Duminica a XXVI-a după Rusalii (Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina).

0
9
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Sondajul nostru

In contextul actual, "mandrul ca sunt roman", este si optiunea dumneavoastra?

View Results

Loading ... Loading ...

Articol pregatit de catre Mihai Petrescu, corespondent de Arges, [email protected]

https://www.youtube.com/watch?v=DYtMFb589es

Pilda “N E B U N I I”, din cartea “Cuvinte Vii, Deva 2006”

“La două feluri de oameni le-a zis Dumnezeu „nebuni”: la cei ce „zic că nu este Dumnezeu” (Psalmul 52,1), şi bogaţilor, cărora stomacul e tot Dumnezeul lor (Filipeni 3,19).în aceia e una şi aceeaşi cugetare greşită: tăgăduirea oricărui rost sau destin al omului şi al lumii, mai presus de lumea aceasta şi stomaculei.

A tăgădui o conducere supremă a Cerului şi a pământului e totuna cu a propovedui domnia întâmplării, a haosului sau a anarhiei universale.

Dar lumea este în ordine. Aceasta dovedeşte că este o conducere mai presus de ea. Dar fară ordine e mintea care o vede fară stăpân.

Mintea care cugetă că nu este Dumnezeu, cade în propria sa sentinţă: va trebui să se tăgăduiască şi pe sine. Căci: a te lupta din toate puterile împotriva a ceva ce nu există, dovedeşte nebunia acestei lupte; dovedeşte nonsensul, absurdul ei şi prin urmare şi al minţii care o conduce.

Al doilea „nebun” este bogatul, care îngustează zarea rosturilor sale pe pământ la dimensiunile stomacului, – chiar dacă acest stomac ar înghiţi pământul. Mai mult: un atare bogat va căuta să convingă pe toată lumea că numai acesta e singurul scop al vieţii omului pe pământ.

Atare concepţie despre om şi destinele sale ultime e cu adevărat miezul nopţii minţii. Noaptea aceasta va culmina sfârşind prin a se crede omul acela pe sine, el “dumnezeul veacului acestuia” (II Corinteni 4,4). Deci într-o atare noapte a minţii, când va crede bogatul că ţarina sa, lumea, îl va face în sfârşit fericit, îşi va pierde sufletul cu sunet, căci va fi răpit cu
moarte din vârful bogăţiei sale.

Dumnezeu nu îngăduie la nesfârşit îngustarea vederii omului numai la stomacul său, de vreme ce omul e destinat spre alte zări, ale împărăţiei lui Dumnezeu, ale veşniciei sale, şi îndumnezeirea veacului viitor.

Sfântul Ioan Gurădeaur: „Nu are Dumnezeu lucru mai cinstit şi mai de preţ decât pe un sărac; şi pe acesta l-a dat ţie, bogatule, ca să ai grijă de el” (Tâlcuire la Epistola către Romani, Cuv. 14).

„Bogatul şi săracul se întâlnesc unul cu altul; dar cine i-a făcut este Domnul !” (Pildele lui Solomon 22,2). „Fii celor săraci ca un tată !

Şi vei fi ca Fiul Celui Preaînalt” (Cartea înţelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah 4,10-11).

„Bogatul nu-i stăpân pe sine, ci, cu toate că-i însufleţit, ţine de lucrurile neînsufleţite. N-are vreme să cugete, din cauza alergărilor.

Banii sunt un nemilos stăpân… întreaga putere de a iubi e cotropită de acest lot de pământ, care dă porunci, care i-a înlocuit sufletul, care i-a smuls orice rămăşiţă de libertate.Cumplita soartă a bogatului stă în această îndoită absurditate: spre a avea putere de a porunci oamenilor, a ajuns robul lucrurilor neînsufleţite; spre a dobândi o parte, mică de tot, a pierdut totul” (Giovanni Papini: „Viaţa lui Iisus”, p. 263).

– Poate că şi de aceea mai clatină Dumnezeu bogăţia bogaţilor, ca totuşi să se mai mântuiască unii din ei.

„Sunt ateu, precum sunt breton; cum este cineva blond sau brun, fară să o fi voit”… „Căci oricât scotocesc în amintirile mele, eu nu găsesc în ele ideea de Dumnezeu. Aceasta e o infirmitate, o monstruozitate.

Dar sunt astfel de infirmităţi, cu care sunt prevăzuţi din naştere unii oameni, erori fundamentale, care aparţin fiinţei lor, aşa cum le aparţine gura, nasul sau urechile. Astfel de fiinţe lucrează instinctiv, după natura lor şi se supun conştiinţei lor, fără a mai întreba dacă aceasta se mai acordă sau nu cu logica”… (Felix Le Dantec, „L’Atheisme” – profesor de biologie la Sorbona).

Deci „de vei pisa în piuliţă cu pisălogul pe cel nebun – cu dovezile – ca pe boabe, şi tot nu-1 vei desface pe ateu de nebunia lui” (Pildele lui Solomon 27,22).

Prislop Duminecă XXVI
20.XI.49 Luca 12,16-21

 


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here