Gazeta de Bistrita : A luat pe numele altora împrumuturi de milioane de lei cu documente false !

    0
    99
    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    Dosarul lui Emil Nistor, patronul de la Poiana Zînelor, de doi ani în judecată (I)

    Dosarul lui Emil Nistor, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri din Bistriţa-Năsăud, mai ales prin complexul turistic Poiana Zânelor din comuna Şanţ, trenează de doi ani în instanţă. Timp de aproape 4 ani, acesta a fost anchetat de procurorii DNA Cluj cu privire la obţinerea, în perioada 2005 – 2008, în baza a circa aproape 100 de contracte de credite bancare, majoritatea pe numele altor persoane, a nu mai puţin de 5 milioane de lei şi peste 300.000 de euro, bani pe care i-a folosit pentru firmele pe care le conducea în fapt sau prin interpuşi. Creditele au fost însă obţinute în baza unor documente false.

    Sondajul nostru

     

    Emil Nistor este acuzat de procurorii DNA Cluj de iniţiere de grup infracţional organizat, instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanei ca infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, complicitate la înşelăciune în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. El a fost trimis în judecată în ianuarie 2014, alături de alte 17 persoane, printre care se află şi 3 directori de bănci, dosarul aflându-se pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud.

    Dosarul în care Emil Nistor a fost trimis în judecată de procurorii DNA este unul foarte stufos, şi este pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud din ianuarie 2014. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, dar şi al noului Cod de Procedură Penală, dosarul a fost trimis în cameră preliminară pentru a fi verificate legalitatea actelor care au stat la baza urmăririi penale şi a întocmirii rechizitoriului. Practic, judecata pe fond a acestui dosar a început undeva pe la finele lunii septembrie 2014.

    De menţionat că din dosarul penal în care Emil Nistor a fost anchetat cu privire obţinerea creditelor bancare în baza unor adeverinţe false, a fost disjunsă o altă cauză penală în care acesta este cercetat alături de alte şase persoane, tot cu privire la obţinerea de credite bancare.

    Acesta nu este însă singurul dosar ajuns pe masa judecătorilor, fiindcă Emil Nistor a mai fost trimis în judecată, în 2011, de procurorii DIICOT, pentru fapte similare, împrumuturi luate de la CEC BANK în 2006. După 5 ani de procese însă, Nistor a scăpat cu o condamnare de 3 de închisoare cu SUSPENDARE.
    autopieseOnline24.ro

    Vagon de bani: 98 de credite şi 89 de împrumutaţi

    Conform procurorilor DNA, în perioada iunie 2005 – februarie 2008, Emil Nistor, prin intermediul a 89 de persoane interpuse, majoritatea angajaţi la SC BISTRIŢA AURIE SRL, ELIADA CONSULTING SRL, POIANA NARCISELOR SRL, SOMEŞ HOLZ SRL şi POIANA ZÎNII SRL, „administrate de drept şi/sau în fapt de către acesta, a obţinut, pe baza unor documente ce atestau venituri salariale nereale, un număr de 98 de credite în valoare totală de 5.003.700 lei şi 306.300 euro de la Banca Comercială Română (BCR) – Agenţia Rodna, Agenţia Tihuţa şi Sucursala Năsăud şi de la UniCredit Ţiriac Bank, profitând de relaţiile pe care şi le-a construit în timp datorită raporturilor pe care societăţile comerciale administrate de acesta le-a avut cu societăţile bancare”.

    Funcţionarii bancari l-au ajutat cu ochii închişi

    Procurorii Anticorupţie precizează că pentru a putea reuşi să obţină creditele, omul de afaceri a apelat la directorii unităţilor bancare mai sus amintite – Vasile Moldovan, Ioana Moroşan, Maria Terchilă şi Dorina Jakab – „pe care i-a instigat să acorde, cu încălcarea cu ştiinţă a normelor de creditare, credite mai multor persoane fizice, însă în interesul acestuia”.

    În tot acest proces de obţinere a creditelor în baza unor adeverinţe false de venituri, mai spun procurorii, au fost implicaţi şi o serie de consilieri bancari, care şi ei, cu ştiinţă, ar fi acceptat să întocmească dosarele de credit fără a respecta normele de creditare în vigoare la acea dată.

    „Dosarele de credit au fost întocmite de către ofiţerii de credit/consilierii clienţi retail fără ca «solicitanţii» în mod personal să depună la unităţile bancare documentele şi cererile pentru obţinerea creditelor. Practic aceştia au întocmit dosarele de credit fără să constate prin discuţii preliminare cu «solicitanţii» intenţia acestora de a accesa creditele pentru care ei au întocmit documentaţia. Documentele au fost preluate de ofiţerii de credit/consilierii clienţi retail fie direct de la învinuitul Nistor Emil, fie de la directorii unităţilor bancare în cauză, care, la rândul lor, le-au primit de la învinuit. Valoarea creditelor a fost stabilită de către consilierii retail/ofiţerii de credite în funcţie de necesităţile de moment ale învinuitului Nistor Emil, calculând creditele la valoarea maximă care putea fi acordată în raport cu veniturile consemnate în adeverinţele de salariu şi nu în raport de solicitările persoanelor pe numele cărora s-au întocmit dosarele de credit, deoarece nu au existat în cazul celor 98 de credite acordate discuţii cu privire la acest aspect între funcţionarii bancari şi «solicitanţii» creditelor. Persoanele pe numele cărora au fost acordate creditele au fost conduşi la unităţile bancare o singură dată, după întocmirea dosarelor de credit, când au semnat documentele în cauză la indicaţia ofiţerilor de credit/consilierilor, fără a li se înmâna vreun exemplar al contractelor de credit sal al graficelor de rambursare.

    Atât directorii unităţilor bancare cât şi ofiţerii de credit/consilierii clienţi retail au cunoscut că veniturile salariale consemnate în adeverinţele de salariu/venit depuse la dosarele de credit pe numele celor 89 de persoane nu sunt reale”, se arată în rechizitoriul DNA.

    Grup infracţional

    Procurorii mai precizează că timp de doi ani, până în iulie 2007, Emil Nistor a fost sprijinit de un angajat al SC ELIADA CONSULTING SRL – Dan Doruţ Hădărău, dar şi de alte persoane angajate la unele dintre societăţile comerciale administrate de el, „fără însă a exista constituit un grup infracţional organizat sau structurat sau chiar nestructurat”.

    „Începând din luna iulie 2007 învinuitul Nistor Emil a iniţiat constituire unui grup infracţional organizat la care au aderat fiul acestuia, învinuitul Nistor Emil zis «Tuţu», şi învinuiţii Hădărău Dan Doruţ, Porcius Maftei, Lorinţiu Gabriela şi Nistor Aurel Sabin, angajaţi ai societăţilor comerciale administrate în drept şi/sau în fapt de iniţiatorul grupului infracţional.

    Scopul constituirii grupului infracţional organizat a fost acela de a obţine cu documente false, prin intermediul angajaţilor societăţilor comerciale BISTRIŢA AURIE SRL, ELIADA CONSULTING SRL, POIANA NARCISELOR SRL, SOMEŞ HOLZ SRL şi POIANA ZÎNII SRL, şi a altor persoane care nu erau angajaţi ai societăţilor în cauză, credite de la BCR Sucursala Năsăud”, se mai precizează în rechizitoriu.

    Cu privire la  firmele amintite, procurorii susţin că Emil Nistor a fost administratorul în fapt al acestora, chiar dacă în actele oficiale figurau alte nume, iar pentru trei dintre ele – BISTRIŢA AURIE, ELIADA CONSULTING ŞI POIANA ZÎNII – el a fost şi administrator de drept, adică şi în acte, pentru o scurtă perioadă de timp.

     

    Documente FALSE

    Pentru a putea obţine creditele dorite, procurorii spun că Nistor şi gruparea sa au completat adeverinţe de salariu cu venituri nereale obţinute de cei prin intermediul cărora urmau să devină titularii contractelor de împrumut. Totodată aceştia au mai depus la dosarele de credit fie copii ale carnetelor de muncă „vizate” de Inspectoratul Teritorial de Muncă Bistriţa-Năsăud, adică documente false, fie copii ale contractelor individuale de muncă sau acte adiţionale la contractele individuale de muncă, tot false.

    „În cazul contractelor individuale de muncă /actelor adiţionale la contractele individuale de muncă au fost falsificate şi semnăturile angajaţilor”, mai precizează procurorii.

    Conform anchetatorilor, banii obţinuţi din împrumuturile bancare au fost folosiţi de Emil Nistor şi acoliţii săi pentru diverse operaţiuni în cadrul firmelor sau în interes personal.

    Pe parcursul rechizitoriului, procurorii arată că în adeverinţele de salariu depuse la dosarele de credit erau înscrise venituri colosal de mari pentru acea perioadă, de câteva mii de lei (între 2.500 şi peste 6.000 lei), deşi în realitate salariile încasate de titularii contractelor de credit erau de doar câteva sute de lei, cei mai mulţi având în actele reale 200 – 300 lei.

    Au existat însă cazuri în care Nistor şi gruparea sa au ajutat pe câţiva dintre angajaţii săi să obţină împrumuturi bancare în scop personal, folosind aceeaşi reţetă. Nici aceştia nu au scăpat de anchetatori.

    „Valoarea totală a prejudiciului produs unităţilor bancare prin activitatea infracţională comisă de învinuitul Nistor Emil/grupul infracţional şi funcţionarii bancari şi prin activitatea infracţională a învinuiţilor care au contractat credite în interesul lor personal şi nu al grupului infracţional, dar cu sprijinul unora dintre aceştia, a fost stabilită la suma de 2.194.796,69 euro”, precizează procurorii.

     

    Câţi bani şi de unde

    Astfel, se arată în rechizitoriu, s-au acordat credite în lei în valoare de 5.187.500 lei, în euro în valoare de 721.200 euro şi în franci elveţieni în valoare de 40.300 CHF.

    Din acest total menţionat, la UNICREDIT ŢIRIAC BANK au fost acordate credite în valoare de 406.022, 52 euro (din care 1.284.200 lei şi 55.300 euro).

    La BCR Agenţia Rodna – credite în valoare totală de 101.314 euro (din care 17.600 euro şi 296.600 lei).

    BCR Agenţia Tihuţa – credite în valoare totală de 290.000 euro, BCR SUCURSALA JUDEŢEANĂ BISTRIŢA – 95.000 euro, BCR SUCURSALA NĂSĂUD – credite în valoare totală de 1.277.538,87 euro (din care 3.642.700 lei şi 263.300 euro) şi OTP BANK SUCURSALA BISTRIŢA – 40.300 CHF (în echivalent euro – 24.923 euro).

    poiana-zanelor

    Banii, folosiţi pentru Poiana Zînelor şi o fabrică de cherestea

    În faţa procurorilor DNA, Emil Nistor de declarat că toţi banii obţinuţi din creditele luate de cele 89 de persoane au fost folosiţi numai pentru firmele pe care el le administra, respectiv SC ELIADA CONSULTING SRL şi SC BISTRIŢA AURIE SRL, chiar dacă persoanele care au luat credit erau angajate şi a celorlalte societăţi mai sus amintite. Potrivit declaraţiei lui Nistor, în acea perioadă el a făcut investiţii mari la ELIADA CONSULTING SRL, în Complexul turistic Poiana Zînelor, şi la BISTRIŢA AURIE, la construirea unor fabrici de cherestea şi europaleţi. Nistor a mai spus procurorilor că el a rambursat creditele integral până ce firmele au intrat în blocaj financiar. Banii obţinuţi de pe urma creditelor au fost înregistraţi în evidenţele contabile ale celor cinci societăţi comerciale drept „vânzări marfă” de către cel în numele căruia erau depuşi.

     

    Idee încolţită în 2004

    Ideea de a lua împrumuturi pe numele altor persoane se pare că i-a venit prin 2004. Atunci, din cauza unor probleme financiare ar fi solicitat sprijinul unor şefi de formaţiuni de lucru din firmă pentru a vorbi cu muncitorii pe care îi coordonau, în sensul ca aceştia să-şi dea acordul pentru a ajuta societăţile prin contractarea unor credite pe numele lor. Şefii de formaţiuni la care Nistor a apelat erau de fapt apropiaţii acestuia – Aurel Sabin Nistor, Maria Monica Filipoiu (concubina lui Emil Nistor), Dan Doruţ Hădărău. Maftei Porcius, Vasile Creţu, Petru Nistor, şi fiul său Emil Nistor zis „Tuţu”.

    Declaraţii cotite

    Nistor recunoaşte că el este cel care i-a dat ordin lui Hădărău să mărească salariul celor care urmau să solicite credite, însă a negat că ar fi avut cunoştinţă de faptul că veniturile menţionate în adeverinţele de salariu depuse a dosarele de credite nu corespund cu cele reale. Totodată, Nistor a mai declarat procurorilor că el a semnat statele de plată la cele 5 societăţi comerciale şi că angajaţii săi figurau în respectivele documente, în medie, cu salarii nete de 2.000 lei pe lună şi că aceste venituri erau trecute şi în evidenţele contabile. Despre faptul că în adeverinţele de salariu au fost consemnate alte sume decât cele reale, Nistor susţine că ar fi aflat abia în iunie 2008, datorită unor probleme cu creditele de la BCR Sucursala Năsăud. Culmea este că deşi iniţial el a declarat în faţa procurorilor că nu a semnat nici adeverinţă de venit pentru persoanele care au contractat credite, atunci când i s-au arătat documentele, Nistor şi-a recunoscut semnătura pe 53 intre acestea. Despre restul declaraţiilor date în faţa procurorilor şi în faţa instanţei de Emil Nistor, dar şi de ceilalţi inculpaţi din dosar veţi afla în numărul următor al Gazetei de Bistriţa.


    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here