Acasă Jurnalul Bucurestiului Anchete Mensa

Mensa

232
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

Thomas CSINTA[1]

Profesor de matematici aplicate în stiinte ingineresti si social – economice, Director de Studii CUFR ROMANIA, Redactor – Corespondent (Franta)

Organizatie internationala, Mensa a fost fondata la Oxford (Anglia) în 1946 de catre omul de stiinta australian Roland Berril (atunci în vârsta de 50 de ani, esuat la admiterea în Oxford University) si juristul britanic Lance Ware (atunci, student la Oxford University) la propunerea Profesorului Cyrille Burt, într-un interviu realizat pe Canalul de televiziune BBC, în 1945.

Cuvantul provine din limba latina si inseamna “masa” (rotunda), în sensul ca membrii sai sunt egali, indiferent de nationalite, rasa, varsta, sex sau religie.

Numiti “mensani” (sau pe scurt M’s), ei au particularitatea ca au obtinut la testele de inteligenta (IQ Test) propuse de catre organizatie (statut de asociatie lege 1901), rezultate superioare a 98% din populatie.

Cu cca 100.000 de membrii (din care  50.000 în SUA si 25.000 în Marea Britanie), cu vârstele cuprinse între 04 si 94 de ani (majoritatea între 20 – 60 de ani), din peste 1.000 de tari (activi în cca 40), Mensa, cauta sa identifice si sa stimuleze inteligenta umana în profitul umanitatii (folosul omenirii).

Cel mai tanar membru al ei este o fetita de 2 ani, Carina Oakley care a fost admisa în 2009 când aceasta a obtinut un scor de 160 de puncte la testare, dupa ce Elise Tan Roberts, tot în vârsta de 2 ani, admisa în 2008 a obtinut 154 de puncte.

Daca numarul membrilor sai pâna in 1963 nu numara decat cca 4.000 de persoane (si numai britanici!), ulterior, sub directia londonezului Victor Serebriakoff (1912 – 2000, cel mai mare fiu al lui Vladimir Serebriakoff si Ethel Graham dintr-o fraterie de 7 copii 5 fete si 2 baieti), Mensa a cunoscut o dezvoltare de mare amploare, în special, începând cu sfârsitul secolului (mileniului) trecut.

Tatăl lui Vladimir era Esper Serebriakoff, căsătorit cu Katherine Seitelman, sa alăturat marinei ruse în 1870, dar a renuntat la aceasta în 1885 (după ce a devenit  locotenent) si s-a  implicat în politica revoluționară, părăsind Rusia în 1888. Tatăl lui Esper, Alexandru Serebriakoff, a fost si el un militar (locotenent – colonel) în armata rusă.

Deja în 1972, Mensa dispunea de 20.000 de aderenti (dintre care peste jumatate în SUA), pentru ca numarul acestora sa ajunga la începutul mileniului (secolului) acesta, la cca 87.000, iar astazi, la cca 140.000.

Creata cu un scop pacifist dupa sfârsitul celui de-al 2-lea Razboi Mondial, ideea centrala a fondatorilor Mensa era “recuperarea” persoanelor cu înalte abilitati intelectuale care proveneau din mediile sociale modeste sau chiar ai celor care erau marginalizate (aflate în custodia serviciilor sociale), având în vedere ca cele care proveneau din familii înstarite aveau posibilitatea de a fi remarcate (a se vedea si cartea: “Prea inteligent pentru a fi fericit, adultul supradotat”, de Jeanne Siaud-Facchin).

Conform curbei lui K. F. Gauss [2] (geniu matematic de rangul 1), numai 2% din populatia lumii poseda asermenea abilitati intelectuale deosebite, adica intr-o comunitate de 4.000 de persoane, ar exista cca 80 M’s.

Mai exact, în termeni de IQ: 130 – în Testul Wechsler (dupa numele lui David  Wechsler – Wex/1896-1981, psiholog si profesor universitar româno-american autorul unor scale de inteligență bine cunoscute, cum ar fi Wechsler Adult Intelligence Scale/WAIS) și Wechsler Intelligence Scale for Children /WISC); 150 – în Testul Cattel (dupa numele lui James McKeen Cattell/1860-1944, primul profesor de psihologia al SUA la Universitatea Pennsilvania din Philadelphia, autor si editor de magazine stiintifice – Science Journal) si 132 în Testul Stanford-Binet.

Mensa are o structura de baza numita SIGHT (Service of Information, Guidance and Hospitality to Travellers) care îi permite, practic, intrarea în contact (în timp util), cu orice oras, orice comunitate, pentru “recrutarea” de noi aderenti.

Pentru aderarea la Organizatia (Asociatia) Mensa, în principiu, exista 2  posibilitati: fie, prin obtinerea, la un IQ test, a unui rezultat care sa fie specific celui obtinut de catre 2% din populatie (vizibil în partea dreapta a Curbei lui Gauss, fata de axa de simetrie Oy), care în Franta poate fi efectuat si la un psiholog abilitat, fie, prin obtinerea aceluias rezultat la un test de admitere, organizat de catre Mensa (modalitatile diferind de la tara la tara).

Mensa (international sau nationale) “distribuie” membrii sai dupa SIG (Special Interest Groups), corespunzand unor centre de interese comune.

Conform unor specialisti (psihologi, pedagogi, experti în educatia de excelenta), majoritatea membrilor Mensa nu sunt suficient apreciati în anturajul lor, la locul de munca, în familie, avand ca urmari conflicte si tensiuni (de natura sociala), motiv pentru care ei sunt într-o cautare a recunoasterii lor, “oficiale”.

Unii adera la Mensa (evident daca IO-ul lor permite !) însa si pentru a face contacte, relatii cu persoane avand un IQ ridicat sau pentru simplul motiv de a împartasi o pasiune comuna care cere un IQ ridicat !

Alegerea procentului de 2% (repartitia IQ-ului în populatie conform Curbei lui Gauss) este, oarecum, arbitrara.

În lume, membrii Mensa provin din toate domeniile si paturile sociale: de la oameni fara calificare profesionala (necalificati),  la oameni de stiinta, de cultura, profesori universitari cu doctorate multiple.

Singurul criteriu de admitere în Mensa este obtinerea unui scor care plaseaza “aplicantul” în procentul de 2% din esalonul superior al populatiei. Acest rezultat trebuie obtinut într-un (la un) test de inteligenta aprobat de catre Mensa. Candidatii trebuie sa raspunda la 36 de întrebari, în 40 de minute. Pentru ca cineva sa fie admis în Mensa, acesta nu trebuie sa greseasca mai mult de 6 raspunsuri.

Mensa constituie un fel de club al inteligentei.

Exista si organizatii de acelasi tip, mai putin selective, care aleg 5% sau chiar 10% din populatie!

Altele însa sunt si mai „severe” care aleg numai 1% (“Top One Procent Society”, “Intertel) sau chiar si 1/1000 („IQuadrivium society”, „Triple Nine Society” si „Glia Society”)!

Prometheus society” (ex-Four sigma society) alege numai 1/30.000 din populatie, iar „Ultranet” al „Mega Foundation”, numai 1/100.000 !

Mega Society” sauMega Foundation”  si  „Pi society” nu accepta decat 1 dintr-un million !

Majoritatea organizatiilor utilizeaza ca teste de baza: „Titan”, „Mega” si „Ultra”.

Mensa France, creata în 1965, nu are decat 1.100 de aderenti grupati în 17 regiuni administrative, ceea ce este foarte putin în raport cu numarul aderentilor britanici (24.000) sau belgieni 950 (pentru o comunitate de sase ori mai mica decat cea franceza).

Majoritatea aderentilor locuiesc în regiunea pariziana (peste 40%), urmata de regiunile din jurul marilor metropole franceze Lyon, Marsilia, Lille, Toulouse, Bordeaux, Strasbourg si Nantes.

Din punct de vedere statistic Mensa France are de 2  ori mai multi aderenti de sex masculin decât de sex feminin si peste 80% dintre aderenti au vârstele cuprinse între 20 si 60 de ani.

Activitatile ei, la nivel national, sunt dirijate de catre un Comitet Director (National) si el sunt de 2  tipuri:

  1. Cele rezervate membrilor
  • Scolii (Universitati) de Vara
  • Conventii Nationale

2. Cele deschise publicului

  • Turnee de sudoku (joc simplu de logica), cu faze eliminatorii regionale si finale
  • Conferinte la “Grande Arche” (La Défense, Paris)

Activitatile regionale sunt organizate independent în  cele 17 regiuni, care permit membrilor sa se întalneasca si sa faca schimburi de idei. Fiecare regiune organizeaza lunar, cel putin o întalnire cu membrii sai, în majoritatea cazurilor, în localuri.

SIG (GIS, Grupuri de Interes Specifice)-urile organizeaza activitati tematice in paralel cu activitatile regionale, care în principiu sunt:

  • Schimburi de idei în cadrul GIS
  • Discutii tematice GIS
  • Dezbateri online despre :

supradotati, abilitati intelectuale înalte

– informatica si aplicatiile ei

– filme si filmografie

– perspective tehnologice, tehnofile (viitorologie, etc)

– activitati culturale (muzee, expozitii, concercte)

– plimbari având ca tematica arhitectura sau astronomia

– momente ludice (jocuri de societate, etc.)

– festivitati

Mensa România are ca membri (români) cu un IQ (coeficient de inteligenta) de peste 132. Numarul lor a scazut dramatic în ultimii ani, mai ales din cauza emigrarii acestora. Daca în anii 1990 existau 300, la sfârsitul anului trecut numarul acestora este de cca 100.

La testare (admitere) se pot înscrie tineri de peste 16 ani. Fiecare membru plateste o cotizatie anuala de 60 de lei, cu reducere de 50% pentru elevi si studenti. Cercetarile asupra influentei genetice în supradotare au deja o traditie si exista multa dezbatere pe acest subiect. Exista o baza de date (neconcluzive) de câteva decenii, dar  nu avem înca o harta a “genomului” uman conectata cu reactiile comportamentale. Însa la aceasta harta se  lucreaza si sunt multe institutii de cercetari implicate în acest studiu. În intelegerea datelor despre geniu si gene ne impiedicam înca de barierele date de curentele politice si filozofiile sociale, aflate înca la moda. De exemplu filozofia democratica odata “zgandarita” de unele date ar putea duce la taierea fondurilor de cercetare si atunci datele raportate sunt precaute.

Ne mai lovim însa si de variabilitatea genomului demonstrata experimental de catre Shi Jianong, directorul Centrului Pentru Copii Supranormali din Beijing care a realizat o serie de experimente stiintifice pe gemeni, care au avut modificari genetice în urma experimentului si cresteri ai IQ. Experimentul a constat în antrenarea proiectiilor mentale 3d ale unor obiecte cu fete colorate care se puteau roti, descompune si recompune în alta pozitie si cu o alta forma, fiecare sectiune de descompunere având o culoare diferita.

În urma experimentului s-a constatat aparitia de modificari asupra cromozomilor 3, 4, 9, 11, uneori 16, dar si cresteri de IQ cu 20-30 de unitati IQ.

__________________________________

[1] Curba (Clopotul) lui Gauss este reprezentarea grafică a (probabilităţii) repartizării unor valori în funcţie de o medie standard.  Ea poartă numele marelui matematician german (geniu-matematic) Karl Friedrich Gauss (1777-1855) şi, datorită formei, i se spune adesea “clopotul lui Gauss” sau “pălăria lui Gauss” (de la pălăriile-bicorn din timpul lui Napoleon). Formula acestei curbe este : Y= (1/√2π) exp (-x2/2).

 

 

 

NOTA

Articolul pe CUFR – Prépa Grandes Ecoles : MENSA

[2] Profesor de Matematici Aplicate in Stiinte Ingineresti si Social-Economice
Centrul de Consultanta in Pedagogie si Scolarite, Studii si Cercetari de pe langa Scolile de Inalte Studii (Conférence des Grandes Ecoles Paris),
Director Stiintific  CUFR  Romania (Conseil Universitaire-Formation-Recherche aupres des Grandes Ecoles Francaises), Vicepresedinte EDUGATE (Consortiul Roman pentru Educatia Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati), Co-fondator IRSCA Gifted Education 
(Institutul Roman pentru Studii si Cercetari Avansate in Educatia de Excelenta) 
Thomas CSINTA Ouvrages – Lucrari 


Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here