Michael Haneke despre artă: coproducţii Austria-Franţa-Germania

0
146
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Sondajul nostru

Închei astăzi seria de articole dedicată operei lui Michael Haneke cu două filme legate de artă. Primul este un film care în aparenţă este legat de eutanasie, dar în realitate este un film despre artă şi comunicarea între generaţii. A doua recomandare de astăzi pare a fi un film despre artă, dar este un film despre incapacitatea oamenilor de a comunica autentic şi a forma relaţii într-o masă a singurătăţii.

Amour (2012)

Coproducţie Franţa-Austria-Germania. Vorbit în franceză şi engleză.

Oscar. Palme D’Or. Globul de Aur. BAFTA. Cesar. Goya. În total, 77 de premii şi 67 de nominalizări. Din care 46 de premii pentru cel mai bun film sau cel mai bun film străin. Nominalizat între cele mai bune 100 de filme ale secolului. Unul din cele mai bune filme făcute vreodată despre artă şi misiunea ei. Şi despre libertate. Punct. Apartamentul personajelor principale funcţionează ca un microcosmos în care acestea se izolează şi, încet, dar sigur, îşi pierd minţile. Filmul este o critică profundă la adresa artei de consum, care cosmetizează lucrurile, prezentându-le într-o lumină strălucitoare, dar înşelătoare. Finalul este halucinant, zguduitor şi vă testează abilitatea de cinefili atenţi la imaginile propuse până în acel punct. Filmul mai este şi o cronică despre cum fiecare din noi ne încuiem în propriile minţi şi ne jucăm de-a v-aţi ascunselea cu conştiinţa şi cu libertatea (scena prinderii porumbelului este pur şi simplu antologică). „Amour” este şi extensia, la o scară mai largă, a mesajului din ambele „Funny Games”.

Punctajul meu: 10/10

La pianiste / Pianista (2001)

Coproducţie Austria-Franţa-Germania. Vorbit în franceză şi germană.

Unul dintre cele mai bune filme psihologice europene din acest secol. Un film greu despre masochism, perversiuni, mutilare şi închiderea în sine. Sub lupa severă a lui Haneke, spectatorul este martor la o perspectivă tragică asupra consecinţelor erotismului folosit ca forţă distrugătoare, care separă şi închide în loc să atragă şi să deschidă. Un film despre patologia psiho-sexuală a vremurilor noastre, care te pune serios pe gânduri cu privire la sensul în care se îndreaptă societatea occidentală. Isabelle Huppert face unul din cele mai bune roluri ale carierei sale.

Punctajul meu: 8/10

Dacă ţi-a plăcut acest articol, atunci îţi recomand şi:

Conştinţa Europei: Michael Haneke

Primele filme ale lui Michael Haneke (producţie Austria)

Coproducţii de Michael Haneke vorbite în limba română

Jocurile stranii ale lui Michael Haneke

Michael Haneke despre generaţii şi totalitarism: coproducţii Austria-Franţa-Germania

Vizionare plăcută!

Ştefan Alexandrescu,

ocazional, critic de film

discerne.wordpress.com


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here