Nostalgii de toamna

0
76
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Sondajul nostru

             Dacă m-ai pune să îmi petrec toată viaţa pe o bancă într-un parc arămiu, probabil că nu mi-aş mai dori nimic altceva. Amestecul de sentimente trăite în mijloc de toamnă nu poate fi comparat cu nicio altă trăire.

Frunzele alunecă uşor în bătaia vântului, razele încălzesc timid adierile răcoroase, albastrul cerului e mai intens ca niciodată. Mirosul înecăcios de frunze uscate se completează într-o combinabie uluitoare cu mirosul rece al picăturilor de ploaie. Sunetul domol al frunzelor moarte functionează ca un calmant natural pentru mine. Poate că pentru mulţi toamna simbolizează prevestirea morţii, amorţeala ce precede sfârşitul. Pentru mine liniştea toamnei înseamnă contemplare, melancolie. În liniştea toamnei te poţi regăsi pe tine, oricât de pierdut te-ai simţi. Toamna îmi oferă ceea ce puţini au, îmi oferă răgaz, îmi crează spaţiul necesar pentru a mă reinventa, îmi dă puterea, energia, de a străbate un nou an.

În fiecare an culorile toamnei capătă o altă nuanţă. Fiecare toamnă înseamnă o altă poveste. Pe aceeaşi bancă, în acelaşi parc, în ani diferiţi parcă până şi chicotelile copiiilor se împletesc altfel cu sunetul vântului. Parcă mirosul de pământ umed mă îmbie în alt mod cu fiece an. Chiar dacă toamna îmbracă o formă nouă de la an la an, sentimentele mele faţă de ea rămân neclintite. Frumuseţea acestui anotimp nu cunoaşte limite. Toamna aduce la suprafaţă tot ce e mai bun şi mai frumos în lăuntrul meu. În fiecare an mă bucur de fiecare frunză, de fiecare strop de ploaie, de fiecare gând pe care toamna mi-l aduce în minte. (Oana Fota)

 


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here