HotNews : DOCUMENT Cum argumentau Olguta Vasilescu si PSD…

0
17
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

DOCUMENT Cum argumentau Olguta Vasilescu si PSD ca salariul bugetarilor este intangibil iar cuantumul nu poate fi diminuat din cauza ca s-ar incalca drepturile omului si Constitutia

Olguta Vasilescu la Antena 3
Foto: Captura Antena 3
Ministrul muncii Olguta Vasilescu a semnat in iunie 2010 sesizarea PSD la Curtea Constitutionala, in care sustinea ca taierea salariilor bugetarilor incalca dreptul de proprietate si ca drepturile salariale sunt castigate legal “ceea ce exclude posibilitatea eliminarii sau diminuarii lor”. 30 de senatori PSD, intre care ministrul muncii, Olguta Vasilescu si ministrul agriculturii Petre Daea, si 60 de deputati, printre care fostul premier Mihai Tudose, au semnat sesizarea la CCR prin care argumentau ca orice fel de diminuare a salariului reprezinta o grava incalcare a Constitutiei si a drepturilor omului.

  • Din sesizarea PSD la CCR: “Reducerea cuantumului drepturilor salariale constitutie o ingerinta care afecteaza dreptul de proprietate in substanta sa/ Drepturile salariale sunt castigate legal ceea ce exclude posibilitatea eliminarii sau diminuarii lor”
Sondajul nostru

Din dorinta de a cunoaste intentia actuala a cititorilor nostri, privind participarea la vot si modul in care ati vota actualele partide parlamentare, va rugam sa raspundeti la urmatorul sondaj:

View Results

Loading ... Loading ...

Marti seara, insa, la emisiunea Punctul de Intalnire de la Antena 3, realizata de Radu Tudor, ministrul Olguta Vasilescu si-a schimbat radical optica, afirmand ca doar pensia este un drept care nu poate fi diminuat, pe cand statul plateste salarii “atat cat considera ca este valoarea muncii fiecarei categorii”

Radu Tudor:
Stiti ca unii care au avut pensii si salarii taiate si-au primit banii inapoi in justitie.

Olguta Vasilescu: Pensia este un drept care nu poate fi luat de nimeni. Despre salariu discutam cu totul si cu totul….
Radu Tudor: Juridic diferit?
Olguta Vasilescu: Da, absolut. Aici statul plateste atat cat considera ca este valoarea muncii fiecarei categorii.
Radu Tudor: M-am gandit ca salariatul crede ca este un drept al sau.
Olguta Vasilescu: Nu, pensia este un drept de proprietate care nu poate fi scazut.

Ministrul muncii a insistat in ultimele zile ca doar 3% dintre bugetari vor inregistra diminuari de salarii in urma noii legi a salarizarii si a trecerii contributiilor de la angajator la angajat, adica undeva intre 30 de mii si 50 de mii de bugetari. Pozitia ei de acum contrazice insa radical argumentele utilizate in urma cu opt ani, cand Vasilescu si PSD sustineau ca salariul este un drept de proprietate si un bun castigat astfel incat cuantumul salariului nu poate fi sub nici o forma diminuat.

Redam mai jos cele mai relevante pasaje din sesizarea PSD, argumente retinute in preambului deciziei CCR din iunie 2010 prin care masurile adoptate de Guvernul Boc au fost declarate in parte constitutionale.


(…) IV. Cu privire la incalcarea art 44. din Constitutie, se arata ca notiunea de “bun” in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului inglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economica, astfel incat drepturile salariale si de natura salariala, precum si dreptul la prestatii de asigurari sociale si de asistenta sociala pot fi asimilate dreptului la proprietate, iar salariile si prestatiile de asigurari sociale si de asistenta sociala unor bunuri proprietate privata. In aces sens, este citata cauza Buchen impotriva Republicii Cehe, 2002. In consecinta, reducerea cuantumului drepturilor de aceasta natura constitutie o ingerinta care afecteaza dreptul de proprietatea in substanta sa.

Citand cauzele Sporrong si Lonnroth impotriva Suediei, 1982, Mellacher si altii impotriva Austriei, 1989 si James si altii impotriva Regatului Unit, 1986, autorii sesizarii ajung la concluzia ca o asemenea ingerinta in dreptul de proprietate ar trebui sa respecte un just echilibru intre exigentele interesului general si imperativul salvarii drepturilor fundamentale cu referire directa la dreptul de proprietate. Insa legea criticata opereaza practic o expropriere in sensul art 44. alin (3) din Constitutie, fara, insa, a acorda o justa si prealabila despagubire. Legiuitorul nici macar nu justifica existenta unei cauze de utilitate publica. (…)

VI. Cu privire la incalcarea art. 53 din Constitutie, se arata ca drepturile salariale, cele de natura salariala, precum si drepturile decurgand din asigurarile sociale aflate in plata sunt drepturi legal castigate, ceea ce exclude posibilitatea eliminarii sau diminuarii lor.

In lipsa precizarii cauzei care a impus restrangerea dreptului la salariu si la pensie, nu rezulta daca aceasta restrangere “se impune”, astfel cum prevede art. 53 alin (1) din Constitutie. Motivarea masurii luate in expunerea de motive a legii este superflua si exprimata pro causa, fara a putea, deci, sa justifice in mod obiectiv afectarea drepturilor mentionate. Se arata ca justificarea restrangerii operate pentru ratiuni de siguranta/securitate nationala determinate, la randul lor, de existenta unei situatii de criza economica nu este reala, deoarece criza economica nu se regaseste in nici unul dintre elementele care definesc securitatea/ siguranta nationala. In acest sens, autorii obiectiei de neconstitutionalitate citeaza definitia notiunii de siguranta nationala din Legea nr. 51/ 1991 privind siguranta nationala a Romaniei. (….) Autorii obiectiei de neconstitutionalitate mai arata ca, si in situatia in care s-ar accepta motivele legate de siguranta nationala pentru justificarea restrangerilor in discutie, legea ar fi tot neconstitutionala, intrucat restrangerea exercitiului dreptului la salariu si pensie ar putea fi dispusa numai temporar, pe cand, in cauza de fata, prin efectul art. 17 alin (2) din lege, cheltuielile de personal, precum si cele cu pensiile avansate de stat se vor situa sub nivelul rezultat prin aplicarea reducerilor prevazute de legea criticata.”

(…) Se arata ca restrangerea exercitiului dreptului la pensie si la salariu contravine art. 15 si art. 18 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, art 1. par. 1 din Protocolul aditional la Conventie, art 2. din Pactul international cu privire la drepturile civile, art 1. pct 2 si 4, art 20, art 23 si art 24 din Carta sociala europeana si art 6 din Tratatul Uniunii Europene”.

Curtea Constitutionala a respins insa seiszarea PSD, intrucat dreptul la salariu este corolarul unui drept constitutional, si anume dreptul la munca (deci nici o legatura cu dreptul de proprietate) si ca diminuarea sa “se constitutie intr-o veritabile restrangere a exercitiului dreptului la munca”. O atare masura, a mai explicat atunci Curtea, se poate realiza numai in conditiile strict si limitativ prevazute de articolul 53 din Constitutie. “(…) Astfel, nu numai existenta unei situatii manu militari atrage aplicabilitatea notiunii de “securitate nationala” din texutul art 53, ci si alte aspecte din viata statului – precum cele economice, financiare, sociale – care ar putea afecta insasi fiinta statului prin amploarea si gravitatea fenomenului (…) Avand in vedere cele expuse mai sus, Curtea Constata ca masura de diminuare a cuantulului/salariului/ indemnizatiei/ soldei cu 25% constitutie o restrangere a exercitiului dreptului constitutional la munca ce afecteaza dreptul la salariu, cu respectarea, insa, a prevederilor art. 53 din Constitutie”. (Vezi aici decizia CCR integral)

De notat ca in completul de 9 judecatori ai Curtii Constitutionale care a pronuntat decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 a facut parte si actualul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, care in calitate de ministru a acordat avize favorabile proiectelor de legi care au dus la diminuarea cunantumului unor salarii in sistemul bugetar.

Spre deosebire de situatia din 2010, taierile salariale operate de PSD prin noua lege a salarizarii nu au nici cea mai mica justificare constitutionala, nu exista nici macar pretextul crizei economice care ar pune in pericol securitatea nationala. PSD si ministru muncii, Olguta Vasilescu, au vorbit doar despre nevoia unor “corectii” si “ajustari” in sistem, evitand cu grija orice referire la “taieri” sau “diminuari” ale salariilor. Vasilescu a invocat cazuri in care un consilier din minister castiga mai mult ca ministrul. “Nu m-am asteptat sa gasesc functionari publici la 22 de mii de lei salariu”, a mai spus ministrul Olguta Vasilescu la Antena 3. Lia Olguta Vasilescu era in 2010 de trei ani in PSD, unde a trecut de la PRM.


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here