EXCLUSIV. Ministerul Culturii, NU unui monument dedicat Smarandei Brăescu, prima femeie paraşutist din România, recordmenă europeană şi modială la paraşutism DOC/VIDEO

0
104
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Sondajul nostru

Din dorinta de a cunoaste intentia actuala a cititorilor nostri, privind participarea la vot si modul in care ati vota actualele partide parlamentare, va rugam sa raspundeti la urmatorul sondaj:

View Results

Loading ... Loading ...

de Dan Tanasa

 

smaranda-braescu-regina-aerului-romanca-ce-s-a-nascut-in-zodia-recordurilor-175879

Instituțiile publice ale statului român continuă să fie înțesate de indivizi lipsiți de scrupule care nu au nici cea mai mică urmă de respect față de marile valori ale neamului românesc. Intenția membrilor Asociaței Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii Cluj de a ridica un monument în memoria Smarandei Brăescu, prima femeie paraşutist din România, recordmenă europeană şi modială la paraşutism, s-a izbit de refuzul unei comisii din cadrul Ministerului Culturii.

Vezi și Ucis a doua oară. Emisiunea “Secvenţial” despre eroul-martir Ion Şiugariu. VIDEO

Asociația Română pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii (ARPIA) Cluj a întreprins la începutul acestui an demersurile necesare pentru a păstra memoria Smarandei Brăescu, personalitate de renume mondial. ARPIA Cluj dorește să marcheze împlinirea a 85 de ani de la primul salt cu parașuta de 6000 de metri al Smarandei Brăescu, primul record național absolut. Membrii asociației doresc să ridice un monument prin care să aducă cuventiul respect memoriei Smarandei Brăescu, o valoare inestimabilă a neamului românesc. Din păcate, gestul onorabil al membrilor ARPIA Cluj s-a lovit de ticăloșia membrilor unei comisii din cadrul Ministerului Culturii care refuză avizarea monumentului dedicat Smarandei Brăescu invocând motive stupide lipsite de temei legal.

Smaranda Brăescu, recordmenă europeană şi modială la paraşutism

smaranda braescu

Smaranda Brăescu (FOTO: viata-libera.ro)

Numită în presa vremii „Regina aerului” și „Sfidătoarea aerului”, Smaranda Brăescu este prima parașutistă româncă și printre primele în lume. În 1931, Smaranda Brăescu a înregistrat primul record mondial feminin în domeniul paraşutismului şi a devenit recordman naţional absolut. În anul 1929 a obținut în Germania brevetul internațional de parașutist. În anul 1931 devine prima campioană mondială a României la parașutism. În anul 1932 obține brevetul de pilot, devenind astfel primul aviator european ce obține un brevet de pilot în S.U.A.. În anul 1935 obține certificatul de aviator emis de Aeroclubul Regal al Angliei. A fost decorată cu Ordinul „Virtutea Aeronautică” (1931) și Crucea „Regina Maria” clasa a III-a (1943).

În data de 19 mai 1932, la Sacramento în S.U.A., doboară recordul mondial la parașutism bărbați cu un salt de la 7400 metri. Acest record a rezistat timp de 20 de ani. Pentru cel de-al doilea record mondial Smaranda Brăescu a primit Distincţia supremă pentru aviaţie – Bereta de Aur.

Smaranda Brăescu a fost, de asemenea, unul din puţinii instructori de paraşutişti militari, activând ca instructoare la Batalionul 1 de paraşutişti de la Băneasa. În timpul celui de al Doilea război mondial a fost activă ca pilot în celebra „Escadrila Albă’’ de avioane sanitare pe frontul de Est, iar pe frontul de Vest în Escadrila nr. 13 de recunoaștere, observație și legătură și apoi în Escadrila nr. 113 legătură până la sfârșitul războiului. Pentru activitatea pe front este decorată, primind Crucea „Regina Maria”, clasa a III-a. Are încredere în americani, dar acesti o trădează!

În anul 1946, Smaranda Brăescu semnează alături de alte 11 personalităţi (între care generalul Aldea şi prof. univ. dr. Grigore T. Popa) un memoriu prin care se condamnă falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, documentul fiind înaintat delegatului american din Comisia Aliată de Control, care, la rîndul său, l-a predat delegatului sovietic. A fost condamnată de comuniști la doi ani de închisoare în contumacie, în procesul „Sumanele Negre”, ca făcând parte din Mișcarea Națională de Rezistentă [MNR] organizația „HAI” împreună cu comandantul Companiei de Misiuni Speciale din cadrul Batalionului Parașutiști căpitanul Mihai Țanțu și Victor – Ionel Sassu (ofițer parașutist).

S-a ascuns un timp în via fratelui său geamăn, în casa preotului greco-catolic Anton Pet din Răchiteni, județul Iași și la Butea. Fiind grav bolnavă a fost operată, sub numele de Maria Matei, iar la sfârșitul anului 1947 se afla la ferma „Congregației Maicii Domnului” din Cluj, purtând numele de Maria Popescu.

Potrivit informațiilor furnizate de conducerea ARPIA Cluj, Smaranda Brăescu a murit în Clinica Universitară a dr. Iuliu Hațieganu pe 2 februarie 1948, fiind înmormântată cu numele fals de Maria Popescu la Cimitirul din Cluj, parcela II B, numarul 1550. Cum nu a avut cine să-i plătească concesiunea pentru locul de veci, în 1977 Administraţia Cimitirului central atribuie parcela unei alte persoane, Szas Gerone. Titularii dreptului de concesiune a parcelei în care este înmormîntată Smaranda Brăescu nu şi-au dat acordul nici pentru a instala o cruce la căpătîiul acesteia şi nici pentru a fi dezhumată. În acest context, dispare orice urmă care să indice locul în care îşi doarme somul de veci „Regina Aerului’’.

parcela II B nr 1550

Mormântul în care a fost înmormântată sub un nume fals Smaranda Brăescu. Titularii dreptului de concesiune a parcelei în care este înmormîntată Smaranda Brăescu nu şi-au dat acordul nici pentru a instala o cruce la căpătâiul acesteia şi nici pentru a fi dezhumată.

Primăria Cluj-Napoca da, Ministerul Culturii ba

Membrii Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii Cluj au facut demersuri pentru a păstra cum se cuvine memoria acestei mari personalităţi de renume mondial. ARPIA Cluj a făcut demersuri la autorităţile locale pentru a ridica un monument în memoria campioanei europene şi mondiale la paraşutism. În acest sens s-a propus ca în zona de la intrarea în Cimitirul central să fie ridicat un soclu dreptunghic, cu un basorelief, de 1,80 metri înălţime, alături de care să fie o pală de avion în poziţie verticală, pe care apare tricolorul.

intrare vedere lateral spre W

Locul în care membrii ARPIA Cluj doresc să ridice monumentul în memoria Smarandei Brăescu.

Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 3, condusă de arhitectul Szabalcs Istvan Guttmann a blocat de două ori în acest an un demers al ARPIA Cluj de a ridica un monument în Cimitirul central în memoria Smarandei Brăescu, prima femeie pilot şi paraşutist cu brevet din România. Președintele comisiei din cadrul Ministerului Culturii, Szabolcs Istvan Guttmann, i-a transmis verbal președintelui ARPIA Cluj, capitan-comandor (r) Laurenţiu Buzenchi: „În Cimitirul central nu sînt WC-uri iar dumneavoastră vreţi să faceţi monument’’.

Ministerul Culturii aviz negativ monument Smaranda Braescu februarie 2016

Februarie 2016. Comisia din cadrul Ministerului Culturii avizează negativ ridicarea monumentului dedicat Smarandei Brăescu.

Ministerul Culturii aviz negativ monument Smaranda Braescu martie 2016

Martie 2016. Comisia din cadrul Ministerului Culturii avizează negativ ridicarea monumentului dedicat Smarandei Brăescu.

Contestatie ARPIA Cluj monument Smaranda Braescu 1

ARPIA Cluj contestă argumentele comisiei Ministerului Culturii care a avizat negativ ridicarea monumentului.

Contestatie ARPIA Cluj monument Smaranda Braescu 2

ARPIA Cluj contestă argumentele comisiei Ministerului Culturii care a avizat negativ ridicarea monumentului.

Din informațiile comunicate de către președintele ARPIA Cluj, domnul capitan-comandor (r) Laurențiu Buzenchi, și această contestație a ARPIA Cluj a fost respinsă. Practic, în acest moment, Ministerul Culturii, prin comisia numită prin ordin al ministrului, se opune ridicării unui monument în memoria Smarandei Brăescu.

Video: Smaranda Brăescu stabilește un nou record mondial cu parașuta de la 24.000 de picioare în Sacramento, S.U.A.

Mai multe despre viața și cariera Smarandei Brăescu aici, aici și aici.

FOTO: Din Colecțiile speciale ale Bibliotecii V.A. Urechia Galați, donație Neculai Staicu-Bucuimeni (sursă aici).

Voi ce părere aveți? Vă aștept comentariile.


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here