Acasă presa straina-informatii externe Deutsche Welle : Controale permanente la graniţe, în ciuda Schengen ?

Deutsche Welle : Controale permanente la graniţe, în ciuda Schengen ?

25
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Ministrul german de Interne Horst Seehofer vrea să extindă controalele la frontierele interne din UE până când graniţele externe vor fi protejate mai bine. Acordul Schengen anulase însă aceste controale.

Cum funcţionează Schengen?

Acordul Schengen poartă numele unei localităţi de frontieră din Luxemburg, unde documentul a fost semnat în 1985. Din 1995 este valabilă în principiu libertatea de călătorie în interiorul statelor care au fost incluse în sistem. Controalele documentelor de călătorie se fac doar la frontierele externe ale zonei Schengen. Între statele membre Schengen practic nu mai există aceste controale la frontieră, un aspect foarte practic nu doar pentru cetăţeni, cât şi pentru economie, care profită de circulaţia liberă a produselor. Schengen este deci una din premisele funcţionării pieţei unice europene şi una din marile realizări ale UE, la care nu vrea nimeni să renunţe prea uşor.

Cine face parte din sistem?

Spaţiul Schengen nu este identic cu Uniunea Europeană. De la bun început, Marea Britanie şi Irlanda au refuzat să fie incluse în sistem; pe de altă parte, din zona Schengen fac parte şi ţări care nu sunt membre ale UE: Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein.

Infografik Die Staaten des Schengener Abkommens Englisch Stand September 2015 Ţările din spaţiul Schengen

În total, din spaţiul Schengen face parte 26 de ţări. Există şi ţări membre ale Uniunii care aplică doar parţial regulile Schengen, cum ar fi România şi Bulgaria. Cele două ţări ar vrea să adere la acord, dar nu sunt primite. Ele sunt respinse de anumite ţări din UE care acuză încă deficitele înregistrate de cele două state în combaterea corupţiei şi criminalităţii organizate.

Ce restricţii există?

Dacă un stat din Schengen consideră că ordinea publică sau securitatea sa internă sunt ameninţate, atunci are voie să reintroducă controalele la graniţele sale pentru o perioadă de până la şase luni. În momentul culminant al crizei refugiaţilor, în toamna lui 2015, Germania, Austria, Danemarca, Suedia şi Norvegia au reintrodus controalele la frontierele lor, deoarece au considerat că graniţele externe ale UE nu mai sunt protejate corespunzător şi au dorit să împiedice astfel scăparea de sub control a migraţiei ilegale. Berlinul şi-a motivat decizia cu sporirea masivă a numărului de refugiaţi care au pătruns în spaţiul comunitar şi în Germania. Între timp, sunt scoase în faţă preocupări privind securitatea în interiorul Uniunii. Aceste probleme de securitate sunt singurul motiv pentru care Comisia Europeană nu poate anula prelungirea controalelor la frontierele interne din Schengen.

Ce controale se practică astăzi?

În Germania, se efectuează în prezent controale staţionare doar la graniţa cu Austria, pe trei autostrăzi şi în apropierea regiunii de frontieră, dar acestea din urmă nu sunt regulate. În alte locuri, sunt controlate anumite persoane, în anumite condiţii. Poliţiştii germani au voie să verifice persoane care călătoresc pe teritoriul Republicii Federale şi în absenţa unor suspiciuni clare. În acest fel, ar fi fost prinse anul trecut în apropierea graniţei cu Austria 16.000 de persoane care au intrat ilegal în Germania. 7000 de persoane au fost expulzate pentru că nu aveau drept de şedere sau documente de călătorie valabile şi nici nu au solicitat azil. Dar nu se poate spune defel că aceste controale protejează cu adevărat Germania de migraţia ilegală: în fiecare lună sosesc în Germania între 10.000 şi 15.000 de oameni din afara UE care nu au documente de identitate valabile. Pentru că vin din ţări terţe considerate sigure, ei pot fi expulzaţi în statele de provenienţă. Fostul guvern german nici nu intenţiona ca aceste controale să ţină departe de Germania cât mai mulţi migranţi.

Ce urmăreşte guvernul german?

Bulgaria, ţara care deţine preşedinţia semestrială a UE, a cerut Germaniei şi altor patru state să anuleze cât mai repede controalele la frontierele lor. Comisia Europeană vrea acelaşi lucru. Guvernul de la Berlin însă doreşte menţinerea acestor controale.

Deutschland Freistaat Bayern Schild Symbolbild (Imago/R. Peters) Controalele în Germania au loc la graniţa cu Austria, cu care se învecinează landul Bavaria

Ministrul de Interne Horst Seehofer a declarat pentru ARD: „Controalele la graniţele interne din UE trebuie menţinute cât timp nu sunt securizate şi controlate graniţele externe ale Uniunii. Nu mi se pare că acest lucru se va reuşi prea curând.” Purtătorul de cuvânt al guvernului Steffen Seibert a confirmat că poziţia lui Seehofer a fost convenită cu cancelara Angela Merkel. Berlinul insistă însă că nu vizează o prelungire pe termen nelimitat a acestor controale, care ar încălca de altfel dreptul comunitar.

Ce spun criticii?

Ecologiştii din opoziţie critică aceste măsuri, care ar avea consecinţe negative pentru cetăţeni şi pentru economie. O reprezentantă a Partidului Stângii, tot din opoziţie, a spus că ministrul Seehofer pare mai degrabă că ar fi fost numit de AfD, nu de partidele unionale. Şi reprezentanţii mediului economic sunt împotriva controalelor la graniţele germane: „Controalele mai dure la graniţe împiedică circulaţia liberă a mărfurilor şi serviciilor şi determină scumpirea produselor europene”, crede şeful Camerei Germane de Comerţ şi Industrie, Eric Schweitzer.

Care este obiectivul?

Guvernul german nu are ca obiectiv în sine reintroducerea controalelor. Berlinul ştie că Schengen este un simbol important pentru libertatea de călătorie şi pentru economia din UE. De aceea, se spune că aceste controale vor fi efectuate doar cât timp este necesar. Obiectivul este îmbunătăţirea protecţiei graniţelor externe ale UE. Un proces la care Germania ar dori să se alăture. Manfred Weber, şef al grupului parlamentar popular din Parlamentul European, a propus într-un interviu pentru „Die Welt” crearea unei poliţii de frontieră comunitare: “Sarcina principală a acesteia ar urma să fie combaterea călăuzelor şi traficanţilor de persoane. Avem nevoie în acest sent de o poliţie de frontieră europeană proprie, care să numere 10.000 de angajaţi, nu 1.500 ca acum, şi care să aibă în dotare elicoptere, avioane şi nave”. Weber l-a apărat şi pe premierul ungar Viktor Orban, care a decis construirea unui gard de protecţie la graniţa cu Serbia. Aceste măsuri nu ar trebui criticate, ci sprijinite, crede Weber. Acesta mai vrea ca la graniţele externe ale UE să fie înfiinţate tabere în care să se decidă ce migranţi au voie să intre în UE şi cine nu are această permisiune. Weber este, la fel ca Seehofer, membru al CSU, Uniunea Creştin-Socială din Bavaria.

Autor: ChristophHasselbach/os


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here