Acasă Istorie Dezvaluiri La cererea Institutului "Elie (Escrocul International) Wiesel", la Cluj – Napoca se...

La cererea Institutului "Elie (Escrocul International) Wiesel", la Cluj – Napoca se vrea ca numele străzii "Radu Gyr" sa fie inlocuit cu numele "Szervatiusz Jeno

319
1
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

Puiul de naparca comunista ce conduce asa-numitul institut al minciunii, cu numele escrocului international elie wiesel incearca inca o data sa ne stearga trecutul!

Despre marele impostor Elie Wiesel şi scutierul său, Radu Ioanid, am mai publicat articolul Wiesel + Ioanid = „Mizerabilii“, iniţial în revista Justiţiarul(Sibiu), nr. 47-48(13-14), 26 august 2002, pag. 11, apoi, în revista Mioriţa noastră (New York), nr. 165, ian.-febr.
2003, pag. 1, 7-8. Referitor la mizeria cu pretinsul „Holocaust în
România“, am anticipat intenţiile lor criminale în studiul „HOLOCAUST-OLOGII“ – Vectori ai războiului axiologic“, publicat, iniţial şi parţial, în revista Dacoromânitatea (I), nr. 1-4/2002, p. 6, 14-15, apoi, în Justiţiarul (Sibiu), în serial, din februarie până în septembrie 2003 (Marius Albin MARINESCU).


Conform sentinţelor Tribunalului de la Nürnberg, singura organizaţie de pe teritoriul României care a fost declarată ca fiind „fascistă“ și care a putut avea un rol în prigonirea evreilor a fost Grupul Etnic German.


image

UPDATE 15.24 Proiectul de schimbare a numelui străzii a fost primul pe ordinea de zi şi a fost retras de către consilierii locali. Numele străzii Radu Gyr rămâne neschimbat, potrivit buciumul.ro. Pe pagina de Facebook a Fundaţiei ”Profesor George Manu” a fost făcută o postare care confirmă retragerea de pe ordinea de zi a proiectului privind schimbarea numelui străzii Radu Gyr: ”La începutul Şedinţei Consiliului Local, Primarul Emil Boc a anunţat retragerea de pe ordinea de zi a punctului 31 privind schimbarea denumirii „străzii Radu Gyr”. Dl Boc a spus că retragerea se face ca urmare a numeroaselor solicitări venite din partea societăţii civile (peste 6000 se solicitări!), venite pe căi legale şi formulate pe ton democratic. Dumnealui nu poate ignora vocea societăţii civile. Va solicita analizarea situaţiei de către instituţii abilitate şi în urma acestei analize se va decide DACĂ se va mai reintroduce vreodată pe agenda Consiliului Local schimbarea denumirii „străzii Radu Gyr”. Colegii noştri aflaţi în sală au întâmpinat decizia în ropot de aplauze. Mulţumim dommnului Primar Emil Boc şi domnilor consilieri care au primit şi citit adresele noastre încuranjându-ne şi asigurându-ne suport şi susţinere. Azi am biruit! Vedem ce va urma… Noi vom fi tot aici, Radu Gyr de asemenea”.

Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu cere Primăriei Cluj să nu schimbe numele străzii Radu Gyr: „Considerăm că ar fi aberant“. Proiectul a fost retras

O scrisoare cu peste 5.200 de semnături a fost postată pe petitieonline.net de către Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu şi este adresată Primăriei şi Consiliul Local Cluj-Napoca prin care se cere ca denumirea străzii Radu Gyr să nu fie schimbată în urma solicitării Ministerului Afacerilor Interne şi a intervenţiei Institutului Naţional pentru Studiul Holocaustului în România „Elie Wiesel“.

Reprezentanţii Fundaţiei „Ion Gavrilă Ogoranu“ consideră schimbarea denumirii străzii Radu Gyr, la socilitatea Ministerului Afacerilor Interne şi a Institutului Naţional pentru Studiul Holocaustului în România „Elie Wiesel“ (INSHR-EW) , drept „abuzivă şi neîntemeiată“. Aceştia mai susţin că „Poetul Radu Gyr a intrat deja în conştiinţa naţională ca “poet al pătimirii“ în închisorile comuniste“, dar şi că „intervenţia INSHR-EW pare cu atât mai suprinzătoare, cu cât este de notorietate faptul că poetul Radu Gyr, în calitatea sa de Director General al Teatrelor din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, a dispus înfiinţarea în Bucureşti, în septembrie 1940, a Teatrului Evreiesc Baraşeum, singurul teatru evreiesc din Europa care a funcţionat în tot restul anilor celui de-al Doilea Război Mondial“. O decizie legat de schimbarea numelui străzii se va lua joi, 22 iunie, la Primăria Cluj-Napoca. „În aceste condiţii, considerăm că ar fi aberant ca, în România anului 2017, la 27 de ani de la căderea comunismului, într-o ţară membră NATO şi UE, consiliul local al celui mai mare oraş din Transilvania să ia o decizie pe baza tezelor susţinute, în urmă cu 72 de ani, de reprezentanţii Partidului Comunist Român, la ordinele ocupantului sovietic. De altfel, măsura de înlocuire a numelui poetului Radu Gyr acordat străzii din Cluj Napoca se află în contradicţie flagrantă cu un act normativ (iniţiat de grupul PNL), recent adoptat de Parlament şi promulgat de Preşedintele Klaus Iohannis. Este vorba de Legea nr.127 din 30 mai 2017 pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, în a cărei expunere de motive, poetul Radu Gyr este menţionat, alături de Mircea Vulcănescu, Iuliu Maniu, Nicolae Steinhardt, Tertulian Langa, Richard Wurmbrandt şi alte nume mari, ca unul dintre martirii închisorilor politice comuniste cărora le este închinată această zi“, se mai arată în textul petiţiei. Conţinutul integral al petiţiei, publicat pe petitieonline.net: „Solidaritate cu Radu Gyr. Cerem Primăriei Cluj-Napoca să nu schimbe numele străzii Poetului Închisorilor“ Primăria Municipiului Cluj Napoca Domnule Primar, Domnilor Consilieri locali, Am luat cunoştinţă cu surprindere şi indignare de proiectul de hotărâre prin care urmează a fi schimbată denumirea străzii Radu Gyr din Municipiul Cluj Napoca, în urma solicitării Ministerului Afacerilor Interne şi intervenţiei Institutului Naţional pentru Studiul Holocaustului în România “Elie Wiesel”, intervenţie pe care noi o considerăm abuzivă si neîntemeiată. În numele Fundaţiei “Ion Gavrilă Ogoranu”, înfiinţată la iniţiativa luptătorilor anticomunişti care au supravieţuit represiunii, având ca obiect de activitate, conform statutului, “cinstirea şi păstrarea vie a memoriei luptătorilor pentru libertatea şi demnitatea naţiunii române în decursul deceniilor de represiune prin care a trecut România în ultimul secol”, vă comunicăm poziţia noastră argumentată, pe care o supunem atenţiei Consiliului Local privitor la proiectul hotărârii de schimbare a numelui străzii Radu Gyr cu numele artistului maghiar Szervatiusz Jeno. Ne solidarizăm, pe această cale, cu poziţia adoptată în acest caz de preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, dl Octav Bjoza, subsecretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor anticomunişti. Poetul Radu Gyr a intrat deja în conştiinţa naţională ca “poet al pătimirii“ în închisorile comuniste. Opera poetulului Radu Gyr are o valoare artistică incontestabilă, confirmată şi prin faptul că poetul a fost de mai multe ori laureat al Societăţii Scriitorilor Români, Institutului pentru Literatură şi Academiei Române. Dar poate cea mai importantă contribuţie a operei lui Radu Gyr este suportul moral constituit de poeziile sale pentru mii şi mii de deţinuţi politici. Mulţi dintre ei au mărturisit, în volumele de memorialistică publicate, că, în lungii ani de suferinţă şi deznădejde, creaţiile zămislite de Radu Gyr în infernul concentraţionar, transmise din om în om prin viu grau sau prin alfabetul Morse, au constituit hrana sufletească şi sprijinul care i-a ajutat, alături de rugăciune, să supravieţuiască. Intervenţia INSHR-EW pare cu atât mai suprinzătoare, cu cât este de notorietate faptul că poetul Radu Gyr, în calitatea sa de Director General al Teatrelor din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, a dispus înfiinţarea în Bucureşti, în septembrie 1940, a Teatrului Evreiesc Baraşeum, singurul teatru evreiesc din Europa care a funcţionat în tot restul anilor celui de-al Doilea Război Mondial. După cum declara şi la procesul din 1945, motivul pentru care Radu Gyr a luat această iniţiativă a fost situaţia deosebit de grea a artiştilor evrei, care – în baza unei decizii a guvernului legionaro-antonescian nu mai puteau fi salariaţi ai teatrelor existente. Astfel, acestor oameni li s-a oferit o posibilitate de trai şi de afirmare a spiritului artistic. Povestea condamnării lui Radu Gyr, împreună cu alţi scriitori şi ziarişti, în procesul intentat în 1945 de guvernarea comunistă instaurată de ocupantul sovietic, constituie subiectul unuia dintre cele mai dramatice episoade din filmul “Memorialul Durerii”, producţie a Televiziunii Române, având ca autoare pe prestigioasa realizatoare TV Lucia Hossu Longin. În filmul documentar „Demonul din calimara” este dezvăluită, în toată monstruozitatea sa, farsa juridică înscenată de comunişti în acest proces politic, un proces al delictului de opinie, montat în contradicţie cu normele legale şi constituţionale din acel moment. O mare parte a vieţii lui Radu Gyr a fost petrecută în închisorile regimurilor totalitare ce au întunecat trecutul recent al României. În 1938-1940 el a fost deţinut politic în lagărul de la Miercurea Ciuc, după care, în 1941, a fost condamnat din nou de regimul lui Ion Antonescu. În 1945, poetul a făcut obiectul unui nou proces politic, alături de alţi scriitori şi jurnalişti acuzaţi de guvernul comunist instaurat de ocupaţia sovietică pentru literatura şi activitatea lor ziaristică. Pentru a putea înţelege mai bine contextul în care s-a desfăşurat acel proces şi caracterul său ilegitim şi abuziv, vom apela la consideraţiile jurnalistului de origine evreiască Teşu Solomovici, publicate în ziarul Ziua, material republicat anii trecuţi pe site-ul Ziarişti Online: “Decretul-lege din 21 aprilie 1945 legifera o invenţie comunistă satanică: “Tribunalul Poporului”. O instanţă specială de judecată, neexistentă până atunci, care va deveni principala armă de exterminare a “elitelor burgheze”. Reputatul istoric Dinu C. Giurescu, în cartea “Uzurpatorii”, arată că acest lucru a fost posibil datorită guvernului impus prin ultimatumul şi şantajul exercitat de A. Vîşinschi în numele lui Stalin. Guvernul Petru Groza, de la 6 martie 1945, a făcut posibil ca administraţia centrală şi teritorială, poliţia, jandarmeria, armata, informaţiile şi comunicaţiile să fie controlate de Partidul Comunist Român. Sarcina trasată de Stalin stipula clar: trei ani pentru comunizarea României şi nimicirea definitivă a “duşmanilor poporului”. (…) “Printre cei dintâi vizaţi de noile organisme au fost ziariştii. Mai ales aceia care, prin scris şi atitudini publice, s-au plasat între factorii de reală influenţă. Aceia care au condus marile cotidiene – «Universul», «Curentul », «Porunca Vremii», «Gândirea » – au fost consideraţi responsabili ai naţionalismului, legionarismului, susţinători ai hitlerismului şi fascismului. Ei au primit etichete de antisemiţi, antisovietici, antidemocraţi şi au fost judecaţi drept criminali de război“, scrie [cercetătorul] Ioan Opriş. Au fost introduse noi principii diriguitoare, între care abolirea prezumţiei de nevinovăţie: de vreme ce erai arestat, erai vinovat. Dreptul la apărare devenise o simplă formalitate, iar sentinţa se hotăra de regulă, înaintea procesului, în timpul anchetei. Astfel, toate principiile de bază ale Justiţiei româneşti, care răspundeau standardelor europene ale vremii, erau răsturnate – scrie Giurescu”. (sursa: http://www.ziaristionline.ro/2011/03/27/tesu-solomovici-despre-procesul-ziaristilor-nationalisti/) În aceste condiţii, considerăm că ar fi aberant ca, în România anului 2017, la 27 de ani de la căderea comunismului, într-o ţară membră NATO şi UE, consiliul local al celui mai mare oraş din Transilvania să ia o decizie pe baza tezelor susţinute, în urmă cu 72 de ani, de reprezentanţii Partidului Comunist Român, la ordinele ocupantului sovietic. De altfel, măsura de înlocuire a numelui poetului Radu Gyr acordat străzii din Cluj Napoca se află în contradicţie flagrantă cu un act normativ (iniţiat de grupul PNL), recent adoptat de Parlament şi promulgat de Preşedintele Klaus Iohannis. Este vorba de Legea nr.127 din 30 mai 2017 pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, în a cărei expunere de motive, poetul Radu Gyr este menţionat, alături de Mircea Vulcănescu, Iuliu Maniu, Nicolae Steinhardt, Tertulian Langa, Richard Wurmbrandt şi alte nume mari, ca unul dintre martirii închisorilor politice comuniste cărora le este închinată această zi. (Sursa: https://www.agerpres.ro/politica/2017/05/30/legea-prin-care-14-mai-devine-zi-nationala-de-cinstire-a-martirilor-romani-din-temnitele-comuniste-promulgata-18-28-58 ) Este evident că retragerea numelui lui Radu Gyr acordat străzii din Cluj, sub acuzaţia de a fi fost “criminal de război”, contravine flagrant actului normativ sus menţionat. Domnule Primar, Domnilor Consilieri locali, Ţinând cont de cele arătate în această petiţie, vă solicităm să nu aprobaţi hotărârea de modificare a denumirii străzii Radu Gyr. Numele celui care a devenit simbolul transfigurării artistice a suferinţei în închisorile politice comuniste trebuie să rămână la locul său, ca un act de dreptate în faţa Istoriei şi a viitorului Naţiunii române. Stă în puterea dumneavoastră să arătaţi că administraţia publică a municipiului Cluj Napoca se află în mâna unor oameni demni, călăuziţi în activitatea lor de respectul pentru Adevăr şi valorile naţionale. Cu deosebită stimă, Coriolan Baciu Preşedintele Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu S-au alăturat petiţiei, susţinând-o: Dan Puric – actor, Lucia Hossu Longin – preşedinte Fundaţia Memorialul Durerii Marius Oprea – istoric Zoe Rădulescu – preşedinte de onoare al Asociaţiei Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei, Manuela Hărăbor – actriţă“.

Update 22 iunie 2017: Emil Boc a decis scoaterea de pe ordinea de zi a schimbării străzii “Radu Gyr”, cu numele “Szervatiusz Jeno”.

Emil Boc: „Având în vedere că pe birou am peste 6.000 de cereri de revizuire și de respingere a acestui punct de pe ordinea de zi, nu pot fi nepăsător și să mă prefac că nu există o preocupare și o dezbatere reală în societate asupra acestui lucru.
În consecință, având în vederile prevederile legale, am decis să retrag acest punct de pe ordinea de zi, și am decis că voi cere puncte de vedere oficiale și altor instituții ce aparțin de statul român.
În funcție de aceste răspunsuri, voi vedea dacă voi mai reveni cu această propunere sau nu.
Vreau să mulțumesc celor care au trimis solicitări, de o manieră democratică și deschisă și vreau să le arăt aceeași solicititudine, reflectând la acest aspect important pentru destinul nostru”,
a spus Emil Boc în deschiderea ședinței de Consiliu Local din data de 22 iunie.

Radu Gyr a fost Condamnat La Moarte de regimul bolșevic din România, regim impus de tancurile sovietice, pentru că a scris poezia “Ridică-te Gheorghe, Ridică-te Ioane”

Radu Gyr nu a fost condamnat niciodată „pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”, aşa cum precizează textul OUG 31/2002 sau al Legii 217/2015! Mai mult, condamnarea lui din 1958 a venit pentru poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te Ioane”, considerată de autorități drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist!

image

Chiar astăzi, la Cluj, se va vota schimbarea denumirii străzii „Radu Gyr”, cunoscut poet român, cu numele „Szervátiusz Jenő”, sculptor maghiar! Dispoziţia a fost dată de Ministerul de Interne condus de Carmen Dan, la solicitarea Institului „Elie Wiesel”, aflat în subordinea guvernului demis ieri de moţiunea PSD.

Baza solicitării acestei schimbări este OUG 31/2002, emisă de guvernul Adrian Năstase, care la art. 12-13 precizează:

„Art. 12. Se interzice ridicarea sau menţinerea în locuri publice, cu excepţia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative referitoare la persoanele vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Art. 13. (1)Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice.

(2)Se interzice, de asemenea, acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii unor organizaţii, cu sau fără personalitate juridică”.

În mod surprinzător, nu mai este invocată contestata Lege 217/2015, promovată de Crin Antonescu, deşi aceasta conţine modificările OUG 31/2002, prin care Mişcarea Legionară a fost inclusă între organizaţiile fasciste! Legea 217/2015, modifică OUG 31/2002, adăugînd la art. 2 al acesteia următorul aliniat:

„f) prin Mișcarea Legionară se înțelege o organizație fascistă din România care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile de «Legiunea Arhanghelului Mihail», «Garda de Fier» și «Partidul Totul pentru Țară».”

Acest aliniat nu exista în OUG 31/2002, astfel încît „baza legală” a Hotărîrii Consiliului municipal Cluj este una falsă întrucît această OUG 31/2002 nu include Mişcarea Legionară între „organizaţiile cu caracter fascist, rasist sau xenofob”, acest lucru fiind introdus de Legea 217/2015, aşa cum se vede în textul citat mai sus!

image

După cum se vede, în Adresa Ministerului de Interne este adăugat cuvîntul „LEGIONAR”, deşi în textul OUG 31/2002, acesta nu există!

Vă prezentăm mai jos şi textul Proiectului de Hotărîre ce urmează să fie adoptat în şedinţa de astăzi a Consiliului local Cluj:

image

Biografia poetului Radu Gyr, cunoscut opiniei publice mai ales pentru poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te Ioane”, este una extrem de complicată, el fiind condamnat la ani grei de puşcărie de trei regimuri politice:

– mai întîi în timpul dictaturii lui Carol al II-lea, fiind închis în lagărul de la Miercurea Ciuc alături de Mircea Eliade, Nae Ionescu, Mihail Polihroniade

– a doua oară în timpul regimului lui Ion Antonescu, cînd a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru discursul ţinut în timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941

– a treia oară de regimul comunist, care l-a condamnat la moarte în 1958 pentru poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te Ioane”, pedeapsa fiind comutată în muncă silnică pe viaţă.

Radu Gyr a fost a fost comandant legionar și director general al teatrelor. În acest timp, a fost înființat în București teatrul evreiesc Barașeum, în perioada în care actorilor evrei le era interzis să joace în idiş sau să apară pe scenele româneşti! Acesta a fost singurul teatru evreiesc din țările Europei din acea perioadă în care puterea era deţinută de regimurile fasciste.

Trebuie spus pentru a nu ştiu cîta oară că Radu Gyr nu a fost condamnat niciodată „pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”, aşa cum precizează textul OUG 31/2002 sau al Legii 217/2015! Mai mult, condamnarea lui din 1958 a venit pentru poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te Ioane”, considerată de autorități drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist!

În ceea ce-l priveşte pe sculptorul maghiar Szervátiusz Jenő, trebuie amintit faptul că, după o retrospectivă organizată în 1964 la Bucureşti, a fost decorat de PCR cu titlul de „Artist emerit”, primind şi „Premiul de stat”! În acest timp, Academia Română refuza donaţia lui Constantin Brâncuşi, care voia să lase moştenire statului român toate operele sale, a căror valoare culturală este astăzi recunoscută în întreaga lume!

Această schimbare a denumirii străzii „Radu Gyr” cu numele „Szervátiusz Jenő” este oarecum neinspirată, căci are o valoare simbolică ce putea fi evitată, mai ales că la Consiliul municipal Cluj există o listă aprobată de denumiri „prioritare”, care conţine numele a 4 împăraţi romani, mai mulţi eroi ai Revoluţiei din 1989, scriitori, artişti români, precum şi aproape toată istoria literaturii universale: Ernst Hemingway, Edgar Allan Poe, Mark Twain, George Bernard Show, Jack London, Arthur Conan Doyle:

image

image

În afară de aceste nume „prioritare”, mai există o listă cu 128 de nume „avizate”, de unde a fost preluat şi numele Szervátiusz Jenő, dar pe care mai există o mulţime de actori, scriitori şi aproape toată istoria muzicii universale: Franz Schubert, Richard Strauss, Frederic Chopin, Johannes Brahms, Giuseppe Verdi, Hector Berlioz, Giacomo Puccini etc.

Fundaţia „George Manu” a anunţat pentru azi un Protest în faţa Primăriei Cluj la ora 14:00, cînd urmează să înceapă şedinţa Consiliului.

image

Dar schimbarea denumirii străzii „Radu Gyr” la Cluj nu este decît una dintre schimbările dispuse de Ministerul de Interne în timpul mandatului lui Carmen Dan, căci în adresa trimisă mai multor prefecturi se mai dispun şi alte modificări care vor trezi reacţii în rîndul opiniei publice, numele vizate fiind ale filosofului Mircea Vulcănescu, scriitorului Horia Vintilă, precum şi al unor martiri ai BOR. Iată şi Anexa de la sfîrşitul Adresei pe care MAI a trimis-o către Prefecturile mai multor judeţe:

image

După cum se vede, urmează să se schimbe denumirile unor străzi, denumirile unor şcoli şi să se dărîme cîteva statui! Toate acestea lucruri au fost solicitate de Institutul „Elie Wiesel”, condus de Alexandru Florian, despre care „Cotidianul” a scris de atîtea ori.

În mod surprinzător, pe această listă nu figurează liceul din Arad, care poartă numele „Adam Müller-Guttenbrunn”, un antisemit declarat şi recunoscut de toate istoriile literare: „Antisemitism. O enciclopedie istorică a prejudecății și persecuției” (2005) a lui Richard S. Levy, „Handbuch des Antisemitismus: Judenfeindschaft in Geschichte und Gegenwart” a lui Wolfgand Benz sau „Adam Müller-Guttenbrunn and the Aryan theater of Vienna: 1898-1903;: The approach of cultural fascism” a lui Richard S Geehr. Însă, despre antisemitismul lui Adam Müller-Guttenbrunn Institutul „Elie Wiesel”, aflat în subordinea Guvernului României, nu scoate o vorbă, aşa cum face în cazul unor mari intelectuali români!

A trecut neobservată reacţia aceluiaşi Institut „Elie Wiesel” chiar împotriva preşedintelui României Klaus Iohannis, după ce acesta a promulgat „Legea pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”! Comunicatul a fost publicat pe site-ul guvernamental în ziua de 6 iunie 2017, exact în ziua în care, aflat în vizită în SUA, lui Klaus Iohannis i s-a acordat distincţia „Lumină popoarelor” de către Comitetul Evreiesc American (American Jewish Committee, AJC). Iată textul Comunicatului transmis de Institutul „Elie Wiesel”:

„Conform Agerpres în 30 mai 2017 preşedintele României a semnat decretul de promulgare a Legii pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste. Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” constată cu îngrijorare că în expunerea de motive care a însoţit legea pe parcursul circuitului legislativ sunt invocate ca „martiri ai temniţelor comuniste” persoane condamnate pentru crime de război. Acest fapt, deşi contravine nu numai valorilor şi principiilor democratice, dar şi legislaţiei româneşti în vigoarea, nu a stârnit nicio reacţie publică.

De asemenea, ne exprimăm consternarea pentru faptul că iniţiatorii legii au ales ca argument pentru promovarea acestui proiect legislativ să citeze din Iustin Pârvu, care în tinereţe a activat în Mişcarea Legionară, iar mai târziu a făcut apologia legionarismului şi a avut repetate poziţii antisemite şi de negare a Holocaustului. Alegerea parlamentarilor care au iniţiat legea poate să creeze confuzie asupra menirii pe care aceasta trebuie să o aibă.

Comemorarea victimelor regimului comunist din România nu trebuie să reprezinte un prilej de reabilitare a celor care în anii regimurilor totalitare precedente au contribuit, din ipostaze multiple şi cu responsabilităţi diferite, la respingerea democraţiei şi la instituirea antisemitismului ca politică de stat”.

Reacţia Administraţiei Prezidenţiale în faţa acestui atac la adresa preşedintelui ţării a lipsit.

SURSA: Cotidianul.ro

image

Radu Gyr a fost Condamnat La Moarte de regimul bolșevic din România, regim impus de tancurile sovietice, pentru că a scris poezia “Ridică-te Gheorghe, Ridică-te Ioane”

Radu Gyr nu a fost condamnat niciodată „pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”, aşa cum precizează textul OUG 31/2002 sau al Legii 217/2015! Mai mult, condamnarea lui din 1958 a venit pentru poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te Ioane”, considerată de autorități drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist!

Cine a fost Radu Gyr? – Wikipedia

Radu Gyr (n. 2 martie 1905 la Câmpulung Muscel – d. 29 aprilie 1975, București, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost un poet, dramaturg, eseist și gazetar român. O bună perioadă a fost asistent universitar la catedra de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu.

Biografie – Date generale

S-a născut la poalele Gruiului din Câmpulung, de unde și pseudonimul literar Gyr, prin derivație. A fost fiul actorului craiovean Coco Demetrescu. A fost membru de seamă al Mișcării Legionare, comandant legionar și șef al regiunii Oltenia. Conferențiar la Facultatea de Litere și Filosofie din București. Radu Gyr a fost autorul textului Sfânta tinerețe legionară, imnul neoficial al Mișcării Legionare, al Imnului Moța și Marin (dedicat lui Ion Moța și Vasile Marin, legionari căzuți în luptă la Majadahonda în 1937 în timpul războiului civil din Spania împotriva forțelor republicane), al Imnului muncitorilor legionari și al altor lucrări dedicate mișcării.

Debutul literar

A debutat absolut la vârsta de 14 ani, cu poemul dramatic În munți, publicat în revista liceului „Carol I” din Craiova, al cărui elev a fost. Devenit student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, a debutat editorial în 1924 cu volumul Liniști de schituri.

Carieră literară

A fost de mai multe ori laureat – în (1926, 1927, 1928 și 1939) – al Societății Scriitorilor Români, Institutului pentru Literatură și Academiei Române. A susținut un număr însemnat de conferințe cea mai cunoscută fiind Studențimea și Idealul Spiritual din 1935. A fost un colaborator statornic în perioada de după debut la revista Universul literar și apoi la alte reviste literare: Gândirea; Gândul românesc; Sfarmă-Piatră; Decembrie; Vremea; Revista mea; Revistă dobrogeană,Ramuri, Adevărul literar și artistic , Axa , Iconar etc. precum și la ziarele Cuvântul; Buna Vestire; Cuvântul studențesc. Laureat al Premiului Adamachi al Academiei Române (vezi ziarul Observatorul). A scris povești pentru copii semnând cu pseudonimul Nenea Răducu (Vezi biografia completă a poetului din cartea Poezia orală, Timișoara, Editura Vremea, 1994).

Comandant legionar și director al teatrelor

În timpul scurtei coguvernări legionare în cadrul regimului antonescian, septembrie 1940-ianuarie 1941, Radu Gyr a fost comandant legionar și director general al teatrelor.

În aceasta perioadă, o trupă de actori evrei a înființat în București teatrul evreiesc Barașeum. Acesta a luat ființă pentru că, în acea perioadă, actorilor evrei le-a fost interzis să joace în idiș sau să apară pe scenele teatrelor românești.

A fost singurul teatru evreiesc din țările Europei din acea perioadă tulbure în care puterea o dețineau regimuri autoritare și fasciste. Teatrul Barașeum și-a început activitatea la 1 martie 1941 cu revista Ce faci astă seară?

Ulterior, foști demnitari sau susținători ai regimului au subliniat că teatrul a putut să ființeze în toată perioada guvernării antonesciene și că aceasta s-ar fi datorat toleranței regimului antonescian față de cultura evreiască. Existența unui teatru evreiesc în capitala unui stat fascizat a fost scoasă în evidență, pe plan internațional, și de terți comentatori cu mai mulți ani înainte de 1989.

Detenția în perioada a trei dictaturi: regală, antonesciană și comunistă

A fost condamnat la detenție în timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea, unde a stat închis în lagărul de la Miercurea Ciuc alături de Mircea Eliade, Nae Ionescu, Mihail Polihroniade și alți intelectuali de extremă dreapta din perioada interbelică.

Radu Gyr a fost închis și în timpul regimului lui Ion Antonescu.

În timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941 ține un discurs, îndemnând la luptă, în piața Teatrului Național din București, pentru care a fost arestat și condamnat la 12 ani de închisoare.

După eliberarea din detenție a fost trimis, pentru „reabilitare” pe front, în batalioanele de la Sărata, unde în anul 1942 a fost grav rănit.

Întors din război rănit și cu poemele în raniță, Radu Gyr a publicat în 1942 (la editura Gorjan) volumul Poeme de războiu (carte cenzurată).

În 1945, regimul comunist l-a încadrat în „lotul ziariștilor”, iar justiția bolşevică l-a condamnat la 12 ani de detenție politică.

Condamnat la moarte pentru o poezie

A revenit acasă în 1956, dar, după doi ani, a fost arestat din nou și condamnat la moarte pentru poezia-manifest Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane, considerată de autorități drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist.

Pedeapsa cu moartea i se comuta la 25 de ani de muncă silnică (dar nu află aceasta decât cu 11 luni după modificarea sentinței), poetul executând 6 ani de detenție, până la amnistia generală din 1964.

Pentru că a scris poezia “Ridică-te Gheorghe, Ridică-te Ioane”, Radu Demetrescu-Gyr a fost condamnat la moarte , pedeapsă ca i-a fost comutată la munca silnica pe viață pentru “Insurectie armată”, cu incepere din luna a VI-a 1958. Pedeapsa a fost comutata “la 25 de ani, conf. D.5/63. Cons de Stat.” Conform aceleiasi fișe, in 18.V.1963 a fost gratiat prin decretul 236/1963 si a primit “ord. de lib”.

Fără asistență medicală

În închisoarea din Aiud, Radu Gyr a fost supus unui regim de detenție deosebit de aspru. Doi ani din pedeapsă i-a executat purtând lanțuri grele la picioare. [necesită citare] Când s-a îmbolnăvit grav, autoritățile i-au refuzat acordarea de asistență medicală. O mare parte din detenția de la Aiud și-a petrecut-o în celula nr. 281.

Ultimul cuvânt al poetului în fața Tribunalului Poporului (procesul din 1945)

„Domnule Președinte, domnilor judecători ai poporului, în inchizitoriul său de joi seara (31 mai), onorata acuzare a spus răspicat:

«Dacă există credință adevărată, atunci să fie absolvită». Și a mai spus acuzarea: «Sunt prăbușiri de idealuri, de credințe, dar numai pentru curați». Într-adevăr, sunt naufragii sufletești.

Eu am avut o credință. Și am iubit-o. Dacă aș spune altfel, dacă aș tăgădui-o, dumneavoastră toți ar trebui să mă scuipați în obraz.

Indiferent dacă această credință a mea apare, astăzi, bună sau rea, întemeiată sau greșită, ea a fost pentru mine o credință adevărată.

I-am dăruit sufletul meu, i-am închinat fruntea mea. Cu atât mai intens sufăr azi, când o văd însângerată de moarte”.

Poezia de după gratii

Creația poetului Radu Gyr avea să cunoască înălțimi nebănuite în bezna temnițelor comuniste. Evoluția poeziei sale de după gratii poate constitui un scurt istoric al acelor ani de viață inimaginabilă.

Poetul scrie despre foamea permanentă, frigul cumplit, moartea ca prezență zilnică, se ceartă cu Dumnezeu, pentru ca, în final, să ajungă la liniște sufletească și la o credință adâncă, înțelegând soarta ce i-a fost rezervată și jertfa uriașă care îi stătea în față. Crezul său a devenit crezul unei întregi generații.

Colaborarea la gazeta Glasul Patriei

Din 1963, după eliberarea din închisoare, a fost amenințat permanent, urmărit de Securitate. A colaborat – ca și Nichifor Crainic, teoreticianul fundamentalist al „statului etnocratic”, poetul și editorul revistei “Gândirea” sau ca preotul legionar Ion Dumitrescu Borșa, unicul supraviețuitor postbelic al echipei gardiste combatante în Spania – la Glasul Patriei (mai târziu Tribuna României).

În acest ziar, destinat românilor din diasporă, Gyr a publicat reportaje, articole politice și poezii, semnate Radu Gyr sau cu pseudonimele, Ioachim Pușcașul și Radu Miroslav.

Scos din circuitul valorilor publice în țară, a fost complet ignorat înainte de 1989, cu excepția notabilă a criticului Nicolae Manolescu, care a avut îndrăzneala să-l antologheze în 1968 în volumul al doilea din Poezia românească modernă, însă nu cu poemele cele mai reprezentative.

La înmormântarea sa din cimitirul Bellu Catolic, în 1975, singurul literat care a îndrăznit să participe la ceremonia funerară și să citească din versurile lui Gyr a fost, potrivit unui martor ocular, poetul Romulus Vulpescu.

Operă – Volume de poezii

Liniști de schituri , Craiova (1924) (volumul de debut)

Plânge Strâmbă-Lemne, Craiova (1927)

Cerbul de lumină, București (1928)

Stele pentru leagăn, Râmnicu Vâlcea (1936)

Cununi uscate, București (1938)

Corabia cu tufănici, București (1939)

Poeme de război, București (1942)

Balade, București (1943)

Sursa Wikipedia

image

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie
Wiesel” judecă cu dublă măsură!

În timp ce acest Institut, plătit din
banii românilor, a început o prigoană demnă de Gestapo împotriva
Mareșalului Ion Antonescu, Armatei Române și a intelectualilor
simpatizanți ai Mișcării Legionare, același institut „Elie Wiesel” tace
mâlc în privința Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) și a
fostului președinte al acestuia, Klaus Iohannis, care s-au declarat
oficial, prin decizie judecătorească, succesori ai organizației
hitleriste Grupul Etnic German din România!


Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

LĂSAȚI UN MESAJ

Specify Facebook App ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Facebook Login to work

Specify LinkedIn Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for LinkedIn Login to work

Specify Google Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Google Login to work

Specify Vkontakte Application ID and Secret Key in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Vkontakte Login to work

Please enter your comment!
Please enter your name here