La vremuri noi tot noi: Peter Moscu, fiul lui Iancu Moscu

0
134
Raspandeste cu incredere
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    2
    Shares

Sondajul nostru

Conform opiniei dumneavoastra, care a fost cel mai bun presedinte postrevolutionar al Romaniei:

View Results

Loading ... Loading ...

O lectie de adevar pentru postul “Deutsche Welle”, unde “sectia romana” s-a transformat de ani buni intr-o brigada de produs falsuri, agitatie, propaganda, dezinformare si intoxicare.

Deutsche Welle este oficina BND – ului, serviciul de informatii german si cu asta se ocupa: intoxicare, dezinformare si propaganda in favoarea Germaniei.

Oare cei ce citeaza cu sarg din informatiile toxice ale acestei agenturi antiromanesti o fac din nestiinta sau asa suna ordinul pe unitate?

Deutsche Welle Romania, postul on-line de azi nu are nici o legatura cu onorabilul post german, in el gasindu-si adapost doar jegurile si odraslele fostilor tortionari si propagandisti khazari veniti calare pe tancurile bolsevice dupa ce au cucerit in prealabil Rusia. Spre edificare cititi opera dizidentului Aleksandr Solzhenitsyn

In articolul: “Copiii nomenclaturii nu-și dezamăgesc finanțatorii” “Catavencii” ne prezinta printre altele si “fotografia” ilustrului avorton Petre M. Iancu, identitate sub care se ascunde nimeni altul decat evreul khazar Peter Moscu:

“Vladimir Tismăneanu e un caz. Poate cel mai celebru. Este omul care, oarecum în linie cu învățăturile primite în casa din Primăverii, a realizat o carte de interviuri cu Ion Iliescu din care toată lumea a înțeles că părinții domnului Tismăneanu nu au greșit – cum n-a greșit nici Iliescu – atunci când au fost în slujba unuia dintre cele mai criminale regimuri dictatoriale ale lumii.

După ce Iliescu a dispărut din istoria  administrației naționale, alături de Adrian Năstase și de sacii cu bani, Vladimir Tismăneanu a devenit un aprig condamnator al  comunismului, pe bani buni și telefoane de zeci de mii de euro decontate de către statul român. După ce episodul condamnării propriilor părinți și a propriei copilării a devenit nerentabil, Vladimir Tismăneanu a ajuns să scrie despre lovituri de stat imaginare și despre fraude inexistente în cuantumul evocat de către un atât de exact, altfel, cercetător. E un exemplu, dar nu este singurul. Peter Moscu, fiul lui Iancu Moscu – fost realizator de jurnale propagandistice pentru regimurile comuniste din 1953 încolo –, este astăzi cel mai acerb critic de pe deutschewelle.de al României anti-Băsescu, semnând ca Petre M. Iancu. De când SIE nu a mai putut finanța postul de radio în limba română, Deutsche Welle a renunțat la unde și a trecut online. Online pe care atât tatăl domnului Tismăneanu, cât și tatăl domnului Moscu l-ar fi ucis cu mâinile lor de activiști, chiar dacă ar fi știut că fiii lor mănâncă o pâine din asta.”

Publicat în Cațavencii, nr. 4(82), 2013

Observatie: Aceasta jivina, fiu de naparca comunista, tatal fiind o jigodie de om, care n-ar merita sa fie ingropat in pamant romanesc, trebuie demascat si combatut pana nu va mai pune vreodata piciorul in Romania – inca odata, rusine Germania, rusine SUA ca acordati azil si importanta unor asemenea scursuri. Oameni ca asta, patapievici, brucan, tismansky-tismaneanu, radu ioanid ar trebui expulzati si trimisi undeva in salbaticie – acolo le e locul, animale au fost toata viata lor ei si parintii lor nenorociti!

Serviciile secrete romanesti au tradat de mult timp cauza Romaniei. Fiindca ele stipendiaza prin PD si baSSecu Macovei Cr Preda toate criticile anti-Romania.Tot ele l-au promovat si sustinut pe tradatorul bozgorojidanesc MRU. SIE trebuie desfiintat pentru tradarea intereselor nationale si distrugerea sistematica a statului roman!

Ati observat ca fiii stalinistilor sunt mai capitalisti decat capitalistii? Nu mai zic de brucan, care din mare stalinist a devenit mare capitalist, vaicarindu-se ca a fost exilat in Damaroaia (apropo, acolo nu-s oameni? Sau nu erau pe placul grofului venit din Primaverii?), dar care tot facea curse prin Europa in ’89 ca sa-l dea jos pe Ceausescu, c-asa venise indicatia pretioasa de la “Moskva”. Sfat din partea propagandistilor si activistilor anilor ’50, valabil si azi pentru unii: toti analistii astia platiti de cine stie cine sa vina la munca patriotica (autostrazi sau irigatii). Si dupa aia sa vorbeasca. Dupa ce s-au invatat sa dea la lopata, sa faca pe “telectualii”!

Onanistul-Vladimir-Tismaneanu-si-Guristul-Petre-M-Iancu-Peter-Moscu-de-la-Deutsche-Wele

Wikipedia bat-o vina ne spune ca:

“Iancu Moscu (n. 8 ianuarie 1926), cunoscut și ca Ion Moscu, este un regizor de filme documentare român de origine … israeliană.”

Dorin Tudoran remarca faptul ca:

“Un ticălos este un ticălos, indiferent de etnia căreia îi aparține” referindu-se la acelasi Petre M. Iancu

Onanistul-Vladimir-Tismaneanu-si-Guristul-Petre-M-Iancu-Peter-Moscu-de-la-Deutsche-Wele“Petre M. Iancu s-a folosit de Deutsche Welle doar fiindcă acolo era amploaiat. Ne putea calomnia oriunde, cu aceeași ticăloasă nonșalanță.”

Un falsificator de cursă lungă – Petre M. Iancu

de Dorin Tudoran

Falsul pare să se fi lipit de penița dlui Petre M. Iancu asemeni mărcii de scrisoare.

68

Afectat că i-am pomenit numele (aici) și am reamintit o ispravă de falsificator radiofonic pe care a comis-o în anul 1999, dl Petre M. Iancu recidivează (aici), ținând să ilustreze proverbul “Năravul din fire n-are lecuire.”

Nu e nevoie să-i fredonez romanța Păstrează copia și nu uita originalul. E de ajuns să pun câteva lucruri față în față, pentru a dovedi, o dată în plus, cât și cum minte dl Iancu; la ce recurge și cât tupeu fierbe în acest falsificator impenitent.

Petre M. Iancu, februarie 2014:

“Am încurcat-o. Cu siguranţă că, fără să ştiu, făcui eu ceva rău să ajung să afirme despre mine ditai Dorin Tudoran că aş fi manipulat. Că aş fi montat eu chipurile o ‘operaţie de intoxicare’ contra lui. Ba şi contra lui Nicolae Manolescu, despre care, ca şi despre fostul disident n-am mai scris, et pour cause, de 15 ani.”

Nicolae Manolescu, noiembrie 1999:

“Problema pentru care scriu acest editorial este alta și privește, cred, mult mai multă lume. Ne aflăm în fața unui clasic caz de intoxicare a opiniei publice prin presă. Autorul emisiunii de la Deutsche Welle, pe care am evitat să-l menționez pînă acum, dl Petre Iancu, nu se face vinovat de nepricepere gazetărească, ci de manipulare conștientă a informației.”

*

Petre M. Iancu, februarie 2014:

“Într-un comentariu marcat ca atare, ca fiind opinia mea, afirmasem atunci la microfonul DW, ca moderator, că tratarea amnezică a (unei) părţi a trecutului totalitar românesc, (în speţă a Holocaustului din România), de către intelectuali de prestigiu, precum Dorin Tudoran sau Nicolae Manolescu, “grevează serios acreditarea ca autentică şi solidă a democraţiei româneşti”. Mai afirmam (că-mi închipui) că toate acestea “pun o piedică majoră în calea integrării României în structurile euroatlantice”.

“De pidă enormitatea sfruntată, calomniatoare, manipulatoare, pe care, de această dată fără scuza unei inflamări-reflex, Tudoran mi-o aplică, iată, chiar şi la 15 ani distanţă, pe blogul său. Unde reafirmă fără jenă că aş fi, chipurile, ‘inventat un paragraf pe care să i-l fi atribuit lui Schlesak’; că aş fi ‘intoxicat’.”

Emil Hurezeanu, noiembrie 1999:

“Dl. Petre Iancu a introdus propria concluzie, legată de d-nii Dorin Tudoran și Nicolae Manolescu și atitudinea lor, care ar împiedica democratizarea României și integrarea euro-atlantică a țării, cu o indicație falsă: ‘NZZ observă în context – pe drept cuvânt.’ “

Nicolae Manolescu, noiembrie 1999:

“Din articolul d-lui Dieter Schlesak, cunoscutul poet român, stabilit în Germania, erau reproduse aceste cuvinte: “Tratarea amnezică a acestei părți a trecutului totalitar românesc chiar de către intelectuali de prestigiu, precum Dorin Tudoran sau Nicolae Manolescu, grevează serios acreditarea ca autentică și solidă a democrației românești, punînd ca atare o piedică majoră în calea integrării României în structurile europene și euroatlantice”. Știindu-l de ani buni pe dl Schlesak, mi-a venit greu să cred că ar putea să scrie negru pe alb o asemenea enormitate. Am verificat, împreună cu dl Dorin Tudoran, faptele, ca să zic așa, și am descoperit că pasajul cu pricina nu se află în textul din Neue Zürcher Zeitung și nu aparține, așadar, d-lui Schlesak. El a fost introdus în comentariul de la Deutsche Welle (9 noiembrie).”

“Formula prin care a introdus în discuție pasajul inexistent în Neue Zürcher Zeitung a fost: ‘N.Z.Z. observă în context – pe drept cuvînt’.”

“…formula d-lui Iancu marchează în mod categoric apartenența rîndurilor incriminate la articolul din ziar. În plus, primește deplinul acord al d-lui Iancu (“pe drept cuvînt”). Tipul acesta de inducere în eroare a ascultătorilor – grosolan și eficient – îl descalifică profesional pe dl Iancu.”

“S-a folosit de Deutsche Welle doar fiindcă acolo era amploaiat. Ne putea calomnia oriunde, cu aceeași ticăloasă nonșalanță.”

Observatie” Derbedeul asta face parte dintre cei care ar trebui sa taca o vreme. Din aceeasi categorie cu volodea, patapievici si altii care si-au batut joc prin atitudine si scris de romanii pe care ii acuza de toate relele lumii.

Daca le spui ceva te acuza ca esti antisemit dar a fi antiroman este o virtute ? USL a uitat ce a promis cand era in opozitie dar de la politicienii mioritici cu doua nume din import adusi si fixati in functii nu te poti astepta la altceva. Despre spiritul de clan cel mai bun exemplu este promovarea lui Norman Manea care este un paduche literar pe linga un Breban,Buzura.Ivasiuc si alti prozatori din aceeasi generatii.

*

Petre M. Iancu, februarie 2014:

“La Bucureşti, comentariul meu a fost difuzat de Rador într-un mod trunchiat şi neavenit.”

Emil Hurezeanu, noiembrie 1999:

“Regretăm și lectura greșită, la care am obligat agenția Rador și ziarul Adevărul, prin neprecizarea cuvenită a fragmentelor citate și, respectiv, asumate ca opinii personale ale redactorului nostru.”

Nicolae Manolescu, 1999:

“Am luat cunoștință de ea din ziarul Adevărul, din 11 noiembrie. Indicînd drept sursă postul de radio Deutsche Welle, citat de Agentia RADOR, Adevărul se referea la două articole despre România din cotidianul elvetian Neue Zürcher Zeitung (6 noiembrie).”

Cristian Tudor Popescu, noiembrie 1999:

“…agenția RADOR n-a pus nimic în ghilimele, textul original al agenției curge cap-coadă, firesc, de vreme ce ‘header’-ul este Deutsche Welle (9 noiembrie, ora 11.20). Ziarul Adevărul a pus fragmentul respectiv în ghilimele, firesc, după ce, în prima frază a știrii se preciza: ‘Potrivit postului de radio Deutsche Welle citat de Rador, în cotidianul elvețian Neue Zürcher Zeitung…’; deci tot ce urma era citat din Deutsche Welle prin Rador.”

“Și nu este vorba de nicio ‘eroare’, este vorba de o minciună în clar, de o dezinformare premeditată, fapt dovedit fără drept de apel de formula cu care Petre Iancu și-a ‘acreditat’ falsul: ‘NZZ observă în context, pe drept cuvînt…’ ”

2.RADOR

*

Petre M. Iancu, februarie 2014:

“Dimensiunea comoţiei pricinuite cu un deceniu şi jumătate în urmă de o bagatelă avea totuşi o explicaţie. În cauză era un evreu, în fine, lesne de culpabilizat.”

Nicolae Manolescu, noiembrie 1999:

“Dl Iancu ar putea aparține speței de mercenari ideologici care-și oferă serviciile contra cost. Faptul că este evreu nu mă convinge neapărat să-l așez printre fundamentaliștii religiei sale. N-am un respect mai mare pentru fanatici și extremiști decît pentru mercenari. Dl Iancu este un banal pion pe o tablă pe care alții joacă șah. N-am, în afară de o imensă silă, nici un sentiment față de dl Iancu.”

*

Petre M. Iancu, februarie 2014:

“Care nu mi-a fost uimirea să văd că se dezgroapă dintre morţi scheletul prăfuit al unui conflict în fond mărunt, iscat în anii ’90 de un insignifiant neajuns formal, comis în focul şi viteza unei emisiuni de radio!”

Dietrich Schlegel (Redactor şef al secţiilor în limbi străine, Deutsche Welle), noiemebrie 1999:

“Mult stimate domnule Tudoran,

Cu regret am luat cunoştinţă de atitudinea neprofesională a unuia dintre colaboratorii noştri din cadrul redacţiei române. După o discuţie cu şeful secţiei, dl. Emil Hurezeanu, şi cu redactorul în cauză, dl. Iancu, cît şi după lectura scrisorii dv. îndreptăţite, trebuie sa accept că „falsul citat” a provocat prejudicii – în primul rînd, dv. şi carierei dv. profesionale, apoi, în general, postului de radio Deutsche Welle. Atitudinea colaboratorului nostru contravine atât codului nostru profesional, cât şi valorilor pe care le promovează postul nostru de radio.”

Emil Hurezeanu, noiembrie 1999:

“Rezumând, parafrazând și comprimând două articole din ziarul elvețian, dl Petre Iancu a creat un context nou, fictiv, în care două importante personalități publice din România sunt acuzate în mod eronat. Cerem scuze publice, pe această cale, d-nilor Dorin Tudoran și Nicolae Manolescu./…/ Cerem, de asemenea, scuze autorilor articolelor din NZZ, domnilor Dieter Schlesak și Mircea Ionescu. Deși domnul Dieter Schlesak a discutat critic atitudini intelectuale ale unor personalități ale culturii române, între care Nicolae Manolescu și Dorin Tudoran, nicăieri în articolul respectiv n-a apărut acuzația care face obiectul incidentului de față.”

Nicolae Manolescu, noiembrie 1999:

“Dl Iancu nu e un simplu falsificator (articolul d-lui Schlesak conține referiri pozitive la dl Tudoran și la mine, care nu pot fi considerate nici măcar “atitudini critice”, dupã aprecierea d-lui Hurezeanu), d-sa procedează după un calcul precis, care a dat deseori rezultate, urmînd un scenariu stabilit cu grijă.”

*

Petre M. Iancu, februarie 2014:

“Faptul că am regretat atunci, într-o scrisoare deschisă, maniera contextual stângace, (de natură a putea “provoca mistificări”) în care comentasem, n-au (Oops! dt) împiedicat persoanele criticate şi pe aliaţii lor să-mi ceară capul. C.T. Popescu, autor pe atunci al unor texte cu inflexiuni şovine şi rasiste a fost primul care m-a înfierat cu mânie proletară maximă într-un editorial din Adevărul. Şi el şi domnii Tudoran şi Manolescu au solicitat să fiu dat afară din slujbă. “

Dorin Tudoran, noiembrie 1999:

“Să îmi comunicați sub ce formă înțelege conducerea postului dvs. de radio să se delimiteze și să sancționeze acest act reprobabil.”

Dietrich Schlegel (Redactor şef al secţiilor în limbi străine, Deutsche Welle), noiemebrie 1999:

“Acest procedeu – şi aici vă dau dreptate absolută – contravine oricăror reguli jurnalistice. Din cauza asta, dl. Iancu a fost atenţionat.”/…/

“Vă rog să primiţi scuzele mele pentru greşeala regretabilă. În speranţa că prejudiciul provocat de acest incident neplăcut a putut fi înlăturat, rămîn al dv.,

Cu deosebită stimă.”

Petre M. Iancu, februarie 2014:

“Mi-au lichidat treptat naivitatea şi admiraţia pentru disident şi polemicile lui interminabile cu bloguri de centru-dreapta, după ştiinţa mea stimabile. Nu m-au lăsat reci nici multiplele lui atacuri la adresa unor publicişti, perfect competenţi şi respectabili, din care, surpriză, de-a lungul vremii s-au adunat şi mulţi, tot mai mulţi, ciudat de mulţi evrei.”

20

Dorin Tudoran, azi și aici:

Dl Petre M. Iancu nici nu se poate apăra, nici nu poate fi apărat pentru falsul comis cu premeditare. A încerca așa ceva ar echivala cu o tentativă de sinucidere. Câteodată, asemenea încercări chiar reușesc.

A considera un asemenea fals de proporții drept “un conflict în fond mărunt”, “o bagatelă” și “un insignifiant amănunt formal” spune totul despre relația foarte enigmatică în care se află acest falsificator cu deontologia meseriei de jurnalist.

Încercarea de a folosi cartea rasială într-o discuție despre un fals spune și ea multe. Dar nu despre cel acuzat, ci despre cel care acuză. Evident, problema dlui Iancu nu este evreitatea sa, ci mizeria morală care-l impinge să pună pe masă un argument cu care dorește să-și sperie adversarii.

Pe mine nu mă sperie. Mă scârbește. Un ticălos este un ticălos, indiferent de etnia căreia îi aparține.

Cum consideră “stimabil” un blog care practică, printre altele, și escrocheria, nu pot spune decât că dl Iancu era pe atât de jurnalist la Neue Zürcher Zeitung, în 1999, pe cât de colaboratoare și membră a echipei blogului respectiv este Oriana Fallaci, din  2011 încoace.

Recidiva dlui Iancu nu constituie pentru mine o surpriză.  Mă întreb, totuși, cum poate Deutsche Welle, după scuzele prezentate public tuturor celor lezați prin falsul comis de dl Iancu în 1999, să găzduiască astăzi pe portalul instituției textul acestui impostor, text care, în fapt, anulează prezentarea scuzelor de acum 15 ani?

În 1999, l-am contrazis pe dl Cristian Tudor Popescu atunci când a scris “…considerăm faptul că dl Petre Iancu nu a fost suspendat de pe post, și sancționat ca atare, probabil pentru că se dorește a mai fi folosit și altădată la ce se pricepe mai bine, o pată pe marca Deutsche Welle, post pe care ziarul Adevărul l-a privit până acum cu maxim respect și față de care nu va putea de-acum să fie decât circumspect.”

L-aș contrazice și acum, dar mă simt obligat să fiu mai circumspect.

Totuși, prefer să cred că dl Petre M. Iancu este doar un escroc norocos, nu și unul subvenționat în chip (i)moral de o instituție germană cu statut public.

Vorba dlui Nicolae Manolescu – N-am, în afară de o imensă silă, nici un sentiment față de dl Iancu.

Sursa: Dorin Tudoran Blog via Ziaristi Online

*

Si acum sa revenim la subiectul Moshe – Moscu cu o constatare de-a dreptul hilara: “Şi acest fiu de propagandist comunist a devenit… anticomunist”

Peter Moscu, alias Petre M. Iancu, înjură sistematic România la Deutsche Welle

Sub ochii nepăsători ai Guvernului român, o gaşcă de propagandişti ai PDL aduce sistematic injurii grave la adresa României şi a instituţiilor sale, ascunzîndu-se sub numele Deutsche Welle, care nu mai este de mult un post de radio, întrucît licenţa sa de emisie în limba română a fost retrasă de anul trecut prin decizia patronilor germani.

Radio „Deutsche Welle” în limba română nu mai există de anul trecut!

Publicul din România află aproape în fiecare zi că „ziariştii de la Deutsche Welle” îi fac cu ou şi cu oţet ba pe preşedintele Senatului, ba pe prim-ministru, ba România în general; niciodată pe Traian Băsescu, Elena Udrea sau Mihai Răzvan Ungureanu!

Puţini ştiu însă că sintagma „ziariştii de la Deutsche Welle” este un eufemism! La începutul anului trecut, trustul german a decis ca emisia în limba română a postului Deutsche Welle să înceteze, iar în luna iunie 2011, în cadrul şedinţei CNA, licenţa frecvenţei 88,5 FM a fost transferată către Patriarhia Română pentru transmisia postului Trinitas.

Din acel moment, orice apartenenţă la postul de radio Deutsche Welle a devenit ilegală!

Petre M. Iancu este, de fapt, Peter Moscu, fiul fostului propagandist stalinist

Cu toate acestea, un oarecare Peter Moscu, care semnează cu pseudonimul Petre M. Iancu, continuă să scrie şi să vorbească în numele celebrului post de radio, fără ca nimeni să se sesizeze!

Cine a citit textele sale a observat, desigur, că fostul colaborator al „Europei libere” nu este altceva decît un agent de propagandă al lui Traian Băsescu şi al PDL-ului, fiind extrem de agresiv la adresa USL, a lui Victor Ponta, dar, mai les, la adresa lui Crin Antonescu!

Iată cîteva mostre despre limbajul acestui individ, extrase din ultimul său „articol”:

„E chiar curios câtă incultură şi incompetenţă istorică şi politică afişează liderii USL. Or, unul dintre ei, liderul PNL Crin Antonescu, este el însuşi istoric de profesie”.

„Alte inepţii a susţinut, la rândul său, alt om extrem de important în ierarhia puterii, în speţă şeful PNL, al Senatului şi al Comisiei de Revizuire a Constituţiei”.

„Aşa cum a fost revizuită ea sub oblăduirea Comisiei conduse de Crin Antonescu, această Constituţie înclină, vădit, să consacre omnipotenţa parlamentului. Tinde să pună sub control justiţia, să şteargă limitele dintre puterile statului de drept, să distrugă astfel echilibrul instituţional al puterilor, şi, ca atare, să demoleze fundamentul statului de drept.

Cel mai frapant şi mai bizar aspect, e, în context, nemărturisita neîncredere a liderilor USL faţă de propriul popor, manifestată în reticenţa lor faţă de unealta democratică a plebiscitului.” – „Neîncrederea în propriul popor”.

„Nu întâmplător, în România multora le place primitivul ton xenofob şi antioccidental din vituperaţii antieuropene gen Crin Antonescu. Ton, ce reaminteşte fatal de „mândria naţională” indusă, ca surogat de pâine, de propaganda regimului comunist, milioanelor de muritori de foame şi de frig din România ceauşistă – „Chipul nemerniciei. Despre minciună, dezinformare, manipulare”.

Dacă asta este presă occidentală, înseamnă că presa românească a devenit deja simbolul deontologiei!

Moscu spune că ofiţerii români au salvat evreii doar primind bani drept mită!

Într-un interviu luat scriitorului Norman Manea, unul dintre cei mai mari profitori ai ICR-ului lui Patapievici, Peter Moscu (alias Petre M. Iancu) a pus întrebarea în felul următor: „În plin Holocaust românesc, în plină exterminare în masă a evreilor europeni, ofiţerii români s-au dovedit net mai uşor de uns şi, ca atare, de convins să cruţe vieţi, decât omologii lor germani”.

O astfel de abordare reprezintă o jignire enormă la adresa ofiţerilor români, a armatei române şi a României! Niciodată nu s-a exprimat cineva într-un limbaj atît de generalizant, prin care să fie acuzată întreaga armată pentru posibile cazuri izolate! Datele istorice arată că, din contră, vieţile a zeci de mii de evrei au fost salvate de gesturile de umanitate ale unor români.

Este recunoscută de toată lumea atitudinea lui Cornel Dumitrescu, care a salvat 3.600 de evrei, fiind azi considerat un erou al poporului evreu!

De asemenea, pe site-ul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” există o listă a cetăţenilor români distinşi cu titlul „Drept între Popoare”, pe care figurează mulţi români care şi-au riscat viaţa în operaţiuni ce nu aveau nici pe departe ca motivaţie corupţia: Viorica Agarici, care „a ajutat supravieţuitori evrei din trenul morţii după pogromul de la Iaşi” (Dosarul 2062), Rozalia Antal, care a ascuns în casa ei familia Handler (Dosarul 0593), Anuţoiu T. Anghel, care „a avertizat pe evreii din comunităţile din Bacău, Braşov, Odobeşti, Piatra-Neamţ şi Buzău că urmau să fie arestaţi, aşa încât au putut fugi la timp, şi i-a ajutat să găsească adăpost” (Dosar 1395)!

Acestea sînt doar cîteva exemple din cele menţionate de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, iar, în acest context, alegaţiile lui Petre M. Iancu nu fac altceva decît să jignească memoria acestor Oameni!

Peter Moscu este odrasla nomenclaturistului Iancu Moscu

Ciudat este că astfel de acuzaţii vin, ca şi în cazul lui Vladimir Tismăneanu, din partea unui profitor al regimului comunist, nu din partea vreunui persecutat. Tocmai ei, care au descoperit profitabilitatea schimbării de macaz, devenind peste noapte anticomunişti, vorbesc acum despre „corupţia” unor români care şi-au riscat viaţa pentru a salva familii întregi de evrei din calea tăvălugului fascist!

În cazul lui Peter Moscu (devenit acum Petre M. Iancu), documentele istorice consemnează că tatăl său, Iancu Moscu, era în 1948 instructor al CC al UNSR (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 116), ulterior activist al partidului, dosar de cadre la Secţia Relaţii Externe a CC al PMR în anii ’50 (nr. inv. 32, dosar 5/1952)!

Iată ce scria recent revista „Caţavencii”: „Peter Moscu, fiul lui Iancu Moscu – fost realizator de jurnale propagandistice pentru regimurile comuniste din 1953 încolo –, este astăzi cel mai acerb critic de pe deutschewelle.de al României anti-Băsescu, semnând ca Petre M. Iancu. De când SIE nu a mai putut finanța postul de radio în limba română, Deutsche Welle a renunțat la unde și a trecut online. Online pe care atât tatăl domnului Tismăneanu, cât și tatăl domnului Moscu l-ar fi ucis cu mâinile lor de activiști, chiar dacă ar fi știut că fiii lor mănâncă o pâine din asta” (Cațavencii, nr. 4(82), 2013).

Într-un articol, Petre M. Iancu a încercat un răspuns, limitîndu-se la jigniri ce nu pot fi reproduse, acuzîndu-i pe „Caţavenci” de practicarea mijloacelor securistice!

Petre M. Iancu îl vede pe Mihai Răzvan Ungureanu viitorul conducător al României!

Petre M. Iancu, care crede că mai lucrează pentru radio Deutsche Welle chiar după desfiinţarea postului de radio în limba română, are în politica românească preferinţe cît se poate de clare.

Nu-l poate suporta pe Victor Ponta şi, după vizita acestuia în Germania, a criticat-o iritat pe Angela Merkel pentru că l-a primit pe premierul român: „Latura cea mai importantă este că Angela Merkel a dat mîna cu un om politic controversat, cu un bilanţ foarte problematic dat fiind puciul de anul trecut şi plagiatul pe care nu l-a recunoscut(…) Ponta a manipulat instituţii pentru a-şi acoperi plagiatul”!

În schimb, „Mihai Razvan Ungureanu, Monica Macovei sau Cristi Preda sunt politicieni care îi plac şi au şanse să coaguleze segmente ale electoratului pe partea drepată, unde exista o mare degringolada” (interviul lui P.M.I. pentru ziare.com).

Lui Victor Ponta, Petre M. Iancu îi dă o şansă în politică doar dacă se rupe de Crin Antonescu şi va face alianţă cu preferaţii săi: „Ponta n-a putut pînă acum să se despartă nici de partenerii anti-occidentali, de un turnător securist ca Voiculescu, n-a putut nici să-şi regrete propriile fapte, greşelile, derapajele. Eu personal nu prea cred în convertirea lui Victor Ponta. Aştept să îi văd faptele. Faptele vor vorbi, ele sunt decisive… Victor Ponta ar putea să organizeze majorităţi pentru o nouă putere, mai occidentală”.

Petre M. Iancu ne explică, fără voie, care este speranţa sa privind evoluţia politică din România: „Divizată între altele de prestaţia lamentabilă a unui PDL, rămas ca un copil al nimănui după plecarea lui Emil Boc de la cârma fostului partid al lui Traian Băsescu, această dreaptă îşi mai caută drumul. Dar şi deriva ei va lua într-un târziu sfârşit, probabil prin ridicarea pe scut a lui Mihai Răzvan Ungureanu, incontestabil cel mai bun prezidenţiabil de care dispune în prezent acest segment politic”.

Ei, aşa da, înţelegem şi noi unde bate Peter Moscu: MRU PREŞEDINTE! Un vis de aur, pentru care România trebuie să fie chiar umilită, iar instituţiile sale călcate în picioare!

Sub ochii nepăsători ai Guvernului şi ai Serviciilor sale externe!

Ion Spânu

*

Unele “fraze” create de Moscu se regasesc si in unele ziare din Romania. De asemenea, multe idei ale acestui individ se “propaga” si la unele televiziuni, tot din Romania. Ma intreb: Nu cumva exista un “sistem” de denigrare a Romaniei ? Nu cumva niste persoane sus-puse din tara sau de la UE sau niste indivizi din opozitie au interese “mari” sau au castiguri imense? Raspunsul este: DA ! La aceste fapte “ai nostri” (nu se stie care), stau si cugeta!

Criminalii de dupa invazia sovietica şi-au dus traiul tihnit pană la adînci bătrîneţi şi şi-au lăsat urmaşi de nădejde, care le continuă „opera” şi în vremurile noastre.

Iată, doar, patru dintre aceste nume: Leonte Tismăneanu, născut Leonid Tismineţki, Walter Roman, născut Neuländer, Dionis Patapievici, născut Denys Patapiewicz, şi Mihai Oişteanu, născut Mihail Oigenstein. Ce au ei în comun?

În primul rînd, faptul că toţi sunt evrei khazari, proveniţi din teritoriile unde sovieticii şi-au pregătit acţiunile împotriva României, toţi, după 1964, şi-au românizat numele pentru a-şi ascunde originea, dar, mai ales, crimele săvîrşite în perioada de bolşevizare a României, toţi au ajuns, cu sprijinul Moscovei şi al NKVD-ului, pe trepte înalte ale ierarhiei de partid, toţi şi-au lăsat cel puţin cîte un urmaş cărora le-a transmis atitudinea lor ostilă faţă de români şi misiunea de a continua să-i duşmănească.

Prin lovitura de stat din 1989 s-a reinstaurat stalinismul in Romania, jaful asupra ţării, genocidul anti-românesc. Evreimea bolşevică a ascuns steagul roşu al Cominternului şi a ridicat steagul negru al globalizării vestice.

Fiul torţionarului leonid tisminetski (tismaneanu) ne dă lecţii de democraţie şi anti-comunism. Despre dinescu ce sa mai zicem ca a fost premiat cu soacra. Dinescu, inventator de „inteligenţă artificială“ alături de soacra sa prof. Elena LOGHINOVSCHAIA – Consilier C.C.M.M.M, cetăţean al fostei URSS, actuala Federaţie Rusă, şi, în timpul liber, soacra lui Mircea Dinescu ce sa mai zicem ca parintii lor ne au adus comunismul iar copii lor ne au adus capitalismul, vezi cazurile tismaneanu, roman, patapievici ( si coincidenta sau nu sunt evrei khazari)etc ah da si acum avem il avem pe naumovici ponta ex prim-ministru, e bine, vom avea victorii multe. Sorin oprescu, fiul generalului de Securitate hirsch, care ca orice evreu in misiune ce-şi maschează identitatea a devenit oprescu.

*

Cat despre nemti, ei joaca rol de-a dreptul penibil in toata afacerea asta apartine Germaniei care permite astfel de derapaje si minciuni in numele ei.

Da, da, in numele si sub obladuirea Germaniei, al lui Deutsche Welle, se petrec toate acestea!

Germania care avea ocazia sa fie cea mai iubita tara in Romania se bucura de un enorm prestigiu si aveam o dragoste pentru cultura ei, grevata de un mic sentiment de vinovatie din partea noastra, nu a inteles nimic in ceea ce priveste rolul ei si felul cum o vedeam.

A ratat cum numai nemtii stiu sa rateze, din aroganta si suficienta! Nu e de mirare ca inaintasii nostri au intors armele, or fi avut motive cel putin la fel de serioase! Ne e sila de astfel de aliati idioti!

Deutsche Welle este o voce foarte importanta a Germaniei. Angela Merkel conduce aceasta Germanie pradalnica. Angela Merkel l-a si il sprijina pe Traian Basescu. Fatis, abject, cu nerusinare. Scuipand pe obrazul Romanilor, fara urma de regret; fara pic de jena. Tipic pentru aroganta germanica. Dar … nu e numai asta. Merkel a vazut bine, Traian Basescu este omul care distruge Romania; o secatuieste, ii pulverizeaza structurile de aparare reale “integrandu-le” ( de fapt predandu-le altora), ii invrajbeste pe Romani, este frate dar si vasal al adversarilor si contestatarilor Trianonului. Intr-un cuvant: dusmanul inrait al fiintei nationale.

Exact de ce are nevoie Germania in eternul, “milenarul” ei vis. Germania doreste pretutindeni state slabe, prabusite, demobilizate. Pline cu popoare amorfe, fara coeziune, fara capatai.

Inglodate in datorii enorme si de neachitat. Daca s-ar putea … ratacitoare prin ruine. Aceasta si numai aceasta ajuta fantasmelor Germaniei, dorintelor ei, poftelor ei dominatoare.

Si mai mult decat orice, setei ei bine-ascunse, dar nestavilite de o noua revansa. Obtinuta nu barbateste, cu armele. Cu acelea s-au “ars” de doua ori. Ultima data, teribil. Germania are nevoie de caiafe si tradatori pretutindeni. In Romania, si-a atins tinta: Basescu e bun! Merkel a avut mult noroc: a gasit ce cauta.

Dar si norocu-i trecator. Si pentru ea. Si pentru Reichs-Kommissar-ul ei, arnautul caftanit, tradatorul Traian Basescu. Istoria are atasata si o zeita a dreptatii. Care i-a nimicit pe talhari. Nu pe toti. Nu in totalitate. Si nici intotdeauna la momentul potrivit. Dar pe suficient de multi incat sa avem sperante reale si nu desarte.


Raspandeste cu incredere
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    2
    Shares

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here