Ilie Șerbănescu: “Să nu ne amăgim cu proiecte de ţară pentru o ţară care nu se mai află sub control naţional, ci sub controlul străin!”

0
48
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Sondajul nostru

Din dorinta de a cunoaste intentia actuala a cititorilor nostri, privind participarea la vot si modul in care ati vota actualele partide parlamentare, va rugam sa raspundeti la urmatorul sondaj:

View Results

Loading ... Loading ...

Autor: Ilie Șerbănescu

Sursa: Cotidianul

ilie-serbanescuIlie Șerbănescu este analist economic, fost ministru al Reformei în guvernarea Ciorbea. A absolvit Academia de Studii Economice, Bucureşti. Este doctor în economie din 1976 și vicepreședinte al Societății Române de Economie. A publicat 4 cărți și numeroase articole și studii asupra reformei postdecembriste din România.  În cea mai nouă carte a sa, ”România, o colonie la marginea Europei” (2016), Ilie Șerbănescu încearcă să ne facă conștienți de faptul că ne-am pierdut suveranitatea.

Preşedintele
Iohannis a anunţat elaborarea unui proiect de ţară, acela arhireclamat
de ani şi ani şi privit ca un fel de premântuire a României. Urmează a
lucra la acesta o comisie prezidenţială, din care fac parte experţi de
notorietate din diferite domenii şi reprezentanţi ai partidelor
parlamentare, căci proiectul nu va fi (doar) o strategie minunată, dar
fără responsabilităţi, ci va fi asumat politic.

ilie-serbanescu
Au abundat reproşurile în perioada postcomunistă că România a hălăduit
prin ape tulburi tocmai în lipsa unui proiect de ţară, deşi există
susţineri că programele de aderare la NATO şi UE au jucat în mod
indirect, dacă nu şi direct, prin toate exigenţele interne şi externe pe
care le implicau, rolul unui proiect de ţară. De la atingerea
respectivelor obiective, doar aderarea la euro ar mai fi putut juca
acest rol, dar cum adoptarea euro devine mereu mai improbabilă, un
proiect (propriu-zis) de ţară s-ar arăta indispensabil. Elaborarea
proiectului anunţat ar umple golul, urmând a stabili unde ar vrea
România să ajungă şi bineînţeles cum!

Necesitatea deci a unui proiect de ţară
ar fi în principiu în afara discuţiei, iar asumarea politică, tot în
principiu, ar mări probabilitatea de înfăptuire. Obiectivele nu se
cunosc – abia urmează a fi stabilite –, astfel încât nu se pot dezbate
în această fază posibilităţile concrete de atingere a obiectivelor în
funcţie desigur de realismul acestora şi de resursele disponibile şi
mobilizabile.

Cu alte cuvinte, prevăzutul proiect de
ţară rost ar avea, obiective îi pot fi asociate o mie, iar resurse vor
exista practic pe măsura obiectivelor propuse. Totuşi, acestui proiect
îi lipseşte ceva! Proiectul n-are obiect! Și, parafrazând povestea aceea
cu dragostea, dacă obiect nu e, nimic nu e! În urmă cu cel puţin 15 ani
ar fi avut obiect. Acum nu mai are. În urmă cu 15 ani, România, bună
sau rea, încă aparţinea românilor, buni sau răi, cum erau ei! Acum,
poate mai bună decât atunci (lucru discutabil, dar totuşi admisibil!),
nu mai aparţine românilor! În proporţie de peste jumătate, activele şi
cifra de afaceri din economie sunt deţinute de capitalul străin şi,
foarte important de semnalat, este vorba de jumătatea de control (care
are în mână sectoarele strategice şi decizia în economie), în timp ce
jumătatea încă aparţinând românilor este cea care pune pingele.
Resursele de petrol şi jumătate din cele de gaze naturale, distribuţiile
de energie (cele care strâng banii din economie, căci energie consumă
toată lumea), industria auto, metalurgia feroasă, metalurgia neferoasă,
industria materialelor de construcţie, telefonia fixă, telefonia mobilă,
băncile, asigurările, retailul şi, într-o măsură crescândă, pădurile şi
pământurile agricole sunt sub controlul străinilor. Românii – companii
şi indivizi – au ajuns de fapt chiriaşi în ţara lor (sau, cu numele,
încă a lor!).

Proiect de ţară?! Se apucă, altfel spus,
chiriaşii de o treabă care nu este a lor! Proiectele unei entităţi,
indiferent care este aceasta, nu pot fi decât proiectele proprietarului
respectivei entităţi! Proprietarul deţine activul în cauză şi deci
decizia. Chiriaşul nu are nici jurisdicţie şi nici resurse de a mai face
ceva, indiferent dacă se întâmplă să fie fostul proprietar! Oricum se
face până la urmă doar ceea ce vrea proprietarul şi nu chiriaşul! În
capitalism, proprietarul decide şi de-acum proprietarul în România este,
în cadrul majorităţii de control din economie, străin.

Într-un apartament chiriaşii pot
zugravi, pot schimba eventual faianţa sau chiuveta, dar nu pot reamenaja
pereţii, nu pot umbla la structura de rezistenţă. Iar de chiriaşi care
să proiecteze modernizări pe banii lor ale apartamentului în care sunt
chiriaşi nu s-a prea auzit, căci sunt prostii pure! Românii nu mai
dispun de resursele lor, de pădurile lor, de industriile lor (câte mai
sunt), de utilităţile lor publice, de pământurile lor, de banii lor. În
aceste condiţii, este un exerciţiu inutil să te amăgeşti cu strategii şi
proiecte de ţară, căci oricum nu mai dispui de mijloacele şi pârghiile
pentru a le transpune în viaţă, başca faptul că stăpânul extern decide
să facă tot numai ceea ce vrea el.

Orice obiective de dezvoltare ţi-ai
propune, acestea nu pot avea vreo bază de realizare. Capitalul străin va
face tot numai ceea ce este în interesul său. Iar interesele sale de
profit nu se suprapun câtuşi de puţin cu interesele de dezvoltare a
ţării. De cele mai multe ori sunt chiar disjuncte.

Ce obiectiv şi-ar putea propune un
proiect de ţară în România, când toate resursele de petrol nu mai
aparţin românilor, când petrolul şi gazele ce urmează a fi exploatate
din Marea Neagră nici nu se ştie dacă vor tranzita măcar teritoriul
României, când singura ţară din zonă cu resurse de hidrocarburi, cum
este România, este şi singura care nu are o companie sub control
naţional de distribuţie a carburanţilor?!

Ce obiectiv naţional ar putea fi
stabilit în industria auto, când nimic din aceasta nu este sub control
românesc sau ce obiectiv structural ar putea fi formulat în această
industrie când doar 30% din producţie reprezintă automobile, iar restul
de 70% constituie de fapt componente şi accesorii?!

Ce obiectiv să se proiecteze în materie
de exporturi, când 70% din acestea sunt livrări ale multinaţionalelor
care operează în România, în cazul cărora ”românii” nu cunosc nici măcar
destinaţia respectivelor livrări din România, şi când, oricum, din
primii 100 de exportatori doar 3 sunt cu capital românesc.

Să fim serioşi! Acum 15 ani poate mai era ceva de făcut. Acum este târziu, nenică!

Să nu se creadă cumva că aceste
realităţi au fost doar neglijate sau ”uitate” în legătură cu anunţarea
prevăzutului proiect de ţară. Care, deşi este în proporţie de aproape
100% economic, ar urma să fie elaborat fără participarea actorilor din
economie! Prezenţa mediului de afaceri între cei ce vor lucra la acest
proiect este minunată, dar lipseşte cu desăvârşire! Cine să asigure
respectiva prezenţă? Capitalul românesc, nu, căci nu decide nimic în
economia din România?! Potrivit realităţilor însele, ar fi trebuit să
fie vorba de capitalul străin, pur şi simplu în calitatea sa de
proprietar şi decident! Anumite ramuri ale acestui capital străin (în
frunte cu AmCham) şi-au şi arătat explicit insatisfacţia! Dar, prin
invitarea eventuală a capitalului străin la elaborarea proiectului,
Iohannis ar fi făcut-o rău de oaie. Ar fi dat cărţile pe faţă!
Proprietarul străin ar fi fost chemat să hotărască oficial, sub egidă
prezidenţială, cum să arate proiectul, zis românesc, de ţară!

Să nu ne amăgim cu proiecte de ţară
pentru o ţară care nu se mai află sub control naţional, ci sub controlul
străin. Un proiect de ţară pentru România ar putea dobândi semnificaţie
doar dacă, luându-se în considerare în mod serios că ne aflăm în
capitalism, ar avea în vedere întoarcerea în prealabil a proprietăţii
asupra ţării în mâna românilor. Și, abia apoi, din calitatea firească de
proprietar, s-ar face proiecte, indiferent dacă mai măreţe sau mai
puţin măreţe. Va stabili oare prevăzutul proiect de ţară o retrocedare
către români a proprietăţii asupra economiei din România?! Și iarăşi şi
iarăşi, să fim serioşi!


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here