La Stoienesti, pe urmele lui Mihai Viteazul

0
65
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Scurta incursiune in istorie

Mihai Viteazul (1593-1601)

Sondajul nostru

In contextul actual, "mandrul ca sunt roman", este si optiunea dumneavoastra?

View Results

Loading ... Loading ...

– ocupa tronul în 1593;
– adera din proprie initiativa la Liga Sfânta, alianta la care aderasera si: Sigismund Bathory (principele Transilvaniei), Aron Voda (principele Moldovei);
– la 13.11.1594, Mihai declanseaza rascoala anti-otomana când îi ucide pe creditorii levantini si garnizoana otomana;
– ataca apoi cetatile de pe linia Dunarii (Giurgiu, Hârsova);
– actiuni ostile otomanilor se desfasurau si în Moldova. Otomanii doresc sa-i înlature. Trupele otomane si tatarasti vor fi însa înfrânte la Putineiu, Stanesti, Serpatesti.

Mihai asteapta o riposta din partea otomanilor. În fata acestei situatii, Mihai încheie la 20.5.1595 la Alba-Iulia un tratat cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei:
– tratatul a fost încheiat de o delegatie de boieri;
– Mihai devenea un loctiitor al lui Sigismund Bathory în Tara Româneasca;
– Tara Româneasca urma sa fie guvernata de un sfat alcatuit din 12 boieri;
– se prevedea sprijin contra turcilor.

Aflat în ajunul unei iminente invazii otomane, Mihai va fi nevoit sa accepte aceasta situatie. Un tratat asemanator a fost încheiat si în Moldova, astfel ca Sigismund Bathory devenea suzeranul Tarilor Române extracarpatice.

În vara anului 1595, oastea otomana comandata de marele vizir Sinan Pasa trece Dunarea. Batalia se da la Calugareni la 23.8.1595 si este câstigata de Mihai. Totusi superioritatea numerica a otomanilor îl obliga pe Mihai sa se retraga spre munti (la Stoienesti) în asteptarea sprijinului promis de Sigismund.

Turcii reiau înaintarea, ocupând Bucurestiul si Târgoviste.

În toamna lui 1595 soseste sprijinul lui Sigismund Bathory. Cu ajutor transilvanean si moldovean, Mihai Viteazul reuseste sa elibereze Târgoviste (Octombrie 1595), Bucuresti (12.10.1595), obtinând apoi la Giurgiu (15-20.10.1595) o stralucita victorie.
Campania otomana din anul 1595 se încheia cu un dezastru.

Dupa alte confruntari la linia Dunarii, Mihai încheie pace cu turcii în 1597.

În schimbul acceptarii suzeranitatii otomane cu pretul tributului, inperiul otoman recunoaste domnia pe viata pentru Mihai.

În paralel, Mihai Viteazu se orienteaza spre habsburgi încheind cu ei un tratat de alianta la manastirea Dealu (9.6.1598):

– împaratul hapsburgic Rudolf al II-lea îi recunoaste lui Mihai domnia ereditara si îi promitea ajutor financiar pentru întretinerea a 5000 de lefegii;
– tratatul era îndreptat împotriva otomanilor.

Prin aceasta dubla suzeranitate, otomana si habsburgica, Mihai se emancipeaza de consecintele tratatului cu Sigismund Bathory.

Unirea tarilor române

Situatia lui Mihai se va complica. În Moldova a avut loc interventia polonezilor în urma careia a fost instalat domn Ieremia Movila (1595). Acesta era fidel politicii poloniei si otomanilor. De asemenea, se dorea instalarea lui Simion Movila în tara româneasca.

În Transilvania, Sigismund Bathory renunta la tron în favoarea varului sau Andrei Bathory, cardinal în Polonia. Acesta îi cere lui Mihai sa renunte la tron.
Mihai hotaraste sa intervina, patrunde în Transilvania si îl învinge pe Andrei Bathory la Selimbar (28.10.1599). La 1.11, Mihai era primit cu entuziasm în Alba-Iulia.

Campania împotriva lui Ieremia Movila este începuta în primavara lui 1600. În mai 1600 Mihai îl alunga pe Ieremia, realizând unirea celor 3 tari. Într-un document se intitula “Domn al Tarii românesti, al Ardealului si a toata Tara Moldovei”.

Unirea nu va rezista, interesele puterilor vecine fiind potrivnice noilor realitati. Se adauga ostilitatea nobilimii maghiare, nemultumita de masurile luate de Mihai. Aceasta depune juramânt de fidelitate împaratului austriac si ajutata de generalul inperial Gheorghe Basta îl învinge pe Mihai la Miraslau 18.9.1600. Înfrângerea echivala cu pierderea ardealului. Este pierduta si Moldova, polonezii reinstalându-l pe Ieremia Movila.

De asemenea Mihai pierde si tronul tarii românesti. Cu sprijin polonez va fi instalat aici Simion Movila (batalii sau dat la Naieni, Ceptura, Bucov).

Mihai ia drumul pribegiei cautând sprijinul lui Rudolf al II-lea, împaratul habsburgic. În conditiile în care în Transilvania revenise Sigismund Bathory, Rudolf al II-lea îi promite acest sprijin. Ostile reunite ale lui Mihai si ale generalului Basta obtin victoria de la Guruslau (3.8.1601). Mihai îsi recupereaza tronul în tara româneasca, existând posibilitatea refacerii unirii.

în aceste conditii, din ordinul lui Basta, Mihai este ucis pe câmpia Turzii (9/19.8.1601).

Opera lui politica nu s-a stins o data cu disparitia sa, influentând relatiile internationale în spatiul românesc în tot secolul urmator.

Urme in prezent

La poalele Muntilor Leaota se însiruie asezarile Stoenesti, Dragoslavele si Rucar, ce constituie importante puncte de atractie turistica, dar si loc de pornire spre culmile Leaotei. Situata în partea sudica a culoarului depresionar, comuna Stoenesti beneficiaza de o pitoreasca asezare pe valea Dîmbovitei, între Muntii Leaota, în est, Dealul Piatra, prelungirea calcarelor din Muntele Mateias în Subcarpati. Marea varietate a reliefului este explicata de contactul dintre rocile dure, sisturi cristaline si calcare din unitatile montane, cu cele mai friabile, alcatuite din marne, marnocalcare si argile specifice Subcarpatilor. Pe acest fond, eroziunea a grefat mici bazinete, terase si piemonturi, precum si o lunca destul de îngusta, rolul decisiv în modelarea reliefului avîndu-l rîul Dîmbovita si afluentii sai Stoeneasca, Badeanca si Valea lui Coman. Asadar, conditiile naturale favorabile au permis popularea acestui bazinet de la poalele Leaotei.

image Aceasta zona am vizitat-o pentru prima oara cu Avram Travel si un minunat ghid – Badici Dragos. Dl. teolog Costel Barleanu, seful agentiei de turism Avram Travel, stie sa-si aleaga oamenii! Si asta se vede imediat. Ce ghid mai bun pentru o zona incarcata cu istorie decat un istoric bine documentat si gata sa-ti ofere informatii extrem de interesante si valoroase.

Atestarea documentara a satelor componente comunei Stoenesti este relativ tarzie.

Satul Bănini este atestat la 16 iunie 1560, Stoeneşti este atestat la 19 mai 1565, Coteneşti este amintit în documente în sec. XVI.

Satele Bădeni, Coteneşti şi Stoeneşti erau sate de “plai” şi aveau obligaţia de a păzi potecile prin care se trecea în Transilvania.

Stim ca, in 1595, Mihai Viteazul s-a retras cu ostirea, aprox. 8 000 de osteni de elita, in zona Stoienesti-Cetateni Muscel, dupa batalia de la Calugareni. Aici a asteptat vreme de cateva saptamani oastea transilvana si oastea moldoveneasca, toate trei Tarile Romanesti fiind aliate in razboiul anti-otoman.

În epoca feudala, cu deosebire, s-au petrecut prin aceste locuri multe întîmplari si evenimente. Dintre acestea, merita a fi amintite desele popasuri ale voievodului Mihai Viteazul. Si astazi, dupa atatea secole, se mai vad pe platoul Malaistea urmele taberei ridicate de acesta in zona.

O interesanta inscriptie în slavona, descoperita în anul 1930, gravata pe un monument în piatra pe drumul Sloboziei, a fost ridicata între 1595 si 1596 pe timpul domnitorului Mihai Viteazul, retras la Stoenesti dupa batalia de la Calugareni cu 8 000 dintre cei mai viteji soldati ai sai.

Asa cum este cunoscut, dupa batalia de la Calugareni din 13 august 1595, Mihai Viteazul, desi învingator, se retrage din calea puhoiului otoman, condus de Sinan Pasa, distrugand totul în calea sa. Mihai astepta la Stoenesti ajutoarele promise de catre principele Ardealului, Sigismund Bathory, ca si de la voievodul moldovean Razvan Voda, hartuind în acelasi timp ostile turcesti.

În octombrie 1599 Mihai reia ofensiva, zdrobind armatele otomane mult mai numeroase, facand multi prizonieri si luand o prada bogata de razboi. Mare parte din oastea otomana a fost înecata în Dunare, astfel ca voievodul înscrie în cronica vremii o glorioasa victoriei sale din 1595.

 

Stema Stoenesti

image

Descrierea stemei

Stema comunei Stoeneşti se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat, de argint.

În partea superioară se află o cruce treflată, de aur.

În vârful scutului se află un brad de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Crucea semnifică edificiile de cult din localitate, precum şi crucea de piatră, ce datează din timpul lui Mihai Viteazu.

Brâul undat reprezintă râul Dâmboviţa.

Bradul simbolizează bogăţia silvică a zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Crucea lui Mihai Viteazul

Crucea lui Mihai Viteazul este amplasată în satul Stoeneşti la distanţa de 700 m de la intersecţia DJ 725 cu DN 72A, care datează din timpul marelui voievod Mihai Viteazu 1593-1601.

image

În satul Stoeneşti se află Cruce lui Mihai Viteazul. La intrarea în sat, spre vest, la cca 700m de la şoseaua Câmpulung – Târgovişte, s-au găsit urme din epoca neolitică şi din perioada orânduirii feudale (Valea Miriuţei)

image

Monumentul comemorativ al Eroilor din 1877, sat Stoeneşti.

image Ambele monumente se afla si azi, bine ferecate cu lanturi si lacate, sa nu te poti apropia, vis-a-vis de Primaria Stoenesti! Asa promovam noi turismul si patriotismul in zona!

imageUn monument recent dedicat viteazului domnitor – Crucea lui Mihai Viteazul, Stoenesti

In zona se mai afla si “masa lui Mihai Viteazul” in fapt o stanca de mari dimensiuni care aduce intrucatva a masa rotunda a neamului romanesc.

Inchei, cum altfel, cu o lista completa a tuturor monumentelor din judet, asta spre grabnica insusire si luare-aminte. Poate ca mai sunt si alte obiective interesante si demne de a fi vizitate in aceasta lista!

http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-AG.pdf


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here