Acasă Colţul specialistului Apararea drepturilor cetatenilor Informatia Harghitei : Cu ursul nu-i de glumit !

Informatia Harghitei : Cu ursul nu-i de glumit !

37
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 Oamenii din această zonă ştiu cel mai bine acest lucru

Situaţia urşilor şi daunele provocate de animalele sălbatice din Harghita

Directiva 92/43 a CEE

Prin Directiva 92/43 CEE a Consiliului Comunităţilor Europene se statuează conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică. La articolul 12 sunt enumerate speciile protejate, printre care se numără şi ursul brun. La articolul 16 sunt enumerate acele situaţii excepţionale care permit capturarea şi uciderea acestor animale. Iată, aşadar, că Uniunea Europeană este preocupată de protecţia mediului şi a speciilor de animale având în vedere spaţiul tot mai limitat în care trăiesc animalele sălbatice. Întrebarea care se impune este următoarea: care sunt acele acţiuni pe termen lung prin intermediul cărora poate fi protejat mediul‚ ţinând seama de locuitorii şi valorile pe care le reprezintă aceştia? Ca răspuns la această întrebare a luat fiinţă o platformă europeană, la 10 iunie 2014, care doreşte să aducă îmbunătăţiri în ceea ce priveşte coabitarea dintre oameni şi marii prădători. Pe această platformă, aşadar, îşi pot da întâlnire cei implicaţi în acest domeniu al marilor prădători, cum sunt asociaţiile de vânători, cei implicaţi în activităţile de protecţie a mediului, administraţii locale şi regionale şi deţinătorii de animale şi terenuri agricole, localnici. Activităţile derulate de Comisia Europeană au menirea, printre altele, de a media stările de conflict care apar între cei implicaţi, astfel, în 2013, a fost redactat un studiu despre înţelegerea relaţiei dintre oameni şi urşi. Există mai multe iniţiative la nivel european, dar cadrul legislativ este reprezentat doar de Directiva 92/43 a CEE, dar această directivă nu are prevederi separate pentru situaţiile cum sunt cele din România sau judeţul Harghita, chiar dacă populaţia de urs carpatin se concentrează în România, un număr semnificativ de exemplare găsindu-se în judeţele Harghita, Covasna, Braşov.

Legislaţia românească şi locală în domeniu

Prin Ordinul 183/2014 al Instituţiei Prefectului – judeţul Harghita s-a aprobat regulamentul de organizare, atribuţiile şi funcţionarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prin care, printre altele, se defineşte termenul de situaţie de urgenţă astfel: „aceasta fiind un eveniment excepţional, cu caracter non-militar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate este necesară adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate”. Atacurile de urşi care s-au petrecut în ultima vreme se încadrează în această descriere: viaţa oamenilor, a animalelor domestice, recoltele, toate sunt puse în pericol, iar pentru stoparea acestui fenomen este nevoie de intervenţie grabnică. Aspectele privind protecţia mediului sunt reglementate de OUG 195/2005, modificată şi completată de Legea 265/2006. Regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice sunt reglementate de Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007, actualizată cu Legea 49/2011.

 Legea vânătorii şi protecţia fondului cinegetic nr. 407/2006…

…are prevederi referitoare la urşi şi vânarea acestora. La art. 19, punctul 1 se spune: „în scopul conservării biodiversităţii, mamiferele şi păsările admise la vânătoare se vânează numai în cadrul cotei aprobate (…) la punctul 2 sunt menţionate exemplarele din speciile prevăzute care pot fi vânate, printre care şi ursul, dacă se constată necesitatea reducerii populaţiilor sau, în situaţii excepţionale, dacă sunt degenerate sau produc daune, în baza reglementărilor emise de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului. La art. 13 sunt reglementate despăgubirile acordate în caz de daune”. Mai trebuie menţionat faptul că HG 1679/2008 stabileşte modalitatea de acordare a despăgubirilor, dar, de cele mai multe ori, acordarea despăgubirilor se întinde pe o perioadă lungă de timp. La articolul 39 se spune că prin aprobarea Ministerului Mediului, acel urs care a provocat daune poate fi ademenit şi vânat şi la nadă.

Ordinul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice…

…intrat în vigoare în data de 17 septembrie 2014 vizează aprobarea derogărilor în cazul speciilor de urs, lup şi pisică sălbatică. Pe înţelesul tuturor, acest ordin stabileşte acele perioade în care pot fi vânate exemplarele din aceste specii, dar şi în afara perioadelor stabilite, atunci când pun în pericol sănătatea şi securitatea publică. Când se află în intravilanul localităţilor, frecventează locuri precum adăposturile animalelor domestice, pun în pericol siguranţa acestora şi/sau a personalului de deservire.

Date statistice

Ursul brun este o specie care este protejată în mod special. Conform statisticilor, 40 la sută din populaţia de urs brun se găseşte în România. Estimările spun că în ultimul deceniu, numărul acestora a crescut. Uniunea Europeană se referă doar din punct de vedere al protecţiei mediului la populaţia de urs brun din România, trebuie, însă, înţeles faptul că populaţia de urşi din judeţul Harghita este cu mult peste media înregistrată la nivel european. Se înregistrează aproximativ 17.000 de urşi la nivel european, cele mai multe exemplare – 7.000 – fiind speciile de urs brun. Conform datelor statistice, în 2014, în România, trăiau 6.200 de urşi, însă asociaţiile de vânători estimează o valoare în jur de peste 10.000.

Nu se ştie nimic cu exactitate, de aici subiectele de discuţii

Populaţia de urşi din judeţul Harghita este incertă. Estimările asociaţiilor de vânătoare se ridică la aproximativ 1.350 de exemplare în judeţ; iar cele ale Agenţiei de sinteză între 800-900 de exemplare. Potrivit datelor ministerului, numărul este şi mai mic, între 700-770 de exemplare. Trebuie ştiut faptul că estimările asociaţiei vânătorilor se bazează pe urmele lăsate de animale, deci numărul este rezultatul observaţiilor, drept urmare este inevitabilă evaluarea multiplă a animalelor, în urma mişcării acestora care nu depinde de limitele fondurilor de vânătoare. Potrivit datelor asociaţiilor de vânătoare, numărul exemplarelor a crescut constant cu aproximativ 35 la sută în perioada 2007-2014.

Suprafaţa domeniilor de vânătoare în judeţul Harghita se ridică la aproximativ 600 de mii de hectare, iar conform metodologiei elaborată în 2010 de Inspecţia Silvică şi de Vânătoare a judeţului Harghita, la mia de hectar ar fi ideal dacă ar exista un urs şi astfel la nivel judeţean numărul optim al urşilor ar trebui să fie de 600, însă conform datelor ministerului doar 340 de exemplare poate suporta judeţul.

Preşedintele ADI Harghita

Márton István este de părere că ar fi mult mai relevantă compararea numărului de daune provocate de urşi pentru a putea stabili numărul optim al acestora, iar în funcţie de rezultat să fie acordate autorizaţiile de vânare. Şi s-ar putea face o estimare mai corectă a efectivelor de urşi, deoarece aceştia intră în mod frecvent în zonele locuite, sunt excluşi din habitatul lor şi aşa se presupune că populaţia habitatului respectiv a scăzut. Nu este sigur că va rezulta o estimare corectă a numărului urşilor, un lucru însă este sigur: micşorarea habitatelor, a cantităţii de hrană îi obligă pe urşi să se îndrepte spre teritoriile locuite de oameni pentru hrană. Acesta ar fi unul din motive dintre care mai fac parte: zgomotul drujbelor, a tractoarelor, petrecerile cu muzică la boxe dată la maxim şi înşiruirea ar putea continua.

Daunele provocate de animalele sălbatice

O altă problemă discutată în şedinţa organizată de Consiliul Judeţean de vinerea trecută: creşterea numărului de daune, care la rându-i are mai multe cauze. Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului este de părere că acest lucru se datorează producţiei scăzute de ghindă, dar şi cultivării porumbului siloz. După alte păreri, sunt raportate daunele cu valori mai mari, cele care nu se raportează, având o valoare nesemnificativă. Mai trebuie ştiut faptul că daunele mari, cele provocate de urşi, sunt soluţionate de minister, pe când celelalte daune provocate, de exemplu, de mistreţi sunt soluţionate la nivelul asociaţiilor de vânătoare. Problema mare este faptul că numărul daunelor în 2014 aproape s-a dublat, comparativ cu anul precedent. În cursul anului 2013 s-au înregistrat 84 de daune provocate de urşi, a căror valoare depăşeşte suma de 157 mii lei.

Despăgubiri

S-a mai discutat problema modalităţii de acordare a despăgubirilor. Este vorba, concret, despre faptul că păgubitul trebuie să raporteze dauna în termen de 24 de ore. Actele trebuie depuse pe raza localităţii unde s-a produs dauna. Perioada de 24 de ore este prea scurtă, mai ales dacă păgubitul nu locuieşte în centrul de comună sau dacă paguba a avut loc în altă localitate, toate acestea presupun timp, dar adesea şi cheltuieli suplimentare. Drept urmare, se propune modificarea legislaţiei referitoare la scurtarea perioadei dintre raportarea daunei şi despăgubirea acesteia, la 30 de zile.

Vătămări de persoane

În urma atacurilor de urşi, conform datelor Agenţiei de Mediu, în perioada 2011-2012, s-au înregistrat cinci cazuri, în perioada 2013-2014 au fost şapte cazuri. Din datele Direcţiei de Sănătate Publică Harghita, în spitalele din judeţ au fost îngrijite 15 persoane care au suferit de pe urma atacurilor urşilor, iar până la sfârşitul lunii octombrie 2015 au fost îngrijite cu leziuni mai uşoare sau mai grave 8 persoane; 7 persoane au fost atacate de urs până la sfârşitul lunii septembrie 2016. În opinia preşedintelui CJH, dat fiind faptul că nu există prevederi legislative cu privire la vătămările corporale, nu este suficientă creşterea cotei de animale capturate, fiind nevoie în primul rând de protejarea vieţii omeneşti, pericolul permanent nu este din partea urşilor mari, ci din partea exemplarelor tinere care pentru a-şi procura hrana pătrund în teritoriile locuite de oameni.

Cota de vânat

O altă temă discutată a fost cea referitoare la cota de vânat. Trebuie ştiut faptul că vânarea speciilor strict protejate, în fiecare an, este reglementată de către Ministerul Mediului. În sezonul 2014-2015, ministerul a aprobat vânarea a 473 de urşi la nivelul ţării. Asociaţiile de vânători din judeţul Harghita au primit în total 53 de aprobări. În felul acesta, Harghita a fost pe locul doi după Braşov (54 aprobări). În sezonul 2015-2016, numărul aprobărilor a crescut la 65, astfel urcând pe primul loc în ţară. S-a scos în evidenţă dezechilibrul existent între judeţe. În timp ce Harghita are cea mai mare populaţie de urşi, i-a fost aprobată vânarea a numai 53 de exemplare. În Braşov, la peste 1.000 de exemplare s-a aprobat vânarea a 54 de exemplare; în Mureş, unde se estimează 644 de urşi, s-a aprobat recoltarea a 50 de exemplare. O diferenţă şi mai mare se poate observa în cazul judeţelor Bistriţa-Năsăud şi Buzău, unde numărul urşilor este aproape acelaşi (483 şi 484), dar cota diferă foarte mult: Bistriţa-Năsăud a primit aprobare pentru a vâna 40 de urşi, iar Buzăul numai 11 exemplare.

Petiţii

S-a pomenit la un moment dat faptul că toată isteria creată de reducerea cotei de vânătoare este din cauza manifestărilor grupurilor aşa-zise verzi, care chipurile apără animalele, lucru pe care îl fac, după cum spunea şi preşedintele CJH, pe bani europeni. Isterie, isterie, dar să sperăm că se va reveni la normal dacă se va ţine seama la Guvern şi la ministerul de resort de petiţiile semnate de preşedinţii Consiliilor Judeţene Covasna, Harghita, Vrancea, Mureş, Braşov, Sibiu. Atenţie! Dacă se elimină cota de vânătoare, această măsură ar reprezenta un pericol mare pentru locuitorii acestor zone – spunea preşedintele Borboly. „Am încredere că vom continua aceste dezbateri de acest fel – a mai spus Borboly Csaba – până când se va înţelege şi la Bucureşti că noi trebuie să decidem, aici, ce-i de făcut cu urşii, şi nu numai, mai avem multe alte lucruri importante pe care va trebui să le abordăm, în acelaşi fel, cu cea mai mare responsabilitate”.

O chestiune importantă pe care trebuie să o mai spun acum este propunerea participanţilor ca ordinul ministerului referitor la cota de vânătoare să fie atacată în instanţă, lucru care se mai poate face în următoarele zile.

AURELIA ILUŢ


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here