Informatia Harghitei : Suprafaţa de pădure neadministrată şi nepăzită a crescut din nou la aproximativ 5.000 de hectare

0
25
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Sondajul nostru

Din dorinta de a cunoaste intentia actuala a cititorilor nostri, privind participarea la vot si modul in care ati vota actualele partide parlamentare, va rugam sa raspundeti la urmatorul sondaj:

View Results

Loading ... Loading ...

În judeţul Harghita, o suprafaţă de aproximativ 5.000 de hectare de fond forestier nu este administrată de nici o structură silvică. Suprafaţa totală a fondului forestier din judeţul Harghita, potrivit datelor furnizate de Garda Forestieră Harghita, este de 264.109 hectare.

Cea mai mare suprafaţă de fond forestier, în judeţ, este administrată şi păzită de Direcţia Silvică Harghita, instituţie subordonată Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, prin cele cinci ocoale silvice: Tulgheş, Borsec, Topliţa, Homorod şi Miercurea-Ciuc. În total, este vorba despre o suprafaţă de aproape 88.000 de hectare.

Restul pădurilor harghitene sunt administrate de şapte ocoale silvice private. Astfel, conform sursei citate, Ocolul Silvic (OS) de Regim Ciuc are în administrare 40.380 de hectare de suprafeţe împădurite; OS Frumoasa – 9.075 ha; OS Privat Gheorgheni – 23.201 ha; OS de Regim Gheorgheni – 23.504 ha; OS Privat Praid – 14.850 ha; OS Privat Odorheiu-Secuiesc – 10.018 ha; OS de Regim Zetea – 26.236 ha.

Dacă adunăm aceste cifre plus cele neadministrate rezultă că mai rămân aproximativ 24.000 de suprafeţe împădurite. Aceste suprafeţe sunt administrate de structuri silvice care au sediul pe teritoriul judeţelor învecinate.

 Cea mai mare suprafaţă împădurită nepăzită se află în zona Vlăhiţei

Potrivit informaţiilor oferite de Garda Forestieră Harghita, în judeţ, cea mai mare suprafaţă împădurită neadministrată şi nepăzită se află în zona Vlăhiţa, fiind vorba despre aproximativ 2.000 de hectare (conform unor date mai vechi erau aproximativ 3.000 de ha, la fel şi din statisticile Direcţiei Silvice).

Până în urmă cu aproximativ 3 luni, suprafeţele forestiere din zona Vlăhiţa se aflau în administrarea şi paza Direcţiei Silvice (DS) Harghita. Însă contractul a fost reziliat deoarece Asociaţia Proprietarilor de Păduri din zonă nu şi-a onorat partea sa din contract, adică nu a efectuat plăţile necesare către instituţia silvică (în baza hotărârii Judecătoriei Miercurea-Ciuc de la sfârşitul lunii ianuarie, care ulterior a rămas definitivă, datoria era de peste 151.000 lei).

Situaţia a fost prezentată, încă înainte de a se rezilia contractul, în cadrul Colegiului Prefectul, în şedinţa din luna iunie, de către directorul Direcţiei Silvice (DS) Harghita, ing. Cătălin Mutică. Ulterior, întrebat despre această situaţie, ing. Cătălin Mutică a explicat că respectivul contract a fost reziliat printr-o hotărâre judecătorească ce a rămas definitivă. „În legătură cu situaţia din zona Vlăhiţa, binecunoscută tuturor, aşa cum am mai spus-o într-o şedinţă de Colegiu Prefectural (…) Direcţia Silvică a fost nevoită să rezilieze contractul de pază, datorită faptului că asociaţia din Vlăhiţa nu şi-a îndeplinit îndatoririle contractuale şi nu şi-a plătit facturile pentru pază. Noi nu am reziliat contractul la prima lor abatere, ci am încercat să facem cât mai multă activitate de pază acolo în speranţa că ei îşi vor respecta îndatoririle. Dar la un moment dat facturile riscau să devină destul de vechi şi atunci i-am acţionat în instanţă, am obţinut o hotărâre judecătorească, inclusiv pentru rezilierea contractului. Deci, practic, la baza rezilierii contractului stă o hotărâre judecătorească definitivă, ceea ce este, cred, de ajuns pentru toată lumea să înţeleagă că nu se mai putea continua acolo, fiindcă şi Direcţia Silvică este practic un agent economic. (…) Direcţia Silvică este o structură fără personalitate în cadrul RNP Romsilva, avem buget de venituri şi cheltuieli. Avem îndatoriri financiare pentru stat şi nu suntem, să zicem aşa, o instituţie de binefacere la care se adresează toată lumea atunci când celelalte structuri nu reuşesc să găsească o soluţie”, a explicat directorul DS Harghita.

Ing. Cătălin Mutică a mai spus că, practic, în instanţă, Asociaţia Proprietarilor de Terenuri Vlăhiţa nu s-a apărat. „Pentru viitor, soluţiile în zona Vlăhiţa sunt legate în primul rând, cred eu, de ceea ce se numeşte cadastru forestier în zonă. Pentru că proprietatea în zona Vlăhiţa nu este reprezentată. Practic nu există o conducere care să fie responsabilă de terenurile forestiere din zonă. Vreau să vă spun că în instanţă de fapt ei nu s-au apărat, fiindcă nu au avut capacitatea de a se apăra. Asociaţia este probabil foarte slabă din punct de vedere juridic”, a spus directorul DS.

∗∗∗

În zona Vlăhiţei sunt aproximativ 1.700 de proprietari de suprafeţe forestiere. Problema cea mai mare este că ei au fost puşi în posesie fără a şti exact fiecare unde are pădurea.

Direcţia Silvică Harghita a administrat suprafeţele împădurite din zona Vlăhiţei timp de patru ani, începând din anul 2012. (Şt.P.)


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here