Ferma de … râme. O ferma serioasa de care doar “glumetii” ar mai putea rade, ignorandu-i avantajele.

5
1258
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Sondajul nostru

Urmasii regelui Mihai ar trebui:

View Results

Loading ... Loading ...

 

1 Nu, acest subiect chiar nu este o gluma. Desi unii, mai glumeti si mai obisnuiti sa rada si sa faca haz de tot si de toate decat sa faca ceva concret, vor lua usor peste picior subiectul rame. Pe acestia ii invit sa-si caute alte articole, mai potrivite orizontului lor.

Pentru cei interesati iata ca, acest lucru chiar se intampla, si este foarte bine ca se intampla acum. Viermicultura, caci asa se numeste stiintific cresterea ramelor, are principalul rol de a interveni in reciclarea deseurilor si producerea ingrasamintelor organice – bio-humusul (compostul nu este compost daca ramele nu si-au facut inca datoria!). Sa eliminam deci deseurile cu metode BIO/ECO, verificate de natura in mii de ani, aceasta este idea centrala a articolului de fata.

 

I. Rama. Sa facem deci cunostinta!

worm farm

Rama este un vierme inelat, Annelida sp. Annelida este o încrengătură de animale viermiforme numite şi viermi inelaţi care trăiesc în mediul marin, dulcicol sau terestru. Denumirea lor provine din latină şi anume annellus care înseamnă inel. Viermii inelaţi sunt cei mai dezvoltaţi viermi, al căror corp este de formă cilindrică, segmentat în inele.

Reprezentanţii acestei încrengături sunt: râma şi lipitoarea. Caracteristic organismelor din această încrengătură este faptul că au corpul împărţit în segmente inelare. Aceste segmente inelare care se observă la suprafaţa corpului lor posedă în interior şi pereţi transversali. Acest sistem de împărţire a corpului în segmente inelare cu corespondenţă şi în interiorul corpului, poartă numele de metamerie.

Clasificare: Annelidele formează, după Georgescu (1997), o încrengătură care cuprinde trei clase şi anume: Polychaeta, Oligochaeta şi Hirudinea.

Oligochaeta este o subclasă de animale din încrengătura Annelida, care este alcătuită din mai multe tipuri de viermi acvatici şi tereştri (râme). Mai exact, oligochetele includ râmele terestre, megadrile (dintre care unele specii sunt semi-acvatice sau complet acvatice), şi de apă dulce sau/şi formele microdrile semi-terestre, inclusiv tubificide, viermi oală, viermi de gheaţă (Enchytraeidae), viermi negri (Lumbriculidae) şi mai multe tipuri de viermi marini intercalaţi.

10

Organizarea structurală: Corpul lor este acoperit cu un strat de cuticulă (hiroschelet). Sistemele lor de organe sunt mai dezvoltate decât la alţi viermi. La majoritatea reprezentanţilor segmentele sunt prezente atât la exterior, cât şi în interiorul corpului.

Viermele inelat are 2 capete: unul anterior, cu orificiul bucal, şi altul posterior, cu orificiul anal. Sistem circulator este de tip închis. Format din două vase sanguine longitudinale principale: dorsal şi ventral (aceste vase sunt considerate inimi). Viermele inelat prezintă şi un înveliş epitelio-musculator. Sistemul excretor este format din metanefridii.

Important: Viermii inelaţi respiră prin piele. Excesul de apa/umiditate ii ineaca la propriu! La soare se deshidrateaza rapid si mor din aceeasi cauza.

Ramele se deplasează cu uşurinţă prin sol (ele mai fiind numite şi ,,plugarii solului”). Pentru a facilita mişcarea în sol ele elimină o substanţă mucilaginoasă care se lipeşte de sol, astfel protejând solul de eroziune.

 

II. Lumbricultura

lumbricultura Industrializarea si urbanizarea intensiva produc degradarea unor importante suprafete de sol, si prin aceasta eliminarea unor importante cantitati de organisme din sol. Aceasta incetineste sau chiar impiedica descompunerea deseurilor organice.
In ecosistemul natural al solului ramele au un rol multiplu si foarte important in producerea humusului, care este componenta structurala de baza a pamantului. De cantitatea acestuia (humusului) depinde viteza de descompunere a materiei organice si prin urmare, productia organica a ecosistemului.

2
Humusul produs de rame este cel mai bun ingrasamant oraganic cunoscut pana in prezent, ideal pentru producatorii de hrana Bio, horticultura, silvicultura, legumicultura, inlocuind atat ingrasamintele organice precum si pe cele chimice.
Prin traversarea organismului deseurile organice sunt descompuse in componente elementare pe care planta le poate absorbi direct, deoarece este alcatuit din compusi organici si bacterii care ajuta la descompunerea solului.
12

Tehnologia de crestere a ramelor se bazeaza pe capacitatea micilor taratoare, (de obicei ignorate si calcate la propriu in picioare de oraseanul civilizat, ajuns intamplator pe coclauri), de a se hrani cu tot ce inseamna deseuri organice, deseuri care de multe ori polueaza mediul (in mintea unora!). Atunci plasticele ce sunt? Sau sticlele aruncate pe rauri sa … pluteasca frumos?

a. Lumbricus terrestris

b1

b. Lumbricus Rubellus

b2

c. Hibridul rosu de California (un OMG – de evitat pe cat posibil, avem destule variante locale!) 

13

Plecand de la studierea ramei autohtone americane, printr-o selectie amanuntita, cercetatorii americani au obtinut rama denumita “Hibrid rosu de California“ (Californian red worm) cu un inalt grad de reproducere si capabile sa descompuna intr-un mod eficace toate resturile (deseurile) organice (chiar si unele sintetice).

3 Acest hibrid are si alte caracteristici superioare ramei comune: este mai rezistent la oscilatii de temperatura, are o viata de 3-4 ori mai lunga, habitatul mult mai redus (ex: 100.000 de exemplare de rame pe o suprafata de 2 mp si la o adancime de numai 25 cm), reproductia este de 3 ori mai mare.

Hibridul rosu de California se foloseste intensiv pentru pescuitul sportiv, reprezinta o hrana extraordinara pentru pasarile de casa (care ajung foarte rar la proteinele naturale pe care le contin ramele) si se foloseste cu mare succes pentru b4intretinerea oricarui tip de gazon (din parcuri si stadioane). 
Importanta sa in agricultura este majora, produsele crescand mult mai repede, mai mari si mai sanatoase. Din rame se obtine faina proteica de cea mai buna calitate care se foloseste ca adaos in toate concentratele ce se administreaza animalelor.

Hibridul rosu de California, politica de stat in SUA si Japonia.
5Datorita avantajelor pe care cresterea ramelor le aduce agriculturii, padurilor si in general mediului inconjurator, Guvernul SUA a format un fond de dezvoltare al acestei activitati prin care subventioneaza Lumbricultura cu 40% mijloace nerambursabile si 60% cu dobanda de numai 4,5%. De asemenea pentru stimularea cresterii padurilor, Agentia de impadurire a achizitionat de 1 mil $ rame pe care le-a imprastiat prin paduri.
Aceste doua actiuni ale Guvernului SUA au stimulat activitatea de crestere a ramelor, insa piata nici in ziua de astazi nu este saturata deoarece acestea se cauta din ce in ce mai mult; descoperindu-se insusiri tot mai noi ale acestora. 4

Spre exemplu Japonia, a cumparat o cantitate enorma de rame, respective 125 tone (1 rama=1 gram), dupa care Guvernul SUA a impus un embargo la exportul acestora in lume.

Japonia, prin achizitionarea acestei cantitati enorme de rame a rezolvat in intregime problema deseurilor de celuloza care poluau mediul inconjurator.
Se estimeaza ca industria nipona de celuloza si hartie cheltuia circa 250 mil $ pentru ecologizare. Astazi chiar are si avantaje materiale, deoarece ramele transforma deseurile de celuloza in humus, acesta reprezentand un ingrasamant de inalta calitate.

*

Suntem absolut siguri ca pescarii vor fi primii entuziasti in domeniul ales, cu toate astea viermicultura trebuie luata foarte in serios si privita ca o metoda extrem de fiabila, si suta la suta ecologica, de a scapa de deseurile care pe zi ce trece sunt tot mai multe si afecteaza grav mediul inconjurator (in orase mai ales, unde mancarea se arunca intr-o veselie).

6

In lume tehnologia cresterii ramelor este deja o industrie(!) si este folosita pe scara larga in agricultura, si in special in legumicultura, unde calitatea solului este foarte importanta pentru a obtine un rod bogat si sanatos.

Va redam in continuare un scurt articol al doamnei Larisa Cremeneac, din cadrul Institutului National pentru Zootehnie si Medicina Veterinara din Republica Moldova.

„Viermicultivarea este o metoda biologica de prelucrare a deseurilor organice cu ajutorul viermiculturii (ramelor). Ea se bazeaza pe capacitatea biologica a ramelor de a folosi in calitate de hrana diverse genuri de deseuri organice din agricultura, industria alimentara, de la abatoare, industria lemnului, deseurile menajere, transformindu-le in ingrasaminte organice pretioase – biohumus (biocompost, viermicompost).

La etapa actuala in Moldova se acumuleaza anual mai mult de 30 mln tone de deseuri organice (V.Garaba, 2000).

Un rol special apartine deseurilor acumulate in localitatile rurale, care se caracterizeaza prin continutul in ele a unei parti considerabile de substante organice extrem de pretioase pentru agricultura. In localitatile rurale o pondere mare in volumul deseurilor organice o au cele animaliere. Din lipsa de mijloace pentru evacuarea deseurilor si necunoasterea consecintelor depozitarii lor in apropierea surselor de apa, in ograzile proprii, locuitorii de la sate contribuie la poluarea apelor freatice si a solurilor cu compusi ai azotului (nitriti, nitrati, nitozoamine si amoniac), bacterii patogene si alte toxine.

7

In legatura cu aceasta este necesar de mentionat ca prelucrarea deseurilor organice menajere, din agricultura si din diverse ramuri ale industriei, este o problema actuala si de perspectiva.

Una dintre caile de solutionare a acestei probleme este viermicultura, care este un bun transformator al deseurilor organice in biohumus. In calitate de transformator al deseurilor organice serveste rama, Hibridul rosu de California, care foloseste in procesul de nutritie diverse genuri de deseuri organice, care au trecut etapele procesului de fermentare. Durata perioadei de fermentare depinde de tipurile dejectiilor folosite in calitate de substrat nutritiv pentru rame. Pentru dejectiile vitelor mari cornute perioada de fermentare alcatuieste 5 – 7 luni, cailor – 5 – 6, ovinelor – 3 – 4, porcinelor – 10 – 11, pasarilor – 14 – 16 luni.

Dejectiile iepurilor pot fi folosite in calitate de substrat nutritiv imediat dupa colectare, fiind supuse stropirii abundente, in caz daca contin o cantitate sporita de urina. Un substrat excelent pentru rame este cel care contine celuloza. In calitate de celuloza pot servi paiele, deseurile vegetale si rumegusul din lemn (cu exceptia celui obtinut din lemnul speciilor de conifere). Aceste adaosuri sunt amestecate cu dejectiile in proportie de 1:3 si sunt supuse procesului de fermentare pentru a regla nivelul aciditatii active si continutului de azot amoniacal. Activitatea vitala a ramelor este asigurata de anumite conditii ale substratului nutritiv (temperatura, aciditare, umiditate, cantitatea azotului amoniacal).

Temperatura optima pentru prelucrarea normala a substratului nutritiv de catre rame constituie + 20… + 25 grade. La temperatura de + 14… +18 grade are loc oprimarea activitatii de reproducere, iar la +7… + 12 grade ramele nu se inmultesc, iar la temperaturi mai scazute ele cad in hibernare. Cresterea sau scaderea esentiala a temperaturii influenteaza negativ atat asupra reproducerii cat si asupra gradului de prelucrare a deseurilor organice. O importanta deosedita pentru activitatea normala a ramelor are umiditatea substratului nutritiv, care trebuie sa constituie 70 – 80 % (adica, atunci cand se strange in pumn, apa sa curga printre degete). Micsorarea nivelului umiditatii conduce la scaderea greutatii corporale si activitatii de prelucrare a substratului.

O alta conditie, care influenteaza procesul de prelucrare a deseurilor organice, este mentinerea aciditatii active (pH), care trebuie sa constituie 7 – 8 unitati. Devierea aciditatii active a substratului nutritiv cu o unitate de la cea optima nu provoaca schimbari esentiale, in modul de viata si activitate a ramei.

Sporirea aciditatii pana la 5 – 6 unitati si lipsa aeratiei in substratul nutritiv conduce la micsorarea numarului de indivizi tineri si a greutatii corporale a ramelor mature.

Pentru a regla nivelul aciditatii active a substratului nutritiv pina la nivelul optim se recomanda la cel cu mediu acid de adaugat creta sau var, iar la cel bazic – sol cu aciditatea marita sau turba. Cantitatea de azot amoniacal, dupa ce s-a terminat procesul de fermentare, trebuie sa oscileze de la 4,0 pina la 17,0 mg/kg.

8

Tehnologia virmicultivarii nu este un proces complicat, daca se iau in consideratie conditiile expuse mai sus. In procesul viermicultivarii trebuie sa se respecte urmatoarele etape:

a) pregatirea substratului nutritiv;

b) formarea parcelelor, lojelor, sectoarelor, gramezilor;

c) plasarea in substrat a ramelor si transferarea lor pe parcursul procesului bioconversiei in sectoare noi;

d) colectarea biohumusului si pregatirea lui pentru utilizare sau pastrare.

Substratul nutritiv de baza poate fi alcatuit din dejectiile animalelor, dupa fermentare. Dejectiile care nu au fost supuse fermentarii (cu exceptia celor de iepure) nu pot fi folosite in calitate de substrat nutritiv. Dupa fermentare substratul nutritiv este supus analizelor chimice. Daca aceasta nu este posibil, atunci pentru a determina calitatea substratului nutritiv se foloseste testul „50 rame”, care consta in urmatoarele: intr-o lada se plaseaza o cantitate anumita de substrat nutritiv, pregatit pentru viermicultivare (3-5kg), in care se plaseza 50 rame mature.

 16

Dupa 24 ore indivizii sunt numarati si se determina starea lor fiziologica. Daca toate ramele sunt vii si active, atunci substratul nutritiv poate fi folosit in procesul de viermicultivare. Atunci cand ramele au parasit substratul sau sunt pasive, pregatirea substratului trebuie continuata, pana la momentul cand rimele nu vor parasi mediul de trai. A doua etapa a tehnologiei viermicultivarii este formarea lojelor si sectoarelor in care se plaseaza substratul nutritiv.

Pentru gospodariile mari, dimensiunile sectoarelor constituie 1 m latime si 50 m lungime, in care grosimea substratului nutritiv trebuie sa fie de 25 – 35 cm (vara) si 35 – 45 cm (iarna). Sectoarele se impart in loje, dimensiunile constituind 1 m latime si 2 m lungime. Asadar, un sector este alcatuit din 25 loje.

b7

Sectoarele pot fi situate la suprafata solului, pe suprafete asfaltate, putin inclinate, sau pe suprafete de pe care a fost inlaturat stratul afanat. Sectoarele de asemenea se pot situa in santuri cu adancimea de 40 – 50 cm, betonate, avand aceleasi dimensiuni. Inainte de plasarea substratul nutritiv pe fundul sectorului se asterne un strat de 5 cm paie. Pentru gospodariile mici (particulare sau de fermieri) se pot practica gramezile de dejectii (gunoi de grajd, baligar), care au fost supuse fermentarii, cu latimea 1 m, iar lungimea 2 si mai multi metri.

Grosimea substratului nutritiv nu trebuie sa depaseasca 50 cm. Intr-o loja trebuie sa fie plasat pana la 1 tona de substrat nutritiv. Alegerea locului pentru viermicultivare joaca un rol important in procesul de prelucrare a deseurilor organice. Locul ales trebuie sa fie situat intr-o zona accesibila pentru a folosi deseurile organice, sa fie putin inclinat pentru a da posibilitate apei de a se scurge in timpul stropitului si ploilor abundente. Daca conform testului „50 rame” substratul este calificat benefic pentru viermicultivare, in el se plaseaza ramele.

rack

Inainte de plasarea ramelor substratul se stropeste abundent. Plasarea ramelor se efectueaza ziua, deoarece sub influenta luminii ele se ascund repede in substrat. Pe parcursul procesului tehnologic de prelucrare a deseurilor organice trebuie de tinut cont de respectarea cerintelor expuse mai sus. Daca intr-o loja au fost plasate 30 – 100 mii indivizi, atunci procesul de prelucrare dureaza 6 luni.

Dupa prelucrarea completa a substratului nutritiv, este necesara reamplasarea ramelor in loje noi. Acest proces decurge astfel: timp de 14 zile nu se da hrana suplimentara, dupa care de-alungul lojei (sectorului) se adauga substratul nutritiv, pe centru. Ramele se incadreaza in acest substrat nutritiv si se inlatura impreuna cu el, plasandu-se in alte loje (gramezi) cu substrat nutritiv.

Aceasta operatie se repeta de 3 – 4 ori pana cand este inlaturata cea mai mare parte din populatia de rame.

b3 

Biohumusul obtinut este uscat, cernut si ambalat in saci din polietilena sau este administrat in stare bruta pe campuri. Pe parcursul a 6 luni, cat dureaza procesul de prelucrare, substratul trebuie permanent stropit. Stropirea trebuie efectuata dimineata sau seara, cand diferenta de temperaturi nu este mare.

In perioada calda a anului (din martie pana in octombrie) in sectoarele sau lojele noi hrana suplimentara se adauga regulat, o data la 2 saptamani, prima administrare a ei fiind efectuata la o luna dupa plasarea ramelor. In perioada rece a anului, sectoarele, lojele sau gramezile de deseuri organice in care se afla veirmicultura se acopera cu paie, rogojini sau panza de sac.

Dintr-o tona de deseuri organice pe parcursul a 6 luni se pot obtine 500-600 kg de biohumus. In conditiile climaterice din Moldova tehnologia viermicultivarii poate fi practicata la aer liber si formarea sectoarelor noi poate fi efectuata de doua ori, in lunile aprilie si octombrie.

Scopul principal al viermicultivarii este prelucrarea completa a deseurilor organice, obtinerea biohumusului si ameliorarea situatiei ecologice.

In calitate de directie auxiliara este obtinerea adaosului proteic pentru ratia de hrana a animalelor.

rw Asadar, tehnologia propusa poate fi aplicata in orice tip de gospodarii (ferma, gospodarii particulare si de fermieri), nu necesita cheltuieli mari si poate fi organizata in aer liber.”

 

III. La vanatoare de … râme

 

IV. Crescătorie de râme

a. Râmă uriaşă, râma de frunzar, lumbricus rubellus.

b. Crescatorie de râme hranite si inmultite in mediul natural

c. O mica crescatorie de râme.

b5 “O idee “furata” despre cum poti transporta sau pastra ramele mai mult timp. Eisenia foetida, cunoscuta drept rama de gunoi sau balegar este foarte populara printre pescari, dar din pacate, in lipsa timpului nu ajung intotdeauna la magazinele de pescuit ca sa-mi procur momeala, asa ca……am decis sa-mi fac o crescatorie de rame.”

P.S.: o sa gasiti multe filmulete pe Youtube despre cresterea ramelor atat pentru pescuit cat si pentru producerea compostului (“aurul negru” cum zicea cineva) dati o cautare doar pe Youtube!”

.

 

V. Avantajele râmelor

Crescătorii de râme hrănite şi înmulţite în mediul natural în grădină şi solar şi rezultatele sunt fantastice. Nu mai folosesc insecticide şi pesticide.

 

VI. Dejavantajele râmelor

In afara de cei care au o fobie legata de … subiect, restul subiectilor au numai avantaje 🙂

 

VII. Compostul si … râmele. Obtinerea humusului

b6 

 

Humusul este cel mai important produs al ramelor “nusprodukt” este de fapt excrementul acestora pe care specialistii il denumesc ”casting-liv”, pentru a face diferenta intre humusul natural si cel produs de rame.

Humusul produs de rame este cel mai bun ingrasamant oraganic cunoscut pana in present, ideal pentru producatorii de hrana Bio, horticultura, silvicultura sau legumicultura , inlocuind atat ingrasamintele organice precum si pe cele chimice.

Prin traversarea organismului ramei, deseurile organice sunt descompuse in componente elementare pe care planta le poate absorbi direct, deoarece este alcatuit din compusi organici si bacterii care ajuta la descompunerea solului, un astfel de humus nu este recomandat sa fie supradozat!

Analizele efectuate la compania olandeza CBB-Bio Consult asupra unei probe oarecare, arata urmatoarele componente:

          – continut de materii organice 44%;

          – Azot 1,73%;

          – Fosfor 1,42%;

          – Potasiu 1,44%;

          – Calciu 6,74%;

          – Magneziu 0,98%;

          – Fier 1,21%;

          – pH = 7,1;

          – Umiditate 58,52%.

18

Humusul obtinut de la ramele de o calitate medie, contine de 11 ori mai mult Potasiu, de 3 ori mai mult Magneziu, de 7 sapte ori mai mult Fosfor si de 5 ori mai mult nitrit fata de gunoiul de grajd! In general o tona de humus este de 5 ori mai eficace decat o tona de gunoi de grajd, iar pentru obtinerea unei tone de humus se utilizeaza 1,5t de gunoi de grajd (ramele asimileaza 40% si 60% elimina).

Observatie: Cererea viitoare de humus o demonstreaza faptul ca prin folosirea intensiva a ingrasamintelor chimice se reduce in continuu stratul de humus natural, astfel ca lumea este ingrijorata de disparitia acestei resurse naturale de care depinde insasi existenta umana. Datorita dezvoltarii rapide a bio-agriculturii interesul pentru cresterea ramelor producatoare de humus devine tot mai mare.

Se cunoaste faptul ca humusul are actiune benefica asupra dezvoltarii plantelor, de aceea oricat s-ar produce, tot timpul se va cere mai mult. Folosirea sa este simpla, iata cateva exemple:

          – la plantarea pomilor se presara 200 – 300gr in contact cu radacina, se acopera cu pamant si se uda;

          – la plantarea rasadurilor in legumicultura se face o compozitie mai consistenta cu apa in care se umezesc radacinile rasadului;

          – la plantele ornamentale se aplica 100 –150gr de humus la radacini;

          – in productia de rasaduri in substratul folosit(turba) se pune 1 – 3% humus sau se imprastie 200gr de humus pe m2; la replantarea rasadurilor trebuie pus in prealabil in groapa efectuata 50gr humus/planta.

          Pentru a stimula coacerea si cresterea productiei , in special la rosii, ardei si castraveti care se culeg in diferite etape(mai multe etape), pe langa cele 250 – 300gr humus puse la radacina, se mai adauga dupa fiecare recolta cate 100gr la radacina plantei.

          Pentru stadioane sau gazonul de langa casa se obtine o densitate mai mare si o culoare mai vie a ierbii daca se adauga intre 50-100gr humus/m2 si se uda din abundenta.

17

          Un studiu comparativ privind dezvoltarea plantelor tratate cu humus si gunoi de grajd + ingrasamant chimic, efectuat de institutul agronomic din Torino, ne arata ca daca solul are un grad de fertilitate 0,22 f.i. (indicator de fertilitate), prin aplicarea gunoiului de grajd se obtine un coeficient de 0,43 f.i., iar prin aplicarea a 10% humus se obtine 0,54 f.i. In plus pantele tratate cu humus au o radacina mai dezvoltata si mi ramificata, un numar mai mare de frunze iar inaltimea plantelor este mai mare cu 20-30%.

 

VIII. Vanzarea ramelor

Ramele contin un procent insemnat de proteine pentru care exista o cerere insemnata in lume. Hibridul rosu de California, este specia de rame la care cercetatorii au anihilat intentionat glandele care secreta un lichid urat mirositor in scopul autoapararii, indepartand pestele sau alti dusmani naturali ai ramelor indigene.

Hibridul rosu de California nu secreta un asemenea lichid fiind o momeala ideala pentru pescari avand o culoare rosie pronuntata, corpul musculos fiind foarte vioi in acul unditei.vz

In ceea ce priveste rama ca hrana, se poate utiliza in crescatoriile de pesti, cel mai mare randament se obtine in pastravarii, deoarece pot inlocui hrana concentrata, iar puietul isi mareste imunitatea. Rezultate notabile se obtin si in crescatoriile de crap, lin si anghile.

Proteinele naturale pe care le contin ramele,reprezinta o hrana extraordinara pentru pasarile de casa, fara aceste proteine puii sunt expusi la boli precum deformarea sistemului osos si muscular. Puii de fazan scapa de anemie consumand rame, iar purceii au un spor de 20% fata de cei hraniti cu concentrate.

Din rame se obtine faina proteica de cea mai buna calitate care se foloseste ca adaos in toate concentratele ce se administreaza animalelor.

 

IX. Ecologizarea mediului inconjurator si … ramele

Importanta ramelor in protejarea mediului MG_7711inconjurator poate fi determinanta in conditiile actuale, in care depozitarea deseurilor este din ce in ce mai costisitoare. Pornind de la faptul ca fiecare individ lasa zilnic cca 800gr deseuri solide, ceea ce inseamna ca intr-un oras de 100.000de locuitori se arunca cca 80t de gunoi din care 55% este de provenienta anorganica si 45% deseuri organice . Aceaasta cantitate de 36 t de deseuri organice se poate procesa intr-o zi de catre 36 mil de rame care ocupa o suprafata de numai 720m2. Acestea produc 7.700t de humus pe an ce se poate folosi in parcuri, zone verzi, helestee, etc.

Pretul unei astfel de procesari este la 25% din pretul clasic, al arderii, realizandu-se fara a produce fum si miros neplacut. De asemenea prin valorificare humusului obtinandu-se un profit insemnat!

Unul din avantajele importante ale cresterii ramelor este si imbogatirea solului prin introducerea acestora in pamant pe terenuri degradate, iazuri de decantare etc. S-a constatat ca 1.000 de rame produc 600gr de humus pe zi pe m2.

 

X. Lumbricultura in Romania
Din pacate, in Romania lumbricultura este aproape inexistenta, doar doi – trei mici importatori si crescatori abordand aceasta activitate simpla, dar extrem de importanta. De implicarea autoritatilor romanesti nici nu poate fi vorba, daramite de subventii pentru astfel de intreprinderi. Deocamdata!

Bibliografie

1. Surse hard-copy personale;

2. Gajenje glista lumbricultura – de Milutin Mitrovic;

3. Poljoprivredni List (Revista Agriculturii-Serbia);

4. site-ul www.redwormcomposting.com/;

5. documentare postate pe youtube.com.

 

Ce ziceti? Suna bine?

 9

Daca da, atunci asteptam propunerile de colaborare, cererile de proiectare, implementare, si modernizare a unei astfel de instalatii.

De asemenea, gandurile, ideile si sfaturile dumneavoastra sunt importante pentru noi si le asteptam cu viu interes pe adresa noastra de e-mail:

 

[email protected]

.


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

5 COMENTARII

  1. Producerea humusului prin reciclarea deseurilor cu ajutorul ramelor este o activitate importanta . Este important de stiut si costurile pe care le implica aceasta activitate precum si gasirea furnizorilor de material biologic si utilaje .

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here