marți, iulie 17, 2018
Acasă Istorie Dezvaluiri G4Media.ro : Cine este Răzvan Rab,…

G4Media.ro : Cine este Răzvan Rab,…

0
19
Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

Cine este Răzvan Rab, secretarul de stat care a cerut renunţarea înscrierii Roşiei Montane în patrimoniul UNESO

Sondajul nostru

Răzvan Ştefan Rab, secretarul de stat la Ministerul Culturii şi Indentității Naţionale, care a reprezentat România în momentul discutării dosarului Roşia Montană şi a cerut UNESCO să renunţe la înscrierea în patrimoniul său, este diplomat de meserie și a fost responsabil chiar pentru relația UE cu Caucazul de Sud (Armenia, Azerbaidjan, Georgia). Azerbidjanul a fost țara care a ridicat amendamentul la comitetul UNESCO prin care s-a cerut returnarea dosarului Roșiei Montane către România, fără recunoaşterea valorii culturale universale.

(Sursa foto: Ministerul Culturii)

El a fost cooptat în echipa Ministerului Culturii cu pe 4 mai 2018, cu mai puţin de două luni înainte de începerea lucrărilor Comitetului UNESCO în care se decidea soarta sit-ului românesc. Î

Între septembrie 2013 şi august 2017 a lucrat la Serviciul European de Acțiune Externă, Departamentul Europa și Asia Centrală, Direcția pentru relații bilaterale cu țările incluse în Parteneriatul Estic al UE unde a fost consilier diplomatic (funcționar UE), responsabil pentru relația UE cu țările din Caucazul de Sud.

  • Fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, arăta, într-o postare publicată pe FB cu câteva minute înainte de începerea dezbaterilor asupra Roşiei Montane că: “de câteva zile, Răzvan Rab, secretar de stat trimis aici de către Guvern, vorbește cu membrii Comitetului Patrimoniului Mondial pe coridoare, fără ca noi, delegația oficială a Parlamentului României, să știm ce și cum negociază interesele statului român. Domnia sa refuză pur și simplu refuză participarea noastră la aceste întâlniri și refuză de asemenea să comunice cea mai mică informație celorlalți membri ai delegației României. În același timp, Delegatul permanent al României la UNESCO, Adrian Cioroianu, nu este prezent la această sesiune a Comitetului, deși a fost ales cu câteva luni în urmă Președinte al Adunării Generale a Statelor-membre ale Convenției Patrimoniului Mondial. Este trist că nu a fost prezent aici zilele acestea, când este o zi atât de importantă pentru România și când funcția pe care o deține i-ar fi permis să joace un rol important. Constat de asemenea cu surprindere că domnul Adrian Cioroianu nu cunoaște diferența dintre amânare și returnare, adjournment și referral, în termenii tehnici ai UNESCO, și îmi închipui că dacă ar fi fost prezent la Manama ar fi avut ocazia să o afle, căci s-a discutat timp de mai multe ore aici în Comitet despre implicațiile uneia și alteia dintre aceste două proceduri. Domnia sa este însă cel care a transmis membrilor Comitetului UNESCO solicitarea Guvernului român de returnare a dosarului până la finalizarea arbitrajului. “

Absolvent al Academiei de Studii Economice în 1993, instituţie de la care a primit un doctorat în 2012, Răzvan Rab, a fost angajat în Ministerul de Externe din 1996 până în 2007. A îndeplinit mai multe funcţii – atașat diplomatic, secretar diplomatic sau consilier diplomatic în centrala MAE, la Ambasada României la Viena sau la Reprezentanţa României pe lângă UE.

Din 2007, a fost angajat UE unde a îndeplinit mai multe funcţii – consilier politic, responsabil pentru relațiile UE cu Japonia, China, Peninsula Coreeană, consilier diplomatic – adjunct al șefului Grupului de lucru al Consiliului UE pentru relația UE-Asia (COASI), consilier diplomatic, responsabil pentru relația UE cu țările din Caucazul de Sud (Armenia, Azerbaidjan, Georgia) şi Secretar Executiv și Coordonator al pozițiilor UE pentru negocierea Acordului de Parteneriat UE-Armenia.

În septembrie 2017 s-a întors în Ministerul de Externe unde a fost ministru-consilier al Biroului Strategia UE privind Regiunea Dunării.

În sigura declaraţie de avere depusă, Răzvan Rab a declarat că are patru apartamente – două în Bucureşti, unul în Poiana Braşov şi altul în Bruxelles, conturi de 76.500 de euro şi 12.500 de USD plus plasamente de aproape 200 de mii de euro. În 2017, a încasat venituri de 72.000 de euro de la instituţiile europene, 16.000 de euro din închiriere de imobile şi doar 32.000 de lei de la MAE.


Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here