamatii, sugestii, propuneri, etc.) oferit de elevi si studenti, parinti, absolventi, angajatori, angajati, etc. cu introducerea unui indicator unic de evaluare a scolilor si universitatilor finantate public si in functie de numarul de reclamatii inregistrate (cu urmarirea modului de solutionare a reclamatiilor). Centralizat, local, descentralizat.
  65. Evaluarea comparativa si clasificarea in topuri (pe domenii) a universitatilor romanesti, publice si private, exclusiv prin indicatorul deosebit de pertinent “procentul absolventilor care s-au angajat (sau si-au continut studiile) in domeniul pentru care s-au pregatit”.
  66. Obligarea universitatilor publice si private de-a organiza si intretine baze de date privind evolutia profesionala a absolventilor la angajatori, timp de cel putin un deceniu dupa data absolvirii. Centralizat, local, descentralizat.
  67. Evaluarea comparativa a furnizorilor de educatie – in scopul diferentierii si ierarhizarii lor – precum si al clasificarii acestora – in functie de criteriile interne (incluse in Sistemul National al Indicatorilor pentru Educatie – SNIE) si de criteriile stabilite pentru evaluarile externe incluse in asigurarea externa a calitatii (efectuate de agentiile/serviciile de evaluare institutionala acreditate la nivel national/international). Aceasta evaluare comparativa va furniza date privind profilul, directiile de performanta, programele educative folosite, nivelul de educatie furnizat si locul obtinut in diferite ierarhii. Centralizat, local.
  68. Diferentierile se fac la nivel institutional, prin furnizarea profilului fiecarei scoli, in conformitate cu standardele privind calitatea. Se va preciza referentialul in raport cu care s-a efectuat evaluarea, iar ierahizarile se fac in cadrul aceluiasi indicator SNIE, al aceluiasi indicator al standardului privind calitatea/criteriul de evaluare institutionala externa a calitatii si al aceleiasi agentii/organism care a efectuat evaluarea externa a calitatii. Centralizat, local.
  69. Documentele de inregistrare a rezultatelor invatarii sunt “documente scolare/ universitare” (nu “documente de stat” sau “documente clasificate”) beneficiind de confidentialitatea datelor personale – in conditiile legii. Descentralizat, local.
  70. Un furnizor de formare sau un CS poate sa inregistreze competentele/realizarile elevului/studentului fie in cataloage clasice, fie in registre pe discipline sau ani de studii (documente la care au acces toti profesorii implicati). Aceasta optiune depinde de dezvoltarea unui sistem complementar de evaluare a competentelor educabililor. Fiecare unitate de invatamant poate utiliza instrumente proprii de evaluare a candidatilor la admitere, in functie de politica sa educativa. Centralizat, local.
  71. Validarea rezultatelor unitatilor de invatamant se va face prin sisteme de evaluare centrale si locale utilizate in egala masura (in functie de politica de dezvoltare durabila a Romaniei si in conditiile competitiei dintre unitatile de invatamant). Aceasta va duce la o dirijare a fondurilor publice in functie de rezultatele obtinute de unitatile scolare. Centralizat, local.
  72. Validarea va tine seama de directiile – formale, informale si non-formale – de educatie necesare pe piata muncii, Centralizat, local.
  73. Finantarea (re)echiparii laboratoarelor pentru elevi si studenti din scolile si universitatile tehnice publice (cu echipamente moderne adecvate, calculatoare si echipamente periferice performante, inclusiv conexiune wireless la Internet si instalatii de securizare) in paralel cu asigurarea personalului mediu, de intretinere necesar, in scopul repartizarii elevilor si studentilor pe laboratoare, pe intreg parcursul anilor de studiu. Centralizat, local, descentralizat.
  74. Obligarea scolilor si universitatilor publice si private de-a asigura fiecarui student si fiecarui angajat al lor cel putin o adresa email proprie precum si fiecarei facultati/catedre/laborator cel putin un website propriu. Centralizat, local, descentralizat.Obligarea scolilor si universitatilor publice si private de-a asigura spatii mobilate adecvat in care elevii si studentii sa poata invata si lucra impreuna in afara orelor de curs/seminar/laborator, inclusiv cu acces gratuit la Internet in bibliotecile existente. Centralizat, local, descentralizat.
  75. Promovarea e-learning-ului in toate domeniile, cu asigurarea formarii personalului didactic si asigurarea platformelor informatice necesare. Descentralizat.
  76. Valorificarea tuturor experientelor dobandite de profesorii din Romania ce au lucrat timp de cel putin 3 luni in universitati din strainatate (cu sau fara dobandirea unor titluri ale acestora). Centralizat, local, descentralizat.
  77. Fiecare facultate publica sau privata trebuie sa asigure pe parcursul unui ciclu de studii cel putin 3 – 6 luni de practica studenteasca obligatorie, inclusiv in alte state, in calificarea/specializarea respectiva, in legatura directa cu piata reala a muncii si/sau specificul cultural al calificarii/specializarii studentului (de exemplu o facultate de limba araba trebuie sa asigure o bursa de minim 3 luni intr-o tara vorbitoare de limba respectiva, oricarui student al acesteia). In acest scop, se va elabora pe plan central o reglementare prevazand conditiile efectuarii practicii studentesti – inclusiv finantarea acesteia – si se vor stabili responsabilitatile necesare. Universitatile vor avea obligatia de-a crea si actualiza bazele de date necesare. Fiecare student isi va identifica organizatia in care va efectua practica, fie in Romania fie in alte state membre ale UE. Centralizat, local, descentralizat.
  78. Posibilitatea angajarii cu ora in universitatile de stat si private – doar in anumite joburi simple – a studentilor, definind nivelul orar al salariului acestora si numarul maxim posibil de ore lucrate pe saptamana. Descentralizat.
  79. Separarea completa a managementului caminelor si cantinelor (atatea cate mai sunt prin universitati) de managementul universitar. Descentralizat.
  80. Obligarea scolilor si universitatilor de-a publica pe websitul propriu bilantul contabil anual detaliat. Centralizat, local, descentralizat.
  81. Evaluarea profesorilor de catre conducerea scolii/universitatii se va face pe baza procentului de absolventi ce au fost angajati in specialitatea/ocupatia/profesia pentru care s-au pregatit (pe pietele libere europene si extra-europene), recunoscandu-se astfel contributia fiecarui cadru didactic la acest succes. Descentralizat.
  82. Calitatea activitatii didactice va cuprinde si alti indicatori cum ar fi (a) reactia de (in)satisfactie obtinuta de la elevi/ studenti, (b) instrumentele didactice puse la dispozitia elevilor/studentilor, (c) probele materiale privind evaluarea si sprijinirea elevilor/studentilor. Descentralizat.
  83. Definirea in cadrul fiecarei scoli/ universitati a propriei politici privind prevenirea plagiatului (copiatului)–la toate nivelurile, in concordanta cu legislatia noua in domeniu. Fiecare scoala/universitate va defini si asigura profesorilor atat proceduri efective cat si instrumente informatice adecvate pentru prevenirea si identificarea lucrarilor plagiate.
  84. Definirea partenerilor de interese (parti interesate) la nivelul MECT si al fiecarui furnizor de formare-cu identificarea/statuarea intereselor fiecaruia (astfel incat sa se poata defini o “agenda publica” a acestora). Centralizat, local, descentralizat.
  85. MECT este reprezentantul intereselor publice nationale si trebuie sa se manifeste ca atare. Aceasta pozitie implica necesitatea adoptarii unor obiective, politici, strategii si decizii clare si transparente, din care vor rezulta responsabilitatile si drepturile personalului din educatie si ale elevilor/studentilor. Centralizat.
  86. Definirea prin Legea privind asigurarea calitatii educatiei – a “educatiei de calitate” (ca interes national!) si a “partilor interesate”, in general. De-birocratizarea si des-centralizarea in educatie incep cu definirea si nominalizarea partilor interesate de catre fiecare CS si furnizor de formare. Centralizat, local, descentralizat.
  87. Fiecare profesor trebuie sa participe la cursuri de formare profesionala si cercetare psiho-pedagogica si de specialitate cu o durata de cel putin 80 de ore anual (sau echivalata in credite profesionale transferabile).
  88. Dupa 15 ani de catedra profesorii vor putea sa-si ia un an sabatic platit la fiecare 5 ani dedicat cercetarilor de specialitate. Local, descentralizat.
  89. Descentralizarea implica o necesara (re)evaluare pe plan local a intereselor, responsabilitatilor si drepturilor partilor interesate existente local. Aceasta va permite reglementarea pe plan local a comunitatii scolare. Local.
  90. La nivelul fiecarui judet va exista un serviciu specializat de consiliere, consultanta si echivalare pentru sisteme de evaluare ale CS si acte de studii, in situatia cand se doreste un cadru unitar al sistemelor de evaluare (incluzand sistemele complementare de evaluare a competentelor educabililor)/actelor de studii. Local.
  91. Se desfiinteaza obligativitatea evaluarilor de tip examen dupa crearea competitiei intre furnizorii de servicii de evaluare externa la nivel local, national si international. Eventual va putea fi mentinuta – de unitatile scolare doritoare – selectionarea elevilor pe baza de aptitudini si cunostinte specifice (dar fara ca o asemenea evaluare sa mai fie obligatorie la nivel national). Centralizat, local, descentralizat.
  92. Evaluare inseamna “punere in valoare /valorizare/ consiliere si orientare scolara/in cariera si viata” continua/procesuala in primul rand si doar partial “verificare/identificare de competente”! Este dezirabil (pentru Scoala/CS) ca evaluarile de tip examen sa aiba o pondere de maximum 30% din evalurile externe efectuate la sfarsit de nivel/ciclu de educatie. Local, descentralizat.
  93. Statutul de “functionar public” al cadrelor didactice din institutiile publice preuniversitare si universitare se va obtine in acord cu reglementarile interne si internationale. Centralizat.
  94. Responsabilitatile MECT tin cont si de interesele locale si permit evaluarea obiectivelor operationale si a responsabililor actiunilor in contextul autonomiei locale. Centralizat, local.
  95. Obligatiile MECT sunt centrate exclusiv pe aspectele privind utilizarea finantarilor publice, pe obligativitatea educatiei pana la un anumit nivel si pe evaluarea credibila a performantelor furnizorilor de formare, publici si privati. Aceste obligatii decurg din Legea privind asigurarea calitatii educatiei si presupun asigurarea externa si asigurarea interna a calitatii educatiei. Centralizat.
  96. MECT va trebui sa administreze SEF (Sistemul Educatiei Formale) Produsele/programele/politicile sectoriale stabilite la acest nivel reprezinta un cadru si sunt aplicate de administratiile publice locale prin reglementari proprii specifice, astfel incat sa se asigure autonomia reala a CS. Centralizat, local.
  97. Programul de activitati Co–Curriculare (“Co-Curricular Activities” (CCA)) este obligatoriu pentru elevii din Educatia Secundara. Acestia trebuie sa participe la cel putin o activitate principala (core activity- asociata deci cu Trunchiul comun al Curriculei, sn), iar participarea este apreciata/evaluata in combinatie cu alte rezultate (realizari/achizitii/competente) obtinute de-a lungul celor 4 ani ai educatiei secundare, intr-un sistem de punctaj/scoring evaluan Lidearship, Curricula imbogatita, Realizari, Participari, Servicii. Centralizat, local.
  98. Trebuie sa existe o gama variata de activitati co-curriculare oferite la nivelul secundar de educatie, depinzand de fiecare scoala iar fiecare elev este apreciat in functie de implicarea lui in aceste arii de activitati co- curriculare. Competitiile si activitati diverse – presupunand performanta – sunt organizate cu regularitate. Centralizat, local.
  99. Activitatile co – curriculare sunt asociabile/asimilate cu activitatile de tipul: Educatie civic–comunitara, de asistemnta sociala si de aparare a tarii, realizari artistice (spectacole, gale, expozitii, etc.), cluburi si societati, sport si jocuri. Elevii pot sa participe in mai mult decat activitate co – curriculara. Centralizat, local.
  100. Indiferent de tipul de activitate sau de modul de implicare in aceasta/acestea, competentele (rezultate din initiative, performante de exceptie, participari, realizari, servicii ale elevilor) elevilor sunt asimilate/evaluate in trunchiul comun al curriculei si sunt validate ca atare intr-un sistem de evaluare recunoscut la nivel national. Centralizat, local.
  101. Cercetarea – Institutele/Centrele de la nivel national care nu au filiale in teritoriu le vor crea. Se va infiinta CNID – Centrul National pentru Instruire Diferentiata care va coopera cu CRESEI (Centrul Roman pentru Egalitatea de Sanse si Educatie Incluziva) avand filiale si/sau reprezentante in teritoriu astfel incat sa poata actiona pana in ultimul catun al tarii (CNID si CRESEI trebuie create, CNID de la zero, CRESEI prin contopirea/transformarea CJAP si CJRAE intr-un singura entitate). Centralizat, local. (A se vedea pentru detalii si articolul : Necesitatea infiintarii in Romania de Centre de Instruire Diferentiata de tip Gifted Education!)
  102. Casa Corpului Didactic (CCD) se va transforma în: a) club al personalului din educatie; b) centru de informare-documenta; c) agentie pentru dezvoltare profesionala (pentru administrarea interfetei dintre ofertantii locali de asistare a formarii continue si cererile/nevoile de formare si dezvoltare profesionala continua a personalului din educatie); d) agentie de resurse, inovare si expertiza (care administreaza inovarea si cercetarea in educatie la nivel local); e) alt tip de institutie de asistare a dezvoltarii comunitatilor scolare. In functie de specificul fiecarui judet/regiune, de potentialul logistic si de expertiza al fiecarei CCD in prezent si potentialul sau de dezvoltare, de criteriile elaborate la nivel regional si validate la nivel de central pentru fiecare din formele a)- e) de infrastructura de servicii specificate). In toate situatiile a) – e) entitatile centrale pot avea pondere (ca si filiale/reprezentante in domeniu specific) intre 10 – 30 % din totalul de activitati desfasurate de  ex-CCD, 90-70% din pondere o detin activitatile/programele locale. Centralizat, Local.
  103. Este necesar sa se creeze un “Institut pentru Policy making, studii, statistici, strategii si programe” care sa elaboreze politicile/strategiile cadru pe termen lung, la nivel national, din datele culese din teritoriu (cu conditia reprezentarii sale in teritoriu). Centralizat, local.Infiintarea de urgenta a CNID (conform legii nr. 17/2007) al carui rol este de transferare a celor mai bune practici internationale in educatie, de validare a acestora pe esantioane ale populatiei Romaniei, de formare de specialisti in educatie si in politici educationale, de lansare a unor programe educationale specifice. Centralizat.
  104. Competitia pentru absorbtia fondurilor structurale trebuie sa aiba loc la nivelul OI (Organismele Intermediare/Consultanti) si nu la nivelul aplicantilor. OI se va “redistribui” in oficii regionale/judetene de consultanta care vor intra – prin consultanti autorizati – in competitie pentru a “scrie”/elabora si intermedia proiecte (ca in sistemul bancar sau cel avocatesc). Centralizat, local.
  105. Rolul principal al ISJ/DJIP in urmatorii 2 ani va fi de a administra descentralizarea efectiva a educatiei si de-a asigura relatia si corelarea activitatilor desfasurate cu asociatiile de parinti, CL, CJ, angajatorii, alte entitati locale (dupa caz) a CS, pana la institutionalizarea operationala si evaluabila a CS pe plan local. Local.
  106. Finantarea publica a scolilor si a universitatilor se va face exclusiv pe baza rezultatelor obtinute de acestea la auditul independent vizand performantele lor, pe baza unor criterii prestabilite si transparente. Auditul va fi efectuat de o terta parte.  Centralizat, local.
  107. Furnizorii de formare pot atrage fonduri din mediul privat (inclusiv prin sponsorizari, in conditiile legii) si pot folosi aceste fonduri in dezvoltarea de programe proprii, pentru motivarea cadrelor didactice si a altor angajati cu rezultate deosebite, pentru dezvoltare, utilare, etc. Descentralizat.
  108. Sponsorii furnizorilor de formare vor avea prioritate sa recruteze si angajeze absolventi. nDescentralizat.
  109. Unitatea educativa poate livra contra cost programe suplimentare de tutoring sau mentoring. Descentralizat.
  110. Pana la descentralizare, de la bugetul central se va asigura in continuare finantarea „per capita”, prin vouchere. Se vor introduce coeficienti de corectie prin care sa se asigure functionarea educatiei, inclusiv acoperirea costurilor aferente utilitatilor. Daca o agentie de audit extern (de terta parte) constata ca o unitate scolara a obtinut performante sub baremul minimal stabilit prin referential, MECT, prin ISJ, va reduce finantarea acesteia proportional cu nerealizarea indicatorilor afectati. Daca aceasta nerealizare reprezinta peste 50% din valoarea stabilita, unitatea scolara se inchide iar personalul ei se redistribuie. Daca unitatea scolara obtine performante peste nivelul stabilit, personalul acesteia poate fi premiat in conditiile legii si la propunerea conducerii acesteia. Dupa descentralizare, finantarea „per capita” a scolii va fi preluata de consiliile locale. Declansarea unui audit de terta parte – privind eficacitatea utilizarii acestor fonduri locale – se va putea face la sesizarea scolii, a Consiliului local, a autoritatilor nationale (inclusiv a MECT) si a Comitetului de parinti. Costul auditului se acopera din fondurile scolii.  Centralizat, local.
  111. Pana la descentralizare, finantarea proportionala asigurata in continuare centralizat va acoperi cheltuielile necesare pentru investitii, reparatii capitale, achizitii mari, reabilitari, campusuri, etc. Banii alocati se distribuie catre primarii care au responsabilitatea utilizarii lor.
  112. Eficacitatea utilizarii acestor fonduri se evalueaza prin audit extern (de terta parte). Pentru investitii de valori mari sunt necesare si evaluari post-finantare asigurate de firme specializate, de terta parte. Dupa descentralizare, finantarea proportionala va fi asigurata de autoritatile locale. Centralizat, local.
  113. Finantarea de echilibrare va fi acordata de Consiliile Judetene acelor comunitati scolare a caror finantare nu poate fi asigurata exclusiv din finantarea per capita. Banii se cheltuie de primarii, iar auditul extern (de terta parte) aferent este platit de finantator. Finantarea extrabugetara – obtinuta de scoli pe diverse cai – se va utliza integral in scopuri stabilite exclusiv de scoala care a obtinut-o. In situatiile in care apar sesizari privind modul de cheltuire a acestor bani, se va efectua un audit de terta parte (platit de scoala) ale carui rezultate vor fi transparente. Controlul realizarii planurilor de finantare publica va fi asigurat de catre prefecturi. Centralizat, local.
  114. Finantarea de catre parinti – prin taxe sau contributii – a unitatilor scolare publice se va realiza la decizia Consiliului de Administratie si cu aprobarea Comitetului de parinti ale acestora – in scopurile stabilite de acestea. Ea se va derula prin circuitele financiar-contabile ale veniturilor extrabugetare (contul 5004). Auditul privitor la cheltuirea acestor sume va putea fi realizat la sesizarea oricarei parti interesate. Local, descentralizat.
  115. Descentralizarea se va efectua pe patru planuri
  • Descentralizarea financiara – prin introducerea in bugetul fiecarei scoli/Comunitati Scolare (CS) a categoriei distincte de cheltuieli (a liniei de finantare) “Training&Consulting” sau “Servicii de asistare a dezvoltarii organizatiei scolare, formare, consiliere si consultanta” (aceste forme inlocuind “perfectionarea”) in finantarea de baza , in care 70-90 % din bani sunt la dispozitia scolii/CS si doar 30-10% sunt “dirijati” de la centru (pentru programele acreditate/credite transferabile, in conformitate cu politicile cadru la nivel national/ european).
  • Descentralizarea in politicile educationale – scoala va avea in bugetul propriu un procentaj de 10% pe care-l va folosi pentru achizitionarea de programe educative, de evaluari externe, de dezvoltari de curricule proprii sau achizitionari de curricule la dispozitia scolii din alte surse, de instruire pentru profesori, de instruire pentru parinti, sau de dezvoltare de produse proprii. Acesti bani vor proveni de la bugetul de stat si vor putea fi completati peste acest procentaj din alte surse.
  • Descentralizarea resursei umane – astfel incat recrutarea, selectionarea, angajarea, motivarea si disponibilizarea personalului unei scoli/CS sa constituie responsabilitati ale managementului scolii/CS respective.
  • Descentralizarea manageriala – pe principiul deciziilor partajate intre administratia centrala si locala – astfel incat fiecare scoala/CS sa aiba dreptul de a-si defini propria forma de administrare/management.  Descentralizat, local.
  • Finantarea publica urmeaza elevul. Daca un elev/student se transfera, banii alocati de la buget pentru instruirea sa se transfera la noua unitate de educatie. Centralizat, local.
  • Finantarea per elev se efectueaza pe baza unui contract incheiat intre scoala si parinte prin care scoala se obliga sa livreze elevului anumite programe de educatie, consiliere, orientare, formare – in anumite conditii privind calitatea, cantitatea si costurile implicate. ,Descentralizat.Unitatile de educatie publice si private pot participa la granturi si programe finantate public si pot folosi banii obtinuti in scopurile decise de Consiliul de Administratie al unitatilor, inclusiv pentru plata celor care participa la realizarea granturilor si programelor. Centralizat, local, descentralizat.
  • Unitatile de educatie vor face publice rezultatele evaluarilor manageriale, cercetarile performante si alte informatii cheie. Informarea publica este destinata oferirii de informatii cat mai exacte educabililor in efortul lor de a alege unitatea si programele de educatie corespunzatoare dorintei lor. Incalcarea acestui principiu sau falsificarea rezultatelor pot duce la anchete penale cu rezultate in schimbarea administratiei si alte consecinte legale. Descentralizat.
  • Pentru a obtine fonduri guvernamentale universitatile publice sau private trebuie sa stabileasca politica de burse de performanta academica, sa angajeze profesori cu diplome si rezultate de renume international, sa invite ca profesori vizitatori distinsi cu Premiul Nobel sa alte premii echivalente, in alte discipline. Universitatile ce indeplinesc aceste cerinte pot creste cota de studenti la admitere. Centralizat.
  • Universitatile publice cu grad inalt de performanta pot fi lasate libere de aceste restrictii de catre MEC. Centralizat.
  • Parintii pot contribui cu bani la veniturile si la programele scolii, orice contributie fiind voluntara si confirmata prin documente financiare adecvate, fara sa conditioneze situatia elevului. Descentralizat.
  • Banii obtinuti de catre o unitate de educatie de orice nivel vor fi impozitati conform legii si vor fi cheltuiti numai de catre acea unitate de educatie. Local, descentralizat.
  • Structurile administrative vor fi finantate de la bugetul de stat. Centralizat, local.
  • Consiliile locale vor finanta reparatiile, constructiile suplimentare si intretinerea scolilor si vor gestiona banii pentru salariile de baza ale profesorilor.
  • Decizia infiintarii si mentinerii in functiune a scolilor publice este in responsabilitatea consiliilor locale si se va face in functie de numarul de elevi, utilitatea scolii, nivelul de performanta. Local.
  • Investitiile pentru infrastructura vor fi solicitate de scoli si efectuate de catre consiliile locale. Local, descentralizat. Pe plan legislativ trebuie rezolvate urgent doua mari categorii de “probleme”:
    i) Stabilirea reglementarilor vechi ce trebuie sa fie modificate si a reglementarilor noi ce trebuie sa fie analizate discutate, aprobate si promulgate. ii) Incadrarea proiectelor/modificarilor solicitate la nivelul adecvat – lege, HGR, OM – tinand cont de continutul lor. Centralizat.
  • Necesitatea elaborarii, aprobarii si promulgarii legilor prin care sa se implementeze reforma in educatie: Centralizat.

a)-legea cadru a educatiei
b)-structura sistemului educativ
c)-strategia de reforma a educatiei
d)-legea educatiei preuniversitare cu deschidere europeana
e)-legea traseului privind cariera in educatie
f)-legea asigurarii calitatii educatiei
g)-legea pentru educatia copiilor cu nevoi speciale de educatie
h)-legea educatiei de excelenta
i)-statutul functionarului public- membru al corpului profesoral in conditiile performantei in educatie
j)-legea finantarii educatiei preuniversitare (in conditiile educatiei calitative si de performanta)
k)-legea educatiei imigrantilor
l)-legea educatiei superioare (in conditiile performantei si a succesului pe piata muncii)
m)-statutul membrilor corpului profesoral din invatamantul superior (in conditiile optiunilor de cariera academica)
n)-legea salarizarii educatiei academice (in conditiile performantei)
o)-legea descentralizarii administrative
p)-legea responsabilitatii in educatie
q)-legea inginerului
r)-legea echivalarii si validarii competentelor
s)-legea privind prevenirea plagiatului in invatamantul pre-universitar si superior

Glosar

1. Comfurnizor de formare (CS): Scoala – persoana juridica sau fizica care, ca organizatie furnizoare de servicii de educatie:

1a) Are in „componenta sa” cel putin 2 Parti interesate – cu contracte/conventii/alta forme de parteneriat formal cu acestea, pe o durata de minim 6 luni – in afara celor 3 reprezentative (obligatorii): reprezentantii furnizorului de servicii de educatie, reprezentantii, beneficiarilor directi si indirecti principali, respectiv reprezentantii finantatorului/Consilii Locale, Consilii Judetene, parinti, angajatori, patronate, alte entitati- dupa caz.

1b) Are implementat cel putin un program de curricula complementara si/sau asociat acesteia si/sau are implementat un sistem complementar de evaluare a competentelor educabilului (inclusiv documentele aferente de inregistrare scolara a rezultatelor invatarii (Raportat la standarde ocupationale ; cu inregistrari multiple si variate: punctaje, note, calificative, consemnarea competentelor, produse de portofoliu, referinte, fise de evaluare, etc).

1c) Este acreditata si recunoscuta la nivel regional prin departamentul regional pentru educatie, conform unor seturi de criterii pe care si le stabilesc fiecare din cele 8 departamente regionale (si deci care pot fi diferite pentru regiuni diferite), administrative ale tarii, in conformitate cu reglemntarile cadru la nivel national).

1d) Beneficiaza de facilitati de finantare din bugetele centrale si/sau locale destinate educatiei, proportional cu calitatea serviciilor oferite, certificate in urma evaluarilor externe independente (ale calitatii).

 Nota glosar 1.

Diferenta esentiala intre comfurnizor de formare si scoala, este similara diferentei intre ONG de utilitate publica (recunoscuta la nivel natinal) si un ONG “normal”.

  1. Parte interesata: Entitate- persoana fizica sau juridica care, prin natura contractului/conventie/alta forma de parteneriat formal:

2a) Investeste- financiar, in natura, expertiza sau orice alt tip de investitie care aduce beneficii directe si sau indirecte, totdeauna insa explicite si evaluabile atat beneficiarilor directi (Educabilii), cat si oricarei alte parti interesate din CS.

2b) Poate obtine, beneficii proprii – stipulate expres in clauzele contractuale.

2c) Nu are prin natura statutului si/sau specificului responsabilitati legale explicite, directe sau indirecte de asistare/sprijin sau orice alt tip de suport pentru Scoala respectiva.

 Nota glosar 2.

Nu poate fi Parte interesata de exemplu un serviciu public de informare – documenatara, care prin natura si specificul acestuia are-in legatura cu scoala responsabilitati explicite directe si/sau indirecte in zona acestor responsabilitati, insa poate deveni parte interesata in afara zonei de “ conflict de interese”.

De exemplu: o biblioteca sateasca nu este parte interesata prin simplu fapt ca elevii scolii din sat imprumata carti de la aceasta. Dar poate deveni parte interesata, daca, in urma unei conventii de colaborare Biblioteca ofera o sala si spatiu de desfasurare pentru un club desfasurat saptamanal (4 ore) de catre elevi ai scolii din sat.

In schimb elevii se angajeaza sa faciliteze crearea unei pagini web pentru biblioteca, in care, apoi, sa-si promoveze si ei realizarile clubului (Interese reciproce)

  1. Furnizor de formare: unitate de invatamant, organizatie furnizoare de educatie, sunt denumiri sinonime pentru scoala si/sau CS, cu distinctia operata mai sus intre Scoala si CS.

Nota glorsar 3.

Gradul de autonomie a unei CS, se defineste la nivel local si/sau cel mult la nivel regional, pe baza principiului “ atata autonomie, cata asumare de responsabilitati”.

 

_________________________

 [1] EDUGATE-Consortiul Roman pentru Educatia Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati este astazi una dintre cele mai mari initiative educationale private in Romania si totodata initiatorul propunerii legislative privind educatia tinerilor supradotati si capabili de performanta inalta. El numara peste 40 dintre cele mai prestigioase institutii, firme si organizatii ca fondatori: IRSCA Gifted Education (Institutul Roman pentru Studii si Cercetari Avansate in Educatia de Excelenta), Centrul Educatia 2000+, Junior Achievement Foundation, RO-TALENT – Asociatia romana de asistenta psihopedagogica si sociala a copiilor si tinerilor talentati, CODECS Foundation for Leadership, CUFR (Conseil Universitaire Formation-Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises), Cygnus Foundation, The National Institute of Education Sciences, CREDIS- Departamentul de Învatãmânt la Distantã- Universitatea Bucuresti; Clubul Harvard România-Moldova, SIGMA – Fundatia pentru Integrare europeanã, Editura SIGMA, Colegiul National Iulia Hasdeu, Colegiul National Mihai Viteazul, Liceul de Muzicã Dinu Lipatti, Liceul de Muzica George Enescu, Liceul de coregrafie Floria Capsali, Fundatia Nationalã pentru Tineret, Scoala Jose MARTI, FDSC-Fundatia pentru Dezvoltarea Societãtii Civile, Departamentul de Management – Universitatea Politehnicã Bucuresti, Asociatia Profesorilor de Matematica si Fizica din BACAU (APMFB), Grupul Ecologic de Colaborare- Universitatea Bucuresti, Fundatia Altius Academy, Global Video Media Television Alpha, Centrul pentru stiinte aplicate si cercetare-Universitatea Bucuresti, Asociatia Românã pentru Stiintele Vietii-ProBios, Asociatia Managerilor Publici din România, PsihoBest- Centrul de Testare si Orientare Vocationala Fundatia MATCA – 2000; Fundatia pentru Strategii de Comunicare, Uniunea Studentilor din România, LEADERS România; COMTEL Electronics; Network Electronics Techologies; Federatia Româna de Taekwondo; Fundatia Libra; Asociatia Cetatea lui Bucur “7 Centre”; Creative Media & Art; Fundatia Lauder Reut; InfoSPEED; Asociatia “Alternative Pedagogice”; Colegiul National Gheorghe Lazar; Institutul National de Cercetare pentru Sport; Fundatia Preasfanta Fecioara Maria, Scoala Anastasia Popescu; Fundatia “Noi citim”; Coevolve Romania; undatia PARADA; Colegiul National “B.P.Hasdeu”, Buzau; CUB Angello; Federatia Nationala a Asociatiilor de Parinti

 

[2] Sub directia si îndrumarea Profesorului Florian Colceag, Presedinte – fondator al Consortiului EDUGATE, Presedinte – fondator  IRSCA Gifted Education, Membru Club of Rome, Membru WCGTC, ECHA, NYEX, Asia-Pacific Federation, Austega, British Columbia Federation, Membru fondator a primei retele internationale de policy makers in educatia de excelenta, Membru fondator al Consortiului European pentru Copii cu Nevoi Speciale de Educatie

 NOTA

 Articolul pe CUFR-Prepa Grandes Ecoles DECLARATIE DE INTENTII A “EDUGATE“ PRIVIND EDUCATIA IN ROMANIA

 

 


Raspandeste cu incredere
  • 44
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    44
    Shares

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here