gandul.info : Acum 43 de ani, la ora 5 dimineaţa, aceşti români mureau în tăcere la Certej

0
156
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Sondajul nostru

de Loredana VOICULESCU

Astăzi, 30 octombrie, se împlinesc 43 de ani de la dezastrul de la Certej, în Hunedoara, o catastrofă despre care se mai vorbeşte rareori, dar în care zeci de familii au fost ucise în timp ce dormeau în casele lor. În zori de zi, cu puţin înainte de ora 5:00, digul de la barajul de steril al exploatării miniere Certej s-a rupt. În numai câteva minute, cianura a ras de pe faţa pâmântului şase blocuri de locuinţe cu 25 de apartamente, un cămin de 30 de camere, şapte locuinţe individuale şi 24 de gospodării. În presa vremii, a apărut informaţia că dezastrul a avut ca rezultat doar şapte victime. Apoi, autorităţile au raportat 48 de morţi. Cei care au supravieţuit tragediei spun că, de fapt, între 180-200 de persoane, între care familii întregi, şi-au pierdut viaţa în fatidica zi de 30 octombrie 1971. Cianura le-a ars feţele, mulţi nu au mai putut fi recunoscuţi şi au fost îngropaţi ca necunoscuţi.

Foto Arhivele Nationale

La 43 de ani de la tragedia de la Certej (30 octombrie 1971), nimeni nu a fost găsit vinovat. Concluzia autorităţilor comuniste a fost că „ruperea digului iazului de decantare s-a datorat acţiunii concurente a unor factori imprevizibili, urmare a unor fenomene geomecanice şi hidrofizice subacvatice, neelucidate încă integral de ştiinţă şi tehnică”.

Foto Arhivele Naţionale

Concluzia apare în raportul procurorului general al Republicii Socialiste România din 4 decembrie 1972. Raportul este însoţit de o notă – prezentată de militiaspirituala.ro – purtând semnătura “de la tov. Ion Dincă”, zis şi Ion Teleagă.

sursa militiaspirituala.ro

Foto Arhivele Naţionale

La împlinirea a 43 de ani de la catastrofa de la Certej, gândul a consultat Arhivele Naţionale şi vă prezintă câteva dintre fotografiile şocante care ilustrează dezastrul din 1971.

Foto Arhivele Naţionale

Foto Arhivele Naţionale

Foto Arhivele Naţionale

Regizorul şi scenaristul George Adamescu a realizat anul trecut un film documentar în care mai mulţi martori ai accidentului de la Certej povestesc cum i-au salvat pe o parte dintre cei suprinşi de valul de cianură.

Cei intervievaţi vorbesc de cadavre fără haine şi despre cum s-au luptat să îi scoată pe supravieţuitori din smârcul cu cianură, spălându-le de nămolul care le intrase în gură.

“Era vineri dimineaţa, la ora 5:00, când am simţit că baraca se zguduia. Când am văzut că un mâl albui, ca smântâna, vine de pe deal. Vecinul, care era miner, venise din schimbul doi, şi-a luat lampa şi a ieşit afară şi atunci şi-a dat seama: “Să ştii că s-a rupt decantorul”, povesteşte unul dintre martorii tragediei.

Foto Arhivele Naţionale

“Atunci a distrus casa lui frate meu, în casa au murit 3, un băiat căsătorit de două luni, de 24 de ani, sora de 26 de ani şi un copil. Şi una a scăpat. Am auzit-o pe ea ţipând, vino că la noi s-a băgat o maşină în casă. Dar jumătate de casă nu mai era, suflul acela puternic a tăiat-o, aşa cum ai tăia-o cu drujba. Nu a mai fost nimic, nici cărămidă, nimic”, povesteşte Ioan Chirlă, unul dintre martorii evenimentului, în filmul documentar realizat de regizorul George Adamescu.

Foto Arhivele Naţionale

43 de ani mai târziu: Stadiul proiectului actual de la Certej

Cât priveşte actualul proiect de la Certej, unde este unul dintre cele mai mari zăcăminte aurifere din România, începerea exploatării aurului, pe bază de cianuri, este tot mai aproape. Deva Gold SA, companie în care canadienii de la Eldorado Gold deţin 80%, a început, în zona carierei Coranda, execuţia unor lucrări pe şantierul unde se va afla iazul de decantare a sterilului rezultat din procesul de obţinere a aurului.

Un control efectuat săptămâna trecută de către comisarii Gărzii de Mediu în zona perimetrului minier Certej a constatat că Deva Gold a început lucrările pe prima platforma industrială a proiectului de la Certej.

Comisarii au ajuns la concluzia că pe şantier au fost efectuate circa 6% din totalul lucrărilor prevăzute în cadrul obiectivului “Organizare de şantier – iazuri de decantare steril de flotaţie şi iaz de decantare steril de cianuraţie”, potrivit Gărzii Naţionale de Mediu.

Astfel, pe şantier s-au realizat lucrări de curaţare a stratului de vegetaţie pe o suprafaţă de 8 hectare, lucrări de terasamente, precum şi lucrări la şanţuri de scurgere a apelor pluviale pe o lungime de 1.700 de metri. În plus, acolo se execută şi drumuri industriale de acces în interiorul platformei.

Foto eldoradogold.com

“Cu ocazia verificărilor, s-a constatat că Deva Gold SA (…) deţine Acordul de mediu nr 8 revizuit la data de 28.11.2013, emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, necesar în vederea derulării proiectului”, a anunţat săptămâna trecută Garda Naţională de Mediu.

Controlul Gărzii de Mediu a venit după ce organizaţia Mining Watch a reclamat că zeci de utilaje ale Deva Gold desfăşoară lucrări de construire la prima platforma industrială a proiectului minier, ONG-ul acuzând că activităţile nu ar avea autorizaţie de construcţie.

“Impertinenţa Deva Gold SA de a începe un proiect minier fără autorizaţiile de construire necesare este întrecută doar de lipsa vigilenţei instituţiilor responsabile cu sancţionarea acestor fapte ilegale”, acuza în urmă cu câteva zile Mining Watch România.  În schimb, comisarii Gărzii de Mediu spun că, pentru lucrările de pe şantier, Deva Gold “deţine autorizaţia de construire nr 10/16.09.2014”.

În prezent, în noul proiect minier de la Certej al companiei canadiene Eldorado Gold este propusă construirea a două iazuri de decantare, unul pentru sterile de flotaţie şi unul pentru cele de cianuraţie.

“Spre deosebire de iazul exploatării de stat din ’71 care avea 25-27 metri înălţime, actualul proiect minier presupune construirea a 3 baraje aferente celor două iazuri de 169, 70 şi 39 metri înălţime. Iar cel mai mare dintre ele va fi construit în amonte de Hondol, sat cu o populaţie de 504 de persoane”, avertizează organizaţia Mining Watch într-o scrisoare transmisă joi ministrului mediului, Attila Korodi.

“În ziua comemorării accidentului minier de la Certej, vă solicităm domnule ministru Korodi, să ne comunicaţi în ce mod titluarul de proiect Deva Gold repectă legislaţia privind diminuarea riscului de mediu. De asemenea, vă rugăm să ne precizaţi dacă operatorul minier a depus garanţii financiare în caz de accident, care este valoarea acestora şi cine este asiguratorul proiectului Certej”, se arată scrisoarea transmisă ministrului mediului, Attila Korodi.

Foto eldoradogold.com

Canadienii au nevoie de “autorizaţie integrată de mediu” pentru a începe exploatarea aurului

Garda Naţională de Mediu a ţinut să precizeze că pentru începerea activităţii propriu-zise de exploatare a aurului la Certej, compania Deva Gold mai are nevoie de “autorizaţie integrată de mediu”.

„Precizăm că, la data controlului, societatea Deva Gold SA nu desfăşura lucrări de exploatare în perimetrul Certej şi nici în alt perimetru deţinut. Începerea activităţii de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej se va face numai după obţinerea Autorizaţiei Integrate de Mediu”, se arată într-un comunicat al Gărzii Naţionale de Mediu.

Când va fi obţinut primul gram de aur din Certej

Compania Eldorado estima, într-un raport din ianuarie anul acesta şi prezentat de gândul, că începerea producţiei de aur de la Certej va avea loc în 2016-2017, compania apreciind la acea vreme că „proiectul în dezvoltare” de la Certej are un grad de realizare de 80%.

Pe de altă parte, un document al companiei canadiene Eldorado Gold, datat 31 iulie 2014, arată că la Certej compania a desfăşurat, în trimestrul al doilea din acest an, activităţi de explorare lângă Certej, în perimetrele Măgura, Bocşa şi P. Avram, precum şi cartografiere şi prelevare de probe de sol.

Mai mult, compania intenţionează să demareze elaborarea studiului de fezabilitate în al treilea trimestru din acest an.

Foto eldoradogold.com//accesul la perimetrul Certej

Evaluarea zăcământului de la Certej arată că este constituit din 45,5 milioane de tone de zăcământ auro-argentifer, cu o concentraţie de 1,8 grame de aur pe tonă şi 10 grame de argint pe tonă.

Pe site-ul companiei canadiene sunt publicate inclusiv fotografii care arată cum în zona Certej se construieşte un drum de acces către perimetrul de explorare.

Foto eldoradogold.com

Cât priveşte cianura pentru extragerea aurului, raportul Eldorado menţionează că aceasta va fi furnizată sub formă de “brichete de cianură de sodiu” sau departicule solide, fiind estimat un consum de aproximativ 1.500 tone pe an. O soluţie de cianură de sodiu va fi pregătită la faţa locului pentru a fi utilizată în proces, se arată în raportul Eldorado Gold.

Pentru procesul industrial apa proaspătă va fi extrasă din râul Mureş, în apropiere de Deva, la aproximativ 10 km de zona perimetrului.

Eldorado Gold deţine o licenţă minieră pentru Certej acordată în 1999 pentru 20 de ani, cu dreptul de extindere pentru o perioadă de cinci ani.

Loredana Voiculescu este redactor al ziarului Gândul


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here