Eveniment editorial: " Roma bizantină" de Teodor Baconschi si Horia Bernea

0
54
" Roma bizantină" . Sursa fotografiei: pagina facebook a domnului Teodor Baconschi.
Raspandeste cu incredere
  • 9
  •  
  •  
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
    11
    Shares

ROMA Biz. 5
” Roma bizantină” . Sursa fotografiei: pagina facebook a domnului Teodor Baconschi.
Sondajul nostru

 

Sufocati de vrafuri de maculatură, iată că am primit si vestea bună: reeditarea cărtii ” Roma bizantină”, coautori Teodor Baconschi si Horia Bernea. Aut Caesar, aut nihil. Mai exact, albumul cu titlul “„Roma Caput Mundi “, apărut la editura Humanitas in 2001, dar Horia Bernea trecuse la cele vesnice in 2000. “Roma bizantină” este un ghid al Cetăţii Eterne, sprijinit pe dialoguri, note, fotografii, acuarele şi desene, publicat de editura Basilica a Patriarhiei Române.

 

ROMA Biz. 2
” Roma bizantină” . Sursa fotografiei: pagina facebook a domnului Teodor Baconschi.

 

Marele artist Horia Bernea a fost unul din mentorii mei, alături de venerabilul maestru Paul Gherasim, imi aduc aminte de multe sfaturi si indemnuri potrivite primite de la Horia Bernea la Muzeu…inclusiv despre scenele din icoane; muzeu al cărui colaborator sunt de 24 de ani. A fost făuritorul unui reper, recte Muzeul Național al Țăranului Român, primul muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei căruia i s-a decernat premiul EMYA pentru muzeul european al anului, in 1996. Pe domnul Teodor Baconschi l-am intâlnit in carne si oase o singură dată, la penultima editie unde am participat si eu a „Târgului iconarilor și al meșterilor cruceri”, in 2014, dar suntem interconectati pe reteaua de socializare facebook. Imi face plăcere să-l citesc si imi pare bine că a părăsit viata politică. Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă. Despre dumnealui mi-au vorbit foarte frumos mai multi prelati catolici, in Italia, pentru că în perioada 1997-2001 a îndeplinit funcția de ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun. Chiar la prima mea iesire in străinătate s-a intâmplat acest lucru, in 1999, la Pompei, in Italia, unde l-a lăudat, in lungile noastre discutii despre crestinism si artă religioasă, chiar Mons.Pietro Caggiano, pe atunci directorul Institutului “Bartolo Longo” si preot slujitor la Sanctuarul din Pompei. A fost o onoare selectia la Pompei, stand national al României, reprezentată de artistii Claudiu Victor Gheorghiu si Vintilă Mihăescu, a XII-a ediţie a “Mostra dell`Artigianato Religioso “(in acele vremuri, la acelasi nivel cu cel mai mare eveniment de artă religioasă din Europa, Koinè Vicenza, evident tot in Italia), director artistic arh. Giuseppe Petagna, coordonator Mons.Pietro Caggiano. Această expozitie mi-a deschis calea recunoasterii depline in Italia.

 

ROMA Biz. 4
Fragment din ” Roma bizantină” . Sursa fotografiei: pagina facebook a domnului Teodor Baconschi. Pe aceasta am ales-o deoarece in imagine apare Sf. M. Impărat Constantin cel Mare, iar lucrarea mea de licentă din 1998 ii este dedicată, cu titlul ” Impăratul Constantin cel Mare si Crestinismul”

 

Roma bizantină: un ghid al cetăţii eterne sprijinit pe dialoguri, note, fotografii, acuarele şi desene

„Se spune că punctul de vedere creează obiectul. „Obiectul” Roma poate fi privit în fel şi chip: turistic, arheologic, istoric, estetic, teologic şi metafizic. Noi am preferat să o privim din perspectiva propriei credinţe. Totuşi, în cartea pe care o prezentăm acum publicului român, niciunul nu face din apartenenţa sa confesională o matrice activă. Nu a avut loc, evident, niciun acord explicit, dar, recitind conversaţiile noastre, îmi dau seama că nu ne percepem identitatea ortodoxă ca pe un zăcământ absorbant, ci mai curând ca pe un instrument imponderabil. De obicei, conştiinţa modelatoare a Ortodoxiei funcţionează ca marcă a unei sensibilităţi manifestate în orizontul generic al creştinismului. O dată mai mult, întâlnirea cu Roma sacră ne-a arătat că proba alterităţii nu poate lipsi din căutarea propriei identităţi. Confruntaţi cu expresia majoră a principiului petrin, cufundaţi în morfologia somptuoasă şi declarativă a Romei pontificale, am realizat că alternativa refuz/asimilare poate fi depăşită numai în direcţia unei admiraţii critice. Dar pentru a împăca luciditatea şi veneraţia este într-adevăr nevoie să-ţi reinventezi câmpul, adică să aplici obiectelor un tratament deopotrivă temător şi surprins. Atent dozate, bănuiala şi seducţia participă atunci la dialectica unei cunoaşteri precaute”.

Teodor Baconschi

 

ROMA Biz. 3
” Roma bizantină” . Sursa fotografiei: pagina facebook a domnului Teodor Baconschi.

 

A consemnat: Claudiu Victor Gheorghiu, 12 august 2018


Raspandeste cu incredere
  • 9
  •  
  •  
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
    11
    Shares