Monitorul de Vaslui : Între munca la negru si disponibilizãri

    0
    14
    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    Sondajul nostru

    Conform opiniei dumneavoastra, care a fost cel mai bun presedinte postrevolutionar al Romaniei:

    View Results

    Loading ... Loading ...

    Sindicatele si patronatul vãd cu ochi diferiti modificãrile Codului Fiscal. Sindicatele sustin cã prin aceste mãsuri se încearcã diminuarea muncii la negru, precum si blocarea externalizãrii profiturilor de cãtre multinationale. Patronatul, pe de altã parte, spune cã mediul privat va fi cel mai lovit. Angajatorii nu exclud concedierile iar unele firme vor trece doar o parte din contributiile sociale în brutul salariatului. Cum toate contractele de muncã vor fi renegociate, fiecare salariat îsi va negocia cu patronul noul salariu.

    Gheorghe Croitoru, liderul CNSLR Frãtia Vaslui, a spus cã noile modificãri ale Codului Fiscal operate de cãtre Guvern au si pãrti bune, si pãrti rele. La pãrtile bune, liderul de sindicat mentioneazã intentia de a reduce munca la negru, precum si incercarea de stopare a externalizãrii profiturilor de cãtre companiile multinationale. Gheroghe Croitoru sustine cã multi patroni tin oamenii angajati la vedere cu un salariul mai mic, dar le completeazã la negru veniturile. ‘Se incearcã scoaterea muncii la negru la suprafatã. Angajatorii nu pierd nimic dacã au fost corecti, in ceea ce priveste transferul contributiilor sociale de la angajator la angajat. Noi am fost invitati in aceastã sãptãmanã la o sedintã de Dialog Social, unde am primit un material referitor la modificãrile aduse Codului Fiscal. Acest material trebuia sã il primim de cand a fost lansatã aceastã discutie, pentru a sti ce se intentioneazã’, a spus Croitoru. Dacã in mediul privat modificãrile fiscale tintesc munca la negru si stoparea externalizãrii profiturilor, in mediul bugetar, situatia este mai complicatã. ‘Temerea bugetarilor este cã, in urma acestor mãsuri vor avea mãriri de salarii de 1 – 2 lei. Guvernul le-a promis o mãrire de 25% de la 1 ianuarie 2018. Dacã se aduc contributiile sociale la salariat, cei 25% ii dai la salariul brut. Eu cred cã salariile nici nu vor scãde, dar nici nu vor creste’, a spus Gheroghe Croitoru.

    Patronatul este sceptic

    Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Întreprinderilor Mici si Mijlocii Vaslui, a spus cã noile modificãri ale Codului Fiscal vor avea consecinte negative cu precãdere asupra mediului privat. Angajatorii nu exclud ca in privat sã aibã loc noi concedieri, in unele cazuri, sã fie trecutã doar o parte din suma contributiilor sociale in brutul angajatului etc. Practic, toate contractele de muncã vor fi renegociate si rãmane ca fiecare salariat sã isi negocieze situatia financiarã cu angajatorul. ‘Vedem si noi aceste modificãri, ca toatã lumea. Va fi foarte greu pentru pãtura privatã. Consecintele negative se vor vedea in maxim douã – trei luni de zile. Eu cred cã aceste modificãri nu vor intra in vigoare. Vã dati seama cã renegocierea tuturor contractelor de muncã necesitã noi calcule, un nou lant birocratic etc.’, a spus Ovidiu Copacinschi. Practic, fiecare firmã, fiecare IMM este o entitate individualã, iar renegocierea contractelor se va face in functie de specificul propriu, costurile proprii pe care o firmã le are la un momnent dat. ‘Nimeni nu se poate referi la o altã firmã. Fiecare are anumite probleme si decide dacã dã oamenii afarã, face transferul contributiilor sociale sau nu. Nimeni nu poate garanta cã patronii, in bloc, vor trece contributiile in brutul salariatilor. Contractul de muncã este o intelegere intre douã pãrti. O negociere poate avea succes sau nu. Fiecare entitate economicã decide ce are de fãcut’, a mai spus Ovidiu Copacinschi

    Articol scris de:

    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here