INTERCULTURALITATE şi HERMENEUTICĂ. Colocviu internaţional aniversar în martie, la Chişinău

0
93
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Sondajul nostru

Din dorinta de a cunoaste intentia actuala a cititorilor nostri, privind participarea la vot si modul in care ati vota actualele partide parlamentare, va rugam sa raspundeti la urmatorul sondaj:

View Results

Loading ... Loading ...

Ajuns la a X-a ediție, Colocviul internaţional aniversar intitulat Interculturalitate și hermeneutică prin lingvistică, literatură, traducere şi comunicare, care va avea loc la Chişinău în perioada 27-28 martie 2015, face apel la comunicări:Hermeneutica – limba comună a timpurilor noastre (Wattimo) reliefează spaţiul intelectual şi cultural al epocii noastre relativiste postmoderne.

Caracterul contrastiv şi polimorf al hermeneuticii impune o dominație a interpretării într-o lume multipolară în care nu există fapte, ci doar interpretări (Nietsche) pentru că fiinţele umane trăiesc drama insurmontabilă a sensului, pentru perceperea căruia depun eforturi susținute dar care este mereu extensibil grație caracterului interpretativ al empirismului nostru existențial. Comprehensiunea, categorie esenţală a hermeneuticii, este și însemnul primordial a modului de a fi al ființei umane. Dar Logosul uman (raţiunea şi limbajul), nu este apt să pătrundă fiindul situat dincolo de granițele inteligenței. Acesta se limitează să-l indice, să-l exprime, să-l semnifice, să-l interpreteze. Complementând Realitatea, hermeneutica instaurează o nouă ordine de funcţionalitate antropologică – transcendenţa Realului prin reprezentarea, interpretarea, analiza, explicarea, elucidarea acestuia prin semne/simboluri şi perceperea acestora ca reprezentând Realul.
Interculturalitatea trebuie să fundamenteze hermeneutica şi s-o complementeze pentru că intercomprehensiunea culturilor nu este o intuiţie pură, directă şi imediată, ea urmează meandrele înțelegerii umane care este prin esență participativă. Rațiunea umană veritabilă pe raţiunea alter, fiind sensibilă la o altă sursă de sens. Cogito-ul uman soluţionează problemele sensului și ale semnificării doar printr-un antagonism adaptativ între raţionarea proprie și cea străină prin confruntarea de orizonturi ale acestora. Apartenenţa noastră ireductibilă la specia umană constituie condiţia unei comprehensiuni mutuale, a unui posibil dialog, a unui angajament de a reflecta mai elevat faptele şi de a proiecta o umanitate mai comprehensibilă și inteligibilă.
Limbajul uman este dimensiunea esenţială în crearea unei adevărate hermeneutici. Gândirea umană e potențată numai în/și prin limbaj, care constituie unicul şi ultimul organon al gândirii umane. Hermeneutica actuală reliefează ideia că orice sens e dependent de condiţiile comprehensiunii în contextul formelor de viaţă, care depăşesc autonomia normativă a limbii, natura statică şi automată a perceperii umane ca urmare a recursivităţii regulilor şi decretează o abordare creativă şi imprevizibilă a semnificației. În acest sens, interpretarea nu mai rezidă doar în conștientizarea înțelegerii, dar şi în profilarea posibilităţilor schițate de actul înțelegerii (Heidegger). Astfel, unitatea speculativă dintre limbaj şi Ființă contribuie la modelarea realităţii, la fundamentarea raportului nostru cu lumea, cu alter și cu sine, la dinamica perpetuă a sensului în processul de înțelegere și interpretare.
Traductologia rămâne îndatorată hermeneuticii, care își asumă rolul de mediator în activitatea de traducere. Prin definiţie și esență, traducerea reprezintă comuniune și/sau parcurs hermeneutic între două culturi, două discursuri, doi interlocutori, fiind cel mai rebel și indocil act langagier care relevă o dihotomie artificială şi /sau adaptativă între identitate şi alteritate. Misiunea traductologică titanică, în acest sens, rămâne punerea în valoare a acestei activități de relaţie prin excelenţă, raport perpetuat (Meschonnic), care ar permite recunoaşterea unei alterități în identitate. Un astfel de demers mediator al hermeneuticii ar diminua din opoziţia banală şi aporetică între adepţii textului–sursă (sourciers) şi susţinătorii sensului, preocupaţi de eficacitatea transmiterii mesajului (ciblistes). O traducere este mereu situată pe linia de orizont, niciodată definitivă, mereu pregătită de a fi reluată. Traducerea este de asemenea o depășire, o mișcare înainte (Hegel), reprezentare-supleanţă (Gadamer), fiindcă orice identitate a unei traduceri este alcatuită din alteritate iar natura sa eterogenă denotă că ne aflăm în fața a două moduri de „a fi” care, la sigur, din punct de vedere ontologic, sunt interdependente.
Literatura a orchestrat dintotdeauna compromisul (in)stabil între o logică „teritorială” şi o logică „hermeneutică”, legitimat prin caracterul său de discurs cumulativ şi inclusiv. Literatorul comentează operele literare, bazându-se pe tradiţii interpretative şi pe propriul său har, utilizând două strategii : de „înălţare” (filozofia) şi de „coborâre” (erudiţia). Actualmente, deschiderea spre corpusurile literare îl obligă să se preocupe mai mult de problema textului, acordând un rol privilegiat memoriei, diversităţii suporturilor materiale, modurilor de receptare, diversităţii de utilizare a textelor. Deasemenea, această deschidere îl provoacă la reînnoirea reflecţiei asupra „auctorialității” şi la problema aparatului de interpretare a textelor literare.
Mass-media şi comunicarea participă la procesul de punere în relatiţie, de relaţionare care readuce în atenție (re)definirea hermeneutică a comprehensiunii, a naturii sale dialogice și de căutare a unui acord. Comunicarea între oameni perpetuează confuzii derivate din existențialitate și caracterul ființelor manipulabile, fie din obiectivarea sau alienarea metodologica (Ricoeur) or, în absenţa adevărului, se decide în favoarea unui sens. Mass-media exploatează la maximum natura ideologică a limbajului care exprimă diverse conotații în diferte co(n) texte precum şi din motivul incapacității actorilor comunicării de a exercita un control total asupra simbolurilor, semnelor, expresiilor, unităţilor de mesaj şi asupra sensului informaţiei în scopul de a profila şi promova diverse intentionalităţi.
Sacralizarea limbajului uman (Agamben), evoluția sa dinamică și progresivă (anthropogénie, Van Lier) ca dat-construit urmează o organizare ierarhică, dialogică şi adaptativă pentru a proiecta o dialectică infinită între cei doi poli pe interfaţa de opoziţii închidere-deschidere, realitate-reprezentare, unitate–diversitate, ș.a. În aceste condiții, anume inteligenţei hermeneutice îi revine (re)descoperirea forţei creatoare a limbajului şi a unităţii speculative dintre Ființă şi Limbaj.
Explorând demersurile – prescriptiv (tehnic şi pragmatic) ; descriptiv (procesul şi modalităţile de înţelegere hermeneutică) ; subiectiv (importanţa şi influenţa interpretului) precum şi tendinţele majore în evoluţia hermeneuticii contemporane : a) pneumatologică (spirituală) – limbajul este un vehicol de transcendenţă (E. Linnemann) ; b) critic-istorică (limbajul este un fenomen pur-referențial (P. Stuhlmacher) ; c) antropocentrică (limbajul este simbolic, analogic și anagogic, ( G. Maier ; d) ideologică (limbajul este polisemic, exprimă diferite sensuri în diferite co(n)texte, E. Gutierez) ; relativistă (limbajul este convenționalism pur (S. Feish) etc. invităm cercetătorii participanţi să contribuie prin comunicările lor la profilarea unor noi orizonturi hermeneutice şi/sau interculturale în vederea implimentării unei interculturalităţi de viitor.
Ariile următoare de cercetare, centrate pe conceptele interculturalitate si hermeneutică, vor constitui atelierele de dezbateri în cadrul Colocviului:
Interculturalitatea şi provocările hermeneutice;
Valori lingvistice convenţionale şi spontaneitatea spiritului interpretativ;
Literatura – manifestări ale comprehensiunii şi interpretării textuale;
Traducerea: parcurs(uri) şi/sau comuniune hermeneutică;
Cercul hermeneutic (trei abilităţi (subtilitas: subtilitas intelligendi, subtilitas explicandi, subtilitas applicandi) şi didactica limbilor-culturi;
Mass-media, comunicarea, artele și capcanele hermeneuticii.
Limbi de comunicare: franceză, spaniolă, italiană, româna, engleză, germană, rusă.
Modalități de participare:
-participare in praesentia – 27 martie 2015: ședința plenară și ateliere;
-participare videoconferință – 28 martie 2015
Calendar
Titlurile comunicărilor și referințele personale vor fi agreate până la 10 decembrie 2014
Rezumatele comunicărilor în limba în care vor fi prezentate (publicate în programul colocviului) vor fi incluse în formularul de participare (atașat) și expediate pe adresa : [email protected] până la data de 28 februarie 2015.
Textele in extenso vor fi predate în ziua Colocviului, 27 martie 2015.
Instrucţiunile de tehnoredactare sunt disponibile pe site-ul ICFI : ulim.md
Textele inedite şi reprezentative vor fi publicate în volumul aniversar La Francopolyphonie (nr.10, 2015) şi Intertext (nr. 3/4, 2015) vor fi disponibile pe suport hârtie şi în versiune electronică.
Actele Colocviului vor fi publicate în revistele La Francopolyphonie (ISSN 1857-1883) şi Intertext (ISSN 1857-3711) specializate în filologie şi culturologie, clasate la categoria B (revistă cu difuzare internaţională). Sunt disponibile pe site-ul http://lafrancopolyphonie.blogspot.com și icfi.ulim.md
Taxa de participare :
30 € pentru participanţi din străinătate (documente colocviu, publicaţie).
200 MDL pentru participanţii din Republica Moldova (documente colocviu, publicaţie).
Posibilitate de cazare în hotelul universităţii la preţ avantajos.
O excursie, în funcţie de solicitări şi din contul participanţilor, se propune la celebrele beciuri din Mileştii Mici / Cricova (http://itravel.md/ro/turismul-in-moldova/vinurile-moldovei/beciurile-subterane-cricova.html), oraşe viniviticole subterane incluse în Cartea Recordurilor Guiness (preț aproximativ 50 €, incluzând degustare și prânz).
POMPILIU COMSA


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here