Acasă Supliment Cultural Cenaclul literar "Marin Preda" EFEMERIDE – AUTOR ANA-MARIA CRISTOFIR

EFEMERIDE – AUTOR ANA-MARIA CRISTOFIR

106
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    2
    Shares

Efemeride

 

În trecere pe Terra fila se fanează,

Apoi se îngălbeneşte, clepsidra se grăbeşte…

 

Pe bolţile înstelate pătrund din ramuri, sfere,

Sunt ondulate timpurile trecute în mistere,

Devin ca o maree, răsună neîncetate

Urletele mării vii cuprinsă de cascade !..

În Universul veşted fără planete moarte,

Umbrele sunt ascunse şi razele distante…

Priviţi spre înălţime! Cuprins fiind de şoapte

Din cer desferecat cu totul într-o noapte,

Luminile albastre şi parcă neîntinate

De-a timpului putere, de-a lui obscuritate

Se propagă în versuri, în sunete deşarte.

 

În trecere pe Terra fila se fanează,

Apoi se îngălbeneşte, clepsidra se grăbeşte…

 

De-ar fi ca Răsăritul să ne-ajungă pe umeri,

Şi  noi, ca existenţe să umplem noi pământuri,

Atunci aş scrie în frunte un templu de nădejde,

Ori aş sculpta în pâine şi bobul care este.

Aş frânge în două fructul păzindu-mi ispita,

Aş alunga din minte cât ai clipi, clipita,

Aş pune cerul strajă deasupra fanteziei,

Sculptându-mi apoi chipul cu a lui împărăţie,

Aş scrie rând cu rând întru devălmăşie,

M-aş închina plângând la ce va fi să vie!

La Templul învechit aş spune o rugăciune,

Timpul viitor m-ar izbăvi ca prin minune.

Dorinţele pustii de-atâta însemnătate,

Discret mi-ar aminti de viaţa şi de moarte.

Fiinţând ca existenţe, inexistentul  poate

Ori printre universuri având întâietate,

Plutiri de nedescris îmi  netezesc cărarea,

Iar crapătul de ziuă îmi ascultă chemarea,

Norii sunt risipiţi şi ceaţa îi cuprinde,

Ochii sunt adormiţi pe fila de cuvinte.

Va trece vreme ca cifra să despartă,

Etericele nopţi, plutind pe-a nopţii amplă,

Mantie revolută cuprinsă de cascadă,

Palatul de cleştar înnoit de zăpadă,

Perdea de borangic transcrisă azi în faptă.

Umbrele sunt ascunse şi razele distante…

În Universul veşted fără planete moarte,

Urletele mării vii cuprinsă de cascade

Devin ca o maree, răsună neîncetate,

Sunt ondulante timpurile trecute în mistere,

Pe bolţile înstelate pătrund din ramuri, sfere.


Raspandeste cu incredere
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    2
    Shares

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here