Acasă social gandul.info : Cei 700.000 de români pe care i-a uitat şi statul.

gandul.info : Cei 700.000 de români pe care i-a uitat şi statul.

21
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Cei 700.000 de români pe care i-a uitat şi statul. Realitatea dramatică, ignorată la cel mai înalt nivel

Realitatea dramatică, ignorată la cel mai înalt nivel

Doar 5% dintre persoanele cu dizabilităţi din România, care au drept de muncă, sunt angajate. Deşi legea a fost modificată anul trecut pentru stimularea ocupării, angajatorii fiind obligaţi să plătească compensaţii dacă nu încadrează persoane cu dizabilităţi, aceştia preferă sancţiunile. Nu fac excepţie instituţiile de stat. Nici măcar Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau Inspecţia Muncii nu au persoane cu dizabilităţi angajate la nivelul aparatului central. Aceeaşi situaţie este în aproape o treime dintre ministere. Motivele transmise de instituţii: fie nu s-au organizat concursuri, fie nu s-a prezentat nimeni la concursuri ele.

Potrivit Legii 448/2006, instituţiile statului, dar şi companiile private care au peste 50 de angajaţi sunt obligate să angajeze persoane cu dizabilităţi într-un procent de 4% din numărul total de angajaţi. Dacă nu angajează persoane cu dizabilităţi, instituţiile de stat şi companiile private trebuie să vireze către bugetul de stat, lunar, o sumă reprezentând salariul de bază minim brut înmulţit cu numărul de locuri de muncă ce nu au fost ocupate de persoane cu handicap.

În urma unor interpelări făcute de deputatul PNL, Adriana Săftoiu, către ministerele din România, rezultă că în instituţiile statului sunt angajate extrem de puţine persoane cu dizabilităţi. Mai mult, sunt ministere unde nu este angajată nicio persoană cu handicap.

Potrivit informaţiilor primite de Adriana Săftoiu, instituţiile în care numărul persoanelor cu dizabilitaţi angajate este zero sunt următoarele: Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului, Ministerul Energiei, Ministerul Culturii, Ministerul Comunicaţiilor (care a motivat că nimeni nu s-a prezentant la concurs), Ministerul Turismului, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni sau Ministerul Apelor şi Pădurilor.

Instituţiile menţionate au plătit, însă, în anul 2016, către bugetul de stat, sume cuprinse între 20.000 şi 300.000 de lei pentru că nu au angajat persoane cu dizabilităţi.

CONSULTĂ AICI SITUAŢIA ANGAJAŢILOR CU DIZABILITĂŢI DIN MINISTERE ŞI AGENŢII

Mai mult, nici măcar instituţii precum Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse sau Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă nu au persoane angajate la nivelul aparatului central. Doar în ceea ce priveşte ANOFM, la nivel de teritoriu, sunt angajate doar 14 persoane.

La polul opus se află ANAF, care are un număr de 203 angajaţi la nivelul propriului aparat cât şi la unităţile subordonate. Suma virată de ANAF la bugetul de stat a fost în 2016 de peste 2,9 milioane de lei, iar suma folosită pentru achiziţionarea de servicii de la Unităţile Protejate Autorizate a fost de 813.246 de lei.

„Demersul meu l-am făcut ca să-mi dau seama care este situaţia în instituţiile statului, pentru că noi trebuie să suţinem, prin toate mijloacele, ca persoanele cu dizabilităţi să devină independente, inclusiv având un loc de muncă, generând un salariu şi să nu se sprijine doar pe ajutoarele de la stat. Instituţile publice ar putea da un exemplu şi să încurajeze angajarea persoanelor cu handicap”, a declarat, pentru agen’ia de presă MEDIAFAX, Adriana Săftoiu.

Potrivit deputatului, mai multe ministere spun că nu au angajat persoane cu dizabilităţi din cauza faptului că aceste persoane nu s-au prezentat la concursurile pentru ocuparea posturilor.

„În mod clar ar trebui să existe o colaborare între Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Dizabilităţi, care ar trebui să promoveze primele acest tip de concurs şi să informeze persoanele cu dizabilităţi. Statistica arată foarte prost. Eu suspectez că aceşti bani care sunt viraţi în Fondul pentru persoane cu dizabilităţi practic sunt folosiţi la bugetul mare. Cu banii respectivi, măcar dacă am fi dotat instituţiile cu rampe pentru cărucioare”, mai susţine deputatul PNL.

Legea, modificată prin Ordonanţă, anul trecut, în decembrie

Anul trecut în decembrie, Legea 448/2006 a fost modificată, prin Ordonanţă de Urgenţă, astfel încât instituţiile cu peste 50 de lucrători trebuie să plătească 100% din salariul minim brut pe ţară, aferent numărului de persoane cu dizabilităţi neangajate, şi nu 50% cum era înainte de decembrie 2017.

O altă modificare importantă a legii se referă la Unităţile Protejate Autorizate. Înainte de decembrie 2017, instituţiile statului care nu angajau persoane cu dizabilităţi puteau semna contracte cu Unităţile Protejate Autorizate (UPA), de la care cumpărau servicii şi puteau fi plătite din sumele datorate cu destinaţie specială. Odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei de modificare a legii, aceste UPA nu mai pot fi plătite din banii datoraţi la bugetul de stat.

„Aceste unităţi protejate vor dispărea. Dacă sunt nişte firme proaste, care nu sunt eficiente, nu trebuie să desfiinţezi toate unităţile protejate. Ei spun (n.r. – Ministerul Muncii) că există firme care nu angajează persoane cu dizabilităţi. Asta nu înseamnă că toate UPA sunt proaste şi trebuie desfiinţate”, precizează Adriana Săftoiu.

Potrivit Ministerului Muncii, schimbarea legii este urmare a faptului că Unităţile Protejate au angajat prea puţine persoane cu dizabilităţi.

„Măsurile au fost adoptate după ample verificări ale Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, în urma cărora s-a constatat că actuala legislaţie nu şi-a atins scopul, în contextul în care toate cele 732 de Unităţi Protejate Autorizate au angajat doar 1.897 de persoane cu handicap şi 124 persoane cu invaliditate gradul III, adică 0,26% din totalul persoanelor cu dizabilităţi. Asta în contextul în care în România sunt angajate, în total, 33.449 de persoane cu dizabilităţi, dintre cele peste 700.000 cu drept de muncă”, se arată într-un răspuns al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS), la solicitarea MEDIAFAX.

Potrivit MMJS, legea, în forma actuală, ar trebui să încurajeze instituţiile să angajeze persoane cu dizabilităţi.

„Menirea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2017, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, este tocmai aceea de a stimula angajarea a cât mai multe persoane cu handicap, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, prin creşterea obligaţiei de plată, de la 50% la 100% din salariul minim brut pe ţară, pentru fiecare persoană cu handicap neangajată, de către angajatorii care au mai mult de 50 de angajaţi, în cazul în care aceştia nu angajează cel puţin 4% persoane cu dizabilităţi din numărul total de lucrători”, se mai arată în răspunsul MMJS.

Potrivit asociaţiilor care apără drepturile persoanelor cu dizabilităţi, în prezent, statul nu organizează concursuri sau târguri dedicate persoanelor cu dizabilitaţi.

„Instituţiile sau firmele private nu vor să angajeze persoane cu handicap. În primul rând, să ai o persoană cu dizabilităţi, ar trebui să ai un spaţiu accesibil pentru aceea persoană, fie că e vorba de rampă la intrare, un lift, dar şi o toaletă, cu un spaţiu special amenajat. O altă problemă este din sensul opus, în sensul că sunt multe persoane cu dizabilităţi, apte de muncă, dar care nu vor să muncească, fiind încurajaţă cu ajutoare de la stat să stea acasă”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Marius Stratulat, preşedintele Asociaţiei Help to Heart.


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here