gandul : Decizia care ar putea schimba istoria BREXIT.

    0
    27
    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

     Guvernul de la Londra NU poate activa articolul privind ieşirea din UE, fără aprobarea Parlamentului

    Guvernul de la Londra nu poate activa Articolul 50, prin care să iniţieze procesul de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană fără aprobarea Parlamentului, aşa cum a insistat premierul Theresa May, a decis joi Curtea Supremă din Regat.

    Doar Parlamentul are autoritatea să declanşeze Brexitul, notificând Bruxellesul despre intenţiile Regatului de a părăsi UE, a decis Curtea Supremă britanică. Hotărârea anunţată de judecătorul Thomas of Cwmgiedd ar putea, astfel, să încetinească ritmul în care Marea Britanie ar putea părăsi UE şi reprezintă o piedică în calea premierului Theresa May, care a insistat în repetate rânduri că doar Executivul ar trebui să decidă când va fi activat Articolul 50, informează The Guardian.

    Judecătorul de la Curtea Supremă britanică a declarat că „regula fundamentală a Constituţiei Regatului Unit este aceea că Parlamentul e suveran”. Decizia, cu o încărcătură politică imensă, va fi, cel mai probabil, atacată cu apel. În fapt, un purtător de cuvânt al Guvernului a anunţat deja că Executivul va ataca această hotărâre.
    Caroline Lucas, co-preşedintele Partidului Verzilor a comentat această decizie, arătând că ea este una corectă, care arată că Executivul nu are autoritatea să declanşeze Articolul 50 fără aprobare parlamentară.
    „Parlamentul trebuie să aibă oportunitatea de a dezbate şi de a vota asupra activării Articolului 50, mai degrabă decât să dăm unor minstere de la vârf controlul total asupra rolului pe care îl va avea ţara în viitor. Partidul Verzilor va continua să lupte pentru a proteja libera circulaţie, drepturile muncitorilor şi protecţia mediului, un alt aspect esenţial pe care îl susţinem în cadrul UE.
    „Curtea nu acceptă argumentaţia adusă de Guvern. Nu există niciun element în Actul Unic European din 1972 pentru a susţine aceste afirmaţii. Conform raţionamentului Curţii, argumentaţia contravine atât limbajului folosit de Parlament în documentul din 1972, cât şi principiilor fundamentale ale suveranităţii parlamentare”, a transmis judecătorul Thomas of Cwmgiedd.
    La rândul lui, liderul Ukip, Nigel Farage a transmis că în acest moment se teme ca Regatul Unit să nu se îndrepte spre „o jumătate de Brexit”: „Ne îndreptăm spre o jumătate de Brexit… Sunt din ce în ce mai îngrijorat. Văd parlamentari din toate partidele care spun că, de fapt, ar trebui să rămânem parte a pieţei unice, că ar trebui să continuăm contribuţiile nostre financiare regulate. Cred că, prin această decizie, putem fi la începutul unui proces prin care, în mod deliberat, clasa politică încearcă să trădeze 17,4 milioane de votanţi”. Acesta a adăugat şi că, dacă Marea Britanie nu iese din UE până în primăvara anului 2019, va reveni la o campanie serioasă în acest sens.
    Şi ceilalţi susţinători ai taberei Leave s-au declarat nemulţumiţi de hotărârea Curţii Supreme, arătând că dacă Parlamentul va primi şansa de a vota pentru Articolul 50, politicienii se vor folosi de ocazie pentru a întoarce rezultatul referendumului. Chiar dacă majoritatea parlamentarilor s-a declarat pentru rămânerea în UE, foarte puţini au fost aceia care au spus articulat că Legislativul ar trebui să blocheze părăsirea blocului comunitar. Săptămâna trecută, liderul laburist Angela Smith a explicat care va fi poziţia partidului său în privinţa Brexitului: „Vom analiza, vom examina, dar nu vom bloca. Însă nici nu vom fi forţaţi să renunţăm la responsabilităţile noastre. Trebuie să fim adulţi în această privinţă”.
    În acest context, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va discuta telefonic cu premierul Theresa May, la solicitarea acesteia din urmă, a declarat la Bruxelles purtătorul său de cuvânt. Acesta a refuzat să comenteze decizia Curţii Supreme din Regat: „Nu vom comenta niciun aspect care ţine de ordinea legală şi constituţională a statelor membre”, a transmis acesta.
    Între timp, premierul scoţian Nicola Sturgeon, a sugerat că guvernul pe care îl conduce ar putea încerca să se realieze eforturilor legale întreprinse de Executivul britanic în disputa pe marginea articolului 50, mai ales că Guvernul Marii Britanii este „într-un haos total” din acest punct de vedere.
    „Ar trebui să ne amintim că refuzul lor de a permite un vot în Camera Comunelor nu se datorează unei chestiuni ce ţine de un înalt principiu constituţional, ci pentru că nu au o poziţie coerentă şi sţiu că dacă şi-ar prezenta cazul în faţa (Camerei Comunelor) ar fi daţi în vileag” a mai declarat premierul de la Edinburgh.
    Oricum ar fi, informaţiile venite din Downing Street pentru The Guardian arată că, din punctul de vedere al Cabinetului britanic, acesta îşi menţine poziţia de a invoca Articolul 50 până la sfârşitul lunii martie.
    Disputa legală s-a concentrat în jurul Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, care stipulează că orice stat membru poate părăsi blocul comunitar, „în acord cu propriile sale cerinţe constituţionale”, o formulare destul de ambiguă care a lăsat ambelor părţi loc pentru multe interpretări.
    Hotărârea ar putea submina autoritatea premierului în ceea ce priveşte conducerea negocierilor cu celelalte state membre în perspectiva unei retrageri a Regatului Unit. Curtea Supremă a luat această decizie în doar două săptămâni, în condiţiile în care avocaţii Guvernului au susţinut în permanenţă că premierul are autoritatea să lanseze notificarea oficială întrucât funcţionează pe baza prerogativelor regale care îi conferă puterea executivă, întrucât astfel ar fi îndeplinită „voinţa poporului” care a votat în majoritate pentru ieşirea din UE la referendumul din iunie.
    De cealaltă parte, contestatarii şi-au menţinut poziţia potrivit căreia este nevoie de aprobarea Parlamentului pentru o schimbare atât de radicală care ar urma să priveze milioane de cetăţeni ai Marii Britanii de multe dintre drepturilor lor legale. Argumentul principal a fost acela că, dacă doar ministerele decid asupra Brexitului, ar fi subminată autoritatea parlamentară.
    Marea Britanie s-ar putea răzgândi în privinţa Brexitului şi după declanşarea Articolului 50, spune autorul prevederii care face parte din Tratatul de la Lisabona, pentru BBC, citat de Reuters. Premierul Theresa May a spus deja că va activa mecanismul de ieşire din UE până la sfârşitul lunii martie, dând startul unei perioade de negocieri care va dura aproximativ doi ani.
    „Statele se pot răzgândi şi în timpul derulării procesului. Dacă în acea perioadă o ţară decide că, până la urmă nu vrea să părăsească blocul comunitar, toată lumea ar fi foarte furioasă din cauza pierderii de vreme. Ar putea încerca să obţină un preţţ politic pe o astfel de decizie, însă, din punct de vedere legal, nimeni nu poate insista ca statul să plece”, a declarat John Kerr, fost ambasador al Marii Britanii la UE, cel care a redactat Articolul 50.
    Kerr a adăugat că Articolul 50 „nu este irevocabil”, astfel că, dacă acest lucru ar fi posibil, negocierile Regatului Unit în privinţa brexitului ar putea lua o cu totul altă turnură. Diplomatul a precizat că îşi doreşte ca fie Parlamentul, fie opinia publică, prin intermediul alegerilor sau printr-un al doilea referendum, să reavizeze decizia de a părăsi UE, în viitorul apropiat, în maximum un an sau 18 luni.
    Despre posibilitatea ca Scoţia să voteze pentru independenţă, dat fiind faptul că îşi doreşte să rămână în blocul comunitar, Kerr a spus că, probabil, ar primi foarte rapid dreptul să redevină membru.

    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here