Romaniatv.net : IFN-urile din România s-ar putea trezi cu dobânzile plafonate.

0
38
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 În prezent, nivelul DAE ajunge şi la 9.000%

Sondajul nostru

La nivelul Uniunii Europene există 10-12 state unde IFN-urile nu au voie să depăşească un nivel maximal de dobândă, cuprins între 10% -15% până la 40%. Nivelul DAE la IFN-urile din România ajunge şi la 3.000 – 4.000%, motiv pentru care Paul Anghel, director general ANPC a propus plafonarea dobânzilor la creditele IFN la 15%. În aceste condiţii, multe societăţi de acest gen şi-ar închide porţile, aşa cum au făcut-o sau sunt pe cale să o facă şi în alte state UE.

Este recunoscut faptul că Instituţiile Financiare Nebancare (IFN) practică dobânzi şi costuri totale ale împrumuturilor pe care le acordă care de multe ori frizează absurdul şi nimeni nu crede că o persoană fizică se poate împrumuta la aceste costuri. Mai toate marile IFN-uri din domeniu promit că acordă primul împrumut fără costuri, cu dobândă 0%, pentru ca începând cu al doilea credit să fie taxaţi excesiv, cu costuri totale, indicate de DAE (Dobânda Anuală Efectivă), care ajung la 6.000%, comparativ cu o DAE de 10-15% în cazul creditelor bancare. Au totuşi şi anumite avantaje: IFN-urile nu consultă Biroul de Credit pentru acordarea unui împrumut.

Fără a fi o directivă europeană, anumite instituţii similare Autorităţii Naţionale de Protecţie a Consumatorilor au impus diverse reglementări prin care dobânzile practicate de IFN-uri la aceste împrumuturi pe termen scurt la costuri uriaşe să fie plafonate la un anumit nivel peste care societăţile de credit nu mai pot să acorde împrumuturi. „Circa jumătate din statele europene, mai exact circa 10-12 ţări din Uniunea Europeană au impus diferite elemente de constrângere pentru IFN-uri care să determine o reducere a acestor costuri”, a declarat Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României.

De exemplu, în cazul Poloniei, Ombudsman-ul ţării, avocatul poporului de la noi, care îndeplineşte şi rolul de protector al consumatorului, a putut convinge banca centrală a statului european să impună reglementări interne care să nu permită IFN-urilor să acorde împrumuturi mai mari de valoarea reprezentată de dobânda Lombard (dobânda la care se împrumută băncile comerciale de la banca centrală), situată în jurul valorii de 2,5%, înmulţită cu patru. În aceste condiţii, unele IFN-uri prezente pe această piaţă se retrag din competiţie.

“Noi credem că piaţa se autoreglementează, dacă nu se întâmplă acest lucru atunci putem interveni prin anumite norme, dar nu este de dorit ca acest lucru să se întâmple, ci să avem în continuare o piaţă liberă”, a declarat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu. La rândul său, după modelul unor ţări europene, directorul general al ANPC, Paul Anghel, ne-a declarat că a propus deja, în nume personal, ce e drept, plafonarea dobânzilor la care IFN-urile pot acorda credite la 15%. Alte surse din piaţă spun că există şi propuneri de reglementare a dobânzilor anuale efective aplicate creditelor garantate cu ipotecă la 40%. Paul Anghel este de părere că, dacă DAE de 8.000 sau chiar 9.000% practicate de IFN-uri nu pot fi oprite, “măcar să fie organizate programe de educaţie financiară care să prevină consumatorii la ce se înhamă atunci când contractează un astfel de credit”.

Creditele acordate de IFN se obţin foarte uşor, de multe ori printr-o accesare online sau printr-un agent de vânzări care îţi bate la uşă şi te întreabă dacă nu ai nevoie de bani. Cu toate acestea, dobânzile percepute sunt şi de 64%, plus alte costuri suplimentare. De credite neperformante nu se plâng, ele fiind acoperite de costurile uriaşe ale finanţărilor acordate, plus metodele insistente de recuperare a împrumuturilor. Recent, reprezentantul unui astfel de IFN spunea că în jur de 9% dintre clienţii care au întârzieri la plata ratelor plătesc în continuare, mai târziu, mai puţin, dar plătesc.

Ultimele cifre oferite de IFN-uri la sfârşitul anului trecut arătau că anual se oferă circa un milion de credite doar în mediul online. Potrivit Raportului de Stabilitate Financiară, la sfârşitul anului 2016, 26.414 firme aveau contractate împrumuturi la diverse IFN-uri. În cazul IMM-urilor sunt celebre insolvenţele şi chiar falimentele generate de aceste împrumuturi. Creditul IFN pentru populaţie, chiar dacă a înregistrat un ritm susţinut de creştere în 2016 (de 10,9% faţă de 2015), se menţine totuşi la un nivel scăzut (probabil datorită volumelor mici ale împrumuturilor contractate pe persoană), de 4,8% din totalul îndatorării, conform aceluiaşi Raport de Stabilitate prezentat de BNR.

de ultima ora pe ECONOMICA.net

Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here