Lansarea volumului „Japonia după Fukushima. O economie în refacere” în cadrul programului “Cartea lunii la MAE”

    0
    28
    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    Sondajul nostru

    Din dorinta de a cunoaste intentia actuala a cititorilor nostri, privind participarea la vot si modul in care ati vota actualele partide parlamentare, va rugam sa raspundeti la urmatorul sondaj:

    View Results

    Loading ... Loading ...

    La 16 decembrie 2016, la Sala Gafencu a Ministerului Afacerilor Externe, a avut loc lansarea cărții „Japonia după Fukushima. O economie în refacere”, semnată de Radu Șerban, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Japonia, în perioada 2012-2016.
    Organizat sub egida programului “Cartea lunii la MAE”, la eveniment au susținut intervenții ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, E.S. ambasadorul Japoniei în România, Kisaburo Ishii, vicepreşedintele Parlamentului European, prof. univ. dr. Ioan Mircea Paşcu, și autorul, Radu Șerban. Lansarea volumului a fost moderată de secretarul de stat pentru afaceri globale, Daniela Gîtman.
    Între participanți s-au numărat membri ai Parlamentului European, ambasadori și membri ai corpului diplomatic acreditat la București, reprezentanți ai mediului academic și ai cercurilor de presă.
    Ministrul afacerilor externe Lazăr Comănescu a salutat acest eveniment editorial special care aduce în atenția publicului un volum care abordează o temă incitantă. “Japonia după Fukushima” oferă o prezentare cuprinzătoare și bine documentată a societății nipone în eforturile sale de a răspunde provocărilor economice majore generate de cutremurul din 11 martie 2011. “Cartea este una de referință pentru cunoașterea și înțelegerea de către cititor a Japoniei ca țară, ca actor global, ca a treia economie a lumii și membru G7. Nu în ultimul rând, este o carte care contribuie, în continuare, la dezvoltarea relațiilor româno-nipone”, a declarat ministrul Lazăr Comănescu.
    La rândul său, E.S. Kisaburo Ishii, ambasadorul Japoniei în România, l-a felicitat pe ambasadorul Radu Șerban pentru lucrarea sa care, în opinia înaltului diplomatului nipon, poate fi o carte de referință și pentru cititorul japonez.
    Vicepreședintele Parlamentului European, prof. univ. dr. Mircea Pașcu, și-a axat intervenția pe eforturile celei de-a treia economii a lumii de a ieși din binomul “deflație – stagnare“, cu rezultate care pot reprezenta un model de referință pentru lumea actuală.
    În prezentarea sa, ambasadorul Radu Șerban a subliniat că volumul este centrat pe autorul refacerii economice nipone, poporul japonez, “capabil de miracole de-a lungul istoriei și care reușește, încă o dată, să-și dovedească forța, așa cum a dovedit-o în 2011 în fața adversităților naturii dezlănțuite”.

    Informații suplimentare:
    Experiența de 4 ani și jumătate ca ambasador la Tokyo, suprapusă formației de bază de economist, i-a conferit lui Radu Șerban materia primă necesară în laboratorul de construcție a unei lucrări ce analizează complexitatea fenomenului economic nipon, de după martie 2011. Volumul „Japonia după Fukushima” este compus dintr-un set de articole publicate periodic în paginile revistei Tribuna Economică și reunește comentarii asupra programului economic introdus în ultimii patru ani de premierul Shinzo Abe sub numele „abenomics”.
    Raportarea la perioada pre-Fukushima, dar și interferențele cu alte zone ale lumii, pe diverse paliere economice, inclusiv energie, servicii, raporturi sociale, cercetare tehnologică etc., sunt câteva din elementele analizelor, în corelație cu jaloanele temporale care au marcat perioada în discuție, cum ar fi președinția turnantă a G7 din 2016, reuniunea FMI și BM de la Tokyo din 2012, pregătirea Jocurilor Olimpice din 2020, începerea negocierilor pentru Parteneriatul Transpacific, introducerea pentru prima dată a dobânzilor negative etc.
    Dialogul cu personalități ale lumii economice nipone, dar și cu oficiali veniți în Japonia din țară și din Uniunea Europeană, a oferit autorului un unghi specific din care s-a raportat la ceea ce în anii șaptezeci se numise „miracolul japonez”. Fără a explicita, cartea lasă impresia că, prin abilitatea de a-și reveni dintr-o criză majoră, Japonia a realizat, după Fukushima, un nou miracol, ce poate servi drept exemplu unei lumi întregi.


    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here