Acasă Jurnalul Bucurestiului Pentru femei Istoria frumuseții

Istoria frumuseții

94
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Istoria frumuseții

Din negura antichității până în zilele noastre, frumusețea femeii a strălucit și a dăinuit peste veacuri. Fiecare epocă și-a stabilit arhetipurile, și-a închegat miturile și a inovat noi rețete de înfrumusețare. Regine, zeițe, preotese, fotomodele, dive sau frumoase anonime, ilustrează cultul perfecțiunii atât de efemere în oglinda istoriei. Ce femeie nu a închis ochii și s-a visat pentru o secundă în pielea Cleopatrei, Semiramidei, Jezabelei sau chiar a Salomeei? Numele lor răsună în timp precum și ecoul frumuseții lor. Nu trebuie să subestimăm antichitatea, deoarece și femeile de pe vremea aceea dispuneau de cosmetice, creme “minune” și parfumuri amețitoare. Fascinația frumuseții în antichitate Conform Bibliei machiajul cu pudră colorată are 10.000 de ani. Din anul 5.000 i. Hr. datează o sumedenie de ustensile pentru machiaj și chiar recipiente ce se închideau ermetic pentru a pastra fardurile. Cercetările arheologice ne dezvăluie secretele conservate în acele fiole misterioase și ne permit să reconstituim ritualurile cotidiene de frumusețe care nu sunt cu nimic mai prejos decât ale noastre. În 1372 i. Hr. egiptenii de viță nobilă se spălau în fiecare dimineață cu apă minerală din izvoare naturale și își puneau o mască corporală din argilă de pe malurile Nilului. Corpul era exfoliat frecvent cu ajutorul nisipului și uleiurilor esentiale. Baia era urmată de un masaj cu uleiuri vegetale de palmier, măsline și cu amestecuri de ierburi parfumate ce aveau rolul de a hidrata pielea și de a o proteja de razele nocive ale soarelui. Câteodata aplicau măști din ou și se îmbăiau fregvent în lapte. Apoi urma machiajul feței și al corpului. Fardurile erau preparate proaspat și mereu parfumate. Pielea era unsa cu un preparat din ocru galben, ce dădea reflexe aurii, iar linia decolteului era fardată cu albastru. Însă chiar dacă cele mai scumpe rețete de farduri erau exclusiv la dispoziția nobililor, și sclavele aveau fardurile lor. Machiajul se începea prin trasarea pleoapei inferioare cu khol negru pentru a le proteja de vânt și nisip. Kholul avea scris pe recipient data expirării, ceea ce ne face să credem că prevenea afecțiuni ale ochilor. Pleoapele superioare erau răsfățate cu culori puternice, iar verdele era culoarea cea mai populară pe langă turcoaz, argile roșii, brune sau violete. Legendara Cleopatra prefera albastrul marin pentru pleoapa superioară și verdele pentru cea inferioară. Umed, kholul servea la accentuarea pleoapelor și alungirea lor spre tâmple. Genele erau alungite cu cel mai primitiv mascara, adica khol dizolvat iar buzele erau răsfățate cu combinații de roșu și roz. Unghiile mâinilor și picioarelor erau colorate cu henna. Cochetaria supremă era pudrarea pomeților și a decolteului cu pudră aurie. În Grecia lui Ulisse, frumoasa Elena și îngrozitoarea Medeea aveau trucurile lor de frumusețe. Epopeea homerică ne oferă informații despre canoanele de frumusețe ale timpului său. Armonia proporțiilor era cel mai important lucru, dar nu se neglija partea legată de cosmetică. Ne sunt amintite uleiurile esențiale și parfumurile. Alb sau cu tente rozalii, tenul erau unul dintre cei mai importanți factori ai frumuseții. În Sparta și Atena antică, machiajul era permis numai curtezanelor. Dar era vitală “igiena corporală și exercițiul fizic”, după cum recomanda Hipocrate. Femeile își periau părul, dinții iar după baie se masau cu ulei de măsline pentru păstrarea tinereții pielii și activarea circulației sangvine. Încetul cu încetul, fardurile și parfumurile aduse de “barbarii” egipteni au început să capete teren în rutina zilnică de frumusețe a femeilor din Grecia. La Roma, patricienele de la începuturile Imperiului se machiau și se spălau foarte des. Rutina de frumusețe implică foarte multe sclave și mult timp. Își exfoliau pielea cu nisip și ulei iar apoi se epilau total cu ceară. Se foloseau meșe de păr fals pe care îl ondulau cu fierul încins și îl decolorau cu amestecuri de plante. Ovidiu a scris chiar un ghid al cochetăriei, “Cosmetica”. Prin versuri amuzante, el sfătuia femeile în privința machiajului și a rețetelor de măști și creme.


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here