O istorie inedita!, netiparita inca, a orasului Pitesti!.

0
429
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Sondajul nostru

In contextul actual, "mandrul ca sunt roman", este si optiunea dumneavoastra?

View Results

Loading ... Loading ...

Articol pregatit de catre Mihai Petrescu, corespondent de Arges.

Nu stim  inca , daca s-a publicat aceasta cronologie inedita a evenimentelor istorice, culturale, sociale si politice din orasul Pitesti, dar merita consemnat jurnalistic, putand fi de un real folos celor interesati de istoria orasului Pitesti.

Fara a avea pretentia de a reda un studiu exhaustiv asupra istoricului, multi-lateral documentat, al orasului Pitesti, prezentam in acest articol, cercetarile documentare ale D-lui Petre Popa, preluate din arhiva online:

http://archive.li/CQA7d#selection-7931.0-7931.10

“I. PREISTORIE SI PROTOISTORIE

1000000 i. Hr. ~ 10000 i. Hr. Descoperirile arheologice de la Pitesti, suprapuse paleoliticului, reprezentand piese din piatra cioplita, apartinand, prevalent, Culturii de prund (Pebble Culture), atribuite hominizilor, plaseaza acest perimetru geografic in ampla arie europeana a antropogenezei.

10000 i. Hr. ~ 5500 i. Hr. Mezoliticul, sau epipaleoliticul este ilustrat, in zona Pitesti, prin cateva unelte microlitice din silex, avand forme geometrice apropiate arcului cu sageata, folosit de grupuri mici de oameni.

5500 i. Hr. ~ 1700 i. Hr. Pentru neolitic si eneolitic, vestigiile arheologice, identificate in cvartalele Craiovei, Trivale, Petrochimistilor, Nord, ori pe lunca argesului, sunt, mai ales, unelte din piatra slefuita sau perforata, precum si resturi ceramice, proprii Culturii Gumelnita.

1700 i. Hr. ~ 800 i. Hr. Civilizatia bronzului, creeata de traco-geto-daci, este probata, in acest areal, prin fragmente ceramice, topoare de piatra slefuita, piese de tezaur, unelte din corn de cerb, gasite in cartierele Calea Bucuresti, Craiovei, Razboieni, Petrochimistilor, integrate Culturilor materiale Glina III si Tei. In zona Expoparc-Calea Bucuresti a existat, probabil, o asezare corespunzatoare, cronologic, etapei temporale respective.

800 i. Hr. ~ 300 i. Hr. Prima epoca a fierului, denumita, conventional, Hallstatt, intersecteaza, pentru arges, in mare masura, Cultura Ferigile, semnalata la Pitesti printr-o necropola tumulara, identificata aproape de Campus-ul Universitar Gheorghe Doja, dar si prin diverse fragmente ceramice.

Secolul IV i. Hr. Datorita expansiunii militare a Regatului Macedoniei, condus de Filip II (359-336 i.Hr.), relatiile economice cu Nordul Dunarii, au determinat intensificarea circulatiei monedelor emise de importante polis-uri elene. Ulterior, in secolul III i.Hr., dacii vor bate monede tip Filip II, gasite izolat, ori tezaurizate, la Pitesti si imprejurimi.

Secolele IV ~ III i. Hr. Localizarea, prezumtiv, pe teritoriul municipiului actual, a cetatii getice Helis, resedinta sefului de trib sau de uniune tribala Dromichete/Dromichaites, conducatorul ordessensi-lor, avand epicentrul pe raul Ordessos (argesis).

300 i. Hr. ~ 100 i. Hr. Generalizata, cea de-a doua perioada a fierului, respectiv, La Tene, include perimetrul urban de astazi pe harta asezarilor getice traditionale.

II. ANTICHITATE
172 i. Hr. ~ 44 i. Hr. Din aceasta etapa a antichitatii clasice dateaza mai multe emisiuni monetare romane republicane, descoperite inclusiv pe vatra actualei urbe Pitesti, ceea ce atesta cuprinderea asezarii rurale, de atunci, in circuitul comercial european incipient.

82 i. Hr. ~ 44 i. Hr. Pe timpul primului stat antic al geto-dacilor, condus de regele unificator Burebista, aici exista, dupa unele supozitii, cetatea argedava (argidava), considerata resedinta oficiala.

Secolul I d. Hr. Circulau, in acest spatiu geografic, monede romane, emise de imparatii Nero (54-68), Vespasian (69-79), Domitian (81-96).

87-106. Statul dacilor, reorganizat de regele Decebal, a cuprins inclusiv teritoriul argesean, ocupat, apoi, de armata romana, condusa de imparatul Traian (98-117).

106-274. actuala asezare Pitesti a facut parte, succesiv, din provinciile imperiale romane Moesia Inferior (102/106-117/118), Dacia Inferior (117/118-168), Dacia Malvensis (168-274).

117-211. Monede emise de o serie de imparati romani, apartinand dinastiilor antoniniana si Severilor, au fost descoperite in zona unde se afla, astazi, municipiul Pitesti, dovada a preocuparilor economice din provincia Dacia (secolele II-III).

Secolul II. Invatatul Ptolemeu din alexandria localizeaza potulatensii, denumiti „al patrulea popor din grupa a doua de geto-daci”, pe raul arges, iar in lista asezarilor din Dacia aminteste de ad Pirum (ad Pinum) si ad Pinon, denumiri romane, asociate, uneori, cu Pitesti. Emisiunile monetare de argint, din aceasta perioada, vor purta, generic, denumirea tip adancata-Pitesti-Manastirea.

193-211. Din timpul domniei imparatului Septimiu Sever, prin localitate a trecut ceea ce se va numi Valul de la Pitesti, respectiv, o parte din Limes Transalutan, fortificatie estica de aparare a lumii romane, urme fiind identificate in apropiere de Gara-Sud, Parcul Strand, podul rutier de peste raul arges, antrepriza de Constructii Hidrotehnice Pitesti.

211-274. Imparatii romani ai perioadei, de la Caracalla (211-217), pana la aurelian (270-275), au inlesnit ampla circulatie a noilor emisiuni monetare, piese disparate gasindu-se, frecvent, la Pitesti.

271-274. Retragerea administratiei si armatei imperiale la Sud de Dunare a presupus conservarea, inclusiv in perimetrul Pitestilor, a comunitatilor de daci romanizati, consolidate prin venirea unor grupuri de daci liberi de la Est de Limes Transalutan.

274-602. S-au realizat, constant, schimburi economice, demografice, spirituale cu locuitorii de la Sudul Dunarii, mai ales pe timpul imparatilor Constantin cel Mare (307-337) si Iustinian I (527-565), preluandu-se, totodata, crestinismul. Grupuri razlete ale populatiilor migratoare au traversat, spre finalul antichitatii si inceputul Evului Mediu, partea de Nord a Munteniei.

III. MEDIEVISTICA

Secolele VII-X. Descoperiri arheologice din Pitesti, ori din localitati apropiate, mai ales fragmentele ceramice si uneltele metalice, integreaza acest spatiu in cultura materiala Dridu, specifica populatiei rurale din etapa finala a formarii limbii romane si a poporului roman.

Secolele XI-XIII. Locuitorii prezumtivei asezari medievale timpurii, aflata pe actuala arie a urbei Pitesti, au folosit monede bizantine, emise, de imparatii de la Constantinopol, intre 1025-1254.

~ 1247 ~. Voievodatul romanilor, condus de Seneslau, din stanga Oltului, resedinta la arges, a cuprins, cu toata certitudinea, teritoriul actualei asezari Pitesti.

1290~1310. Formatiunea feudala romaneasca prestatala, condusa de Tihomir, aflata la Sud de Carpati, includea si zona arges-Muscel.

1310-1352. Pe timpul domniei voievodului Basarab I Intemeietorul, localitatea Pitesti a facut parte din statul feudal independent Tara Romaneasca.

1380-1390. In Itinerariul de la Bruges a fost consemnata, amintind despre Tara Romaneasca, localitatea Nieuwermerkt (Targul Nou), identificata, de unii cercetatori, ca fiind actuala asezare Pitesti.

1385. Pelerinii germani Peter Sparnau si Ulrich von Tennstädt au mentionat, in insemnarile lor despre Tara Romaneasca, faptul ca au trecut si prin Nuwestad (Orasul Nou), localizat, prezumtiv, la Pitesti.

1388, mai 20. a fost atestat documentar, intr-un act oficial, orasul medieval Pitesti. La aceasta data, Mircea cel Batran, domn al Tarii Romanesti (1386-1418), a daruit Manastirii Cozia, printre altele, „ … si o moara in hotarul Pitestilor”.

1396. Cruciatul bavarez, Johannes Schiltberger, participant la batalia cu turcii de la Nicopole (25 septembrie 1396), in drumul sau de la arges (argrich), la Targoviste (Türkoich), a trecut, probabil, prin Pitesti.

Secolul XV. Familia Stancestilor a ridicat, din lemn, o biserica ortodoxa, pe locul unde se afla, astazi, Schitul Trivalea, din Pitesti.

1421, iunie 19. Radu II Prasnaglava, domn al Tarii Romanesti (1421~1427), a intarit manastirilor Cozia si Cotmeana doua mori de la Pitesti, facute danie de tatal sau, Mircea cel Batran.

1461, septembrie 27. Este consemnata, documentar, Calea Giurgiului din Pitesti, asigurand legatura intre orasele dunarene si Transilvania.

1481, august 16. Basarab cel Tanar, domn al Tarii Romanesti (1477~1482), emitea un hrisov la Pitesti, ceea ce presupune folosirea localitatii ca resedinta domneasca temporara.

1499, iulie 13. Intr-un hrisov al domnului Tarii Romanesti, Radu cel Mare (1495-1508), se mentiona hotarul Manastirii Glavacioc „pana la drumul Topanei, care merge la Pitesti”, devenit reper geografic al timpului.

1500-1509. Registrul vegisimal din Sibiu inscrie 16 negustori pitesteni, platitori de taxe comerciale acestui centru urban medieval transilvan.

1500. La comertul cu Sibiul, din Pitesti participau 22 de negustori, efectuand 34 de transporturi, import, 15 350 de dinari, export, 23 260 de dinari.

• In schimbul de marfuri cu Brasovul, asezarea ocupa locul al doilea (33 de negustori, 112 transporturi, 253 140 de aspri valoarea activitatilor aferente), dintre cele 143 de localitati ale Tarii Romanesti participante la relatiile cu orasul transilvan.

1508, iunie 6. Mihnea cel Rau, domn al Tarii Romanesti (1508-1509), semneaza un act „scris in Pitesti”.

1510, aprilie 1. Vlad cel Tanar, domn al Tarii Romanesti (1510-1512), a emis un hrisov in care apare denumirea de orasul Pitesti.

1512-1521. Pe timpul administratiei sale, domnul Tarii Romanesti, Neagoe Basarab, a construit, la Pitesti, curti voievodale. Dintre cele 19 hrisoave cunoscute, emise aici intre 3 noiembrie 1516 – 11 iulie 1519, amintim pe cele din: 22 noiembrie 1517, scris in noile curti din orasul Pitesti; 18 ianuarie 1518, emis in minunatul foisor al Pitestilor; 6 mai 1519, dat in minunatul scaun in Pitesti; 11 iulie 1519, scris in Cetatea Pitesti.

1518, decembrie 18. Cancelaria Domneasca de la Pitesti folosea, pe timpul voievodului Neagoe Basarab, limbile slavona si latina.

1522. In cadrul aliantei militare dintre Ioan Zapolya, voievod al Transilvaniei (1510-1526) si Radu de la afumati, domn al Tarii Romanesti (1522~1529), aproximativ, 30 000 de ostasi transilvaneni, condusi de Ianos (Crai), au ajuns la Pitesti.

1523, aprilie 4. Radu de la Afumati, domn al Tarii Romanesti (1522~1529), a intarit Manastirii Curtea de Arges „si la Pitesti, la gura Geamenei, doua mori…”. Inscrisuri asemanatoare s-au emis si la 28 februarie 1522, 9 februarie 1524, 22 august 1526, 5 mai 1528, 25 mai 1528, 3 iunie 1528.

1528, septembrie 2. Radu de la Afumati, amintit anterior, emite, din Pitesti, un hrisov prin care a facut importante danii boierilor Golescu in satele Dusesti, Golesti, Maracineni, Vierosi.

1529-1530. Orasul Pitesti s-a clasat pe locul al doilea, dupa Targsor, in cadrul schimburilor de marfuri cu Brasovul.

1529, noiembrie 26. Scrisoarea Magistratului orasului Sibiu, catre Magistratul orasului Brasov, privind posibila intentie a domnului Tarii Romanesti, Moise (1529-1530), aflat cu oastea la Pitesti, de a ataca Turnu Rosu, eventual, Sibiul.

1532, mai 2 – august 10. Orasul Pitesti a fost folosit, ca resedinta temporara, de Vlad Inecatul, domn al Tarii Romanesti (1530-1532), fiind cunoscute, in acest sens, sase acte oficiale, mai importante, hrisovul din 2 mai 1532, emis in Cetatea Pitesti, iar cel din 28 mai 1532, in Scaunul Pitesti.

1533, aprilie 15. Vlad Vintila de la Slatina, domn al Tarii Romanesti (1532-1535), a intarit Manastirii Argesului „sa-i fie din jos de Pitesti metohul si locul cu morile ce se cheama Geamana”.

• august 28. Domnul Vlad Vintila de la Slatina, amintit anterior, insotit de Curtea sa, a poposit la Pitesti, unde a emis hrisovul ce intarea stapanirea Manastirii Bistrita asupra unui sat.

• septembrie 18. Vlad Vintila de la Slatina, notificat mai sus, s-a adresat locuitorilor din Pitesti si din alte orase pentru a da de stire tuturor negustorilor „sa-si plateasca vama la vad la Diiu” (Vidin, n.n).

1534, august-septembrie. In insemnarile sale, Trancquillo Andronico, secretar al lui Aloisio Gritti, venetian in slujba Portii, aminteste presiunea suportata in tabara stabilita la Pitesti, facuta de sustinatorii domnului Tarii Romanesti, Vlad Vintila de la Slatina (1532-1535), caruia a trebuit sa-i predea, in schimbul eliberarii, pe boierii potrivnici Curtii, fiind ucisi, printre alti opozanti, Valsan Furcovici, mare logofat, Stan din Bujorani, mare parcalab, Peia, mare portar.

1540. Prin stradaniile calugaritelor Magdalena si Doroteia, este ridicata, prezumtiv, o biserica din lemn, aflata pe locul unde se va zidi, in secolele urmatoare, Biserica Maica Precista Veche din Coasta.

1542. Orasul Pitesti a ocupat locul al saselea (36 de negustori, 114 transporturi, 107 150 de aspri, valoarea activitatilor comerciale), din cele 68 de localitati ale Tarii Romanesti implicate in negotul brasovean.

1546. Asezarea Pitesti era consemnata, cartografic, de Giacomo Gastaldi pe harta Descriptio Ungariae, Wallachiae, Moldaviae, Podoliae et circumiacentium regionum, sub numele Pitiesd.

1547, octombrie 4. Domnul Tarii Romanesti, Mircea Ciobanul (1545~1549), a daruit proprietatii Manastirii Govora „ca sa-i fie in Pitesti din mosia orosanilor, unde s-au ales mosia domnii mele loc de gradina si de livadie si vad de moara”.

1549. Localitatea Pitesti se plasa pe pozitia secunda (35 de negustori, 80 de transporturi, 253 120 de dinari, valoarea activitatilor comerciale), din 114 localitati ale Tarii Romanesti ce efectuau comert cu Brasovul.

1550. Pe harta Chorographia Transilvaniei, a lui Georg de Reichersdorffer, orasul este notificat sub denumirea de Pitesi coenobium.

1554. Volumul negotului cu Brasovul situa resedinta argesului pe locurile doi-trei din Tara Romaneasca, devansand orasele Bucuresti si Braila.

1555, iulie 5 – 1557, iulie 17. Patrascu cel Bun, voievod al Tarii Romanesti (1554-1557), a emis „in scaunul de la Pitesti”, patru hrisoave, inca o dovada a rolului urbei in Evul Mediu autohton.

1560, mai 14. Hrisovul prin care Petru cel Tanar, domn al Tarii Romanesti (1559-1568), a intarit Manastirii arges „trei mori din Pitesti, care sunt pe locul Izvoranilor”.

1561-1562. Orasul a fost consemnat, cartografic, cu denumirea Pitesan, pe una dintre cele 13 harti aflate in Loggia lui Rafael Sanzio, din Palatul Vaticanului de la Roma.

1564. a fost construita Biserica Buna Vestire-Greci, numita, frecvent, Sfantul Mina, ctitorie a marelui demnitar medieval Ioan/Ivan Norocea din Pitesti.

1566. Pitesi coenobium este denumirea data orasului de Ioan Sambucus, pe harta Transilvania, tiparita la Viena.

1570. Sub numele Pitesk, localitatea apare pe o schita a lui W. Lazius.

1579. Orasul Pitesti este inscris pe harta realizata de M. Hayns, prin genericul Pitesi coenobium.

1582, august 27. Intr-un document emis de Mihnea Turcitul, domn al Tarii Romanesti (1577-1583, 1585-1591), se mentioneaza forma de conducere a orasului Pitesti, reprezentata de un judet si 12 pargari.

1584. Centrul urban Pitesti a fost consemnat de Giacomo Gastaldi, intr-o noua harta, sub denumirea Pitiesd.

1593-1601. Mihai Viteazul, voievod al Tarii Romanesti (1593-1601), s-a oprit, deseori, la Pitesti, unde avea proprietati. De aici a fost Ioan/Ivan Norocea, una dintre cele mai interesante figuri de oameni politici ale secolului XVI, mare voinic (27 septembrie 1594 – 6 februarie 1597), care l-a slujit „cu varsare de sange” pe domnul unificator in toate demersurile sale.

1595. Localitatea este mentionata de Gerhard Marcator-Kremer, intr-o harta europeana, sub numele Pitesk.

1596, ianuarie 22. Conducerea administrativa urbana era asigurata de: „judetul Ivan, ajutat de pargari, parcalabi si oameni buni arsenie clucer i popa Gheorghe i popa Sava i Leca cupetu, Ivan parcalab i Patru postelnic, Ivan, Iorga, Chireca i Bojechi i Dima i Mircea i Stan i Gherghe i Dumitru i Gherghe Paun i Badea”.

1600-1601. In actiunea initiata de Inalta Poarta, pentru detronarea lui Mihai Viteazul, la Pitesti au stationat trupe poloneze, favorabile noului domn al Tarii Romanesti, Simion Movila (1600~1602).

1600, aprilie. a murit Ioan/Ivan Norocea din Pitesti (n. deceniul IV al secolului XVII), mare postelnic si mare logofat al Tarii Romanesti, mare vornic al Moldovei de Sus, colaborator apropiat al domnului Mihai Viteazul.

• noiembrie. Printr-un document redactat in limba germana, se precizeaza ca polonezul Ioan Potocki, starostele Camenitei si general al Podoliei, a trimis o scrisoare, din Pitesti, prin care anunta inlocuirea lui Mihai Viteazul cu Simion Movila.

• decembrie 7. Un autor anonim relateaza, intr-o scrisoare redactata in limba italiana, expediata din Pitesti, despre lupta purtata de oastea lui Mihai Viteazul la Bucov, pe Teleajen (20 octombrie 1600).

1601-1700. Dintre toate localitatile Tarii Romanesti, orasul Pitesti a ocupat locul patru, dupa Bucuresti, Targoviste, Craiova, privind cantitatea de produse vandute, realizate de cele 20 de categorii mestesugaresti proprii.

1601, noiembrie 1. Domnul Tarii Romanesti, Simion Movila, amintit anterior, a expediat, din Pitesti, o scrisoare, prin care anunta pe regele Poloniei, Sigismund III (1587-1632), ca, ajutat de trupele polone, conduse de Ioan Potocki, a infrant pe sustinatorii domnului Radu Serban (1601~1611).

• noiembrie 5. Multumiri transmise, in scris, de Simion Movila, din Pitesti, adresate marelui hatman si cancelar al Poloniei, Jan Zamoyski, invocand ajutorul primit la ocuparea tronului.

1616, martie 11. Radu Mihnea, domn al Tarii Romanesti (1601~1623), a daruit marelui comis Bratu „pentru dreapta si credincioasa slujba”, viile lui Leca spatarul, „in dealul Pitestilor, in satul ce se cheama Catun”.

1624, aprilie 28. Datarea hrisovului prin care domnul Tarii Romanesti, alexandru Coconul (1623-1627), intarea orasenilor Dumitru, fiul popei Sava, si lui Dumitru Biles „doua roti de moara ‹la apa› argesului care sunt la Pitesti, care se cheama la Iazul Grecilor, pentru ca acest vad mai sus scris, cu morile, a fost de mostenire al orasului Pitesti”.

1626. Voievodul alexandru Coconul, amintit mai sus, a inchinat lacasul de cult din Pitesti, existent pe locul unde se afla, astazi, Biserica Sfanta Treime, Manastirii Simopetra, de la Muntele Sfant athos.

• aprilie 10. acelasi domn, alexandru Coconul, amintit mai sus, daruieste Manastirii arges mori „la orasul Pitestii, la Geamana”.

• iulie 20. Dintr-un act al domnului alexandru Ilias (1616-1618, 1627-1629), reiese ca negustorul „Ianiu, fiul lui Scoca din oras din Pitesti”, detinea doua pravalii in Bucuresti.

• septembrie 10. Hrisovul domnului Tarii Romanesti, alexandru Ilias, amintit mai sus, prin care Condilo, mare postelnic, urma sa hotarniceasca ocinele orasului Pitesti fata de cele ale unor manastiri, la Izvorani si Stefanesti.

1631, august 9. Domnul Tarii Romanesti, Leon Tomsa (1629-1632), intareste „lui Pana ceausul de postelnici din orasul domniei mele din Pitesti”, morile lui Musat vistier.

• septembrie 1 – 1632, august 31. Gherghe judetul si pargarii Capitalei adeveresc faptul ca Stamatie, negutatorul din Pitesti, a cumparat un loc cu pravalii in Bucuresti, achitand suma de 100 de ughi.

1632-1654. In timpul domniei sale, Matei Basarab, voievod al Tarii Romanesti, a construit, la Pitesti, potrivit hrisovului din 5 aprilie 1666, semnat de Radu Leon, unul dintre succesorii la tron (1664-1669), o biserica avand „temelia de piatra si in sus de lemn”, care insa „fiind raotati o au ars”.

1634. Documentele mentioneaza pe Iano caldararul si pe macelarul Necula, mare camatar, ocupatii ce se practicau, frecvent, la Pitesti.

1636, mai 5. Hrisovul voievodului Matei Basarab, amintit anterior, intarea, intre altele, la noua oraseni din Pitesti, sase delnite de mosie, in Izvorani.

1640. Calatorind prin Tara Romaneasca, Petru Bogdan Bakšiæ, episcop de Galipolli si arhiepiscop de Sofia, referindu-se la Pitesti, a consemnat: „…sant dealuri si vii care sant in numar mare si dau vinurile cele mai bune din Tara Romaneasca. are biserici frumoase si o manastire de calugari. are 200 de case de romani, adica vreo mie de suflete, oameni ceva mai rasariti. Se face o paine foarte frumoasa, alba si gustoasa”.

1645, mai 18. Inconjurat de curtea sa, domnul Matei Basarab, amintit mai sus, ajungand in oras, a emis doua hrisoave, unde se mentioneaza: „Scris la pod la Pitesti”.

• mai 28. Scrisoare semnata „in targul nostru Pitesti”, de acelasi domn, Matei Basarab, trimisa judelui primar al Brasovului, Mihai Föttveös, solicitandu-i ca reclamantii de peste munti sa se prezinte la instanta domneasca, pentru derularea procesului dupa legile valahe.

1649, februarie 27. Printr-un nou act domnesc, Matei Basarab a scutit metohul si tigania din Pitesti, ce apartineau Manastirii Cotmeana, de camanarie si de alte cheltuieli datorate parcalabilor.

1650. Orasul Pitesti avea 200 de case si peste 1 000 de locuitori, aproximativ, cat Craiova.

1654-1655. Dupa unele indicii, rascoala seimenilor si dorobantilor din Tara Romaneasca, carora li s-au alaturat unii oraseni si tarani, a cuprins inclusiv orasul Pitesti.

1654-1658. Incursiuni turco-tatare, imprejurari cand o parte din lacasurile de cult ortodoxe din Pitesti au suferit stricaciuni.

1656. Constantin Serban, domn al Tarii Romanesti (1654-1658), a ctitorit Biserica Sfantul Gheorghe din centrul orasului Pitesti, astazi, monument istoric, pe locul unui edificiu mai vechi.

1657, ianuarie 13. Localitatea a fost vizitata de Patriarhul Macarie III al antiohiei, insotit de fiul sau, Paul de alep, acesta notand despre Pitesti: „aici se face un vin dulce, bun, care are un mare renume si este cel mai bun din toate vinurile facute in Tara Romaneasca”.

1658, aprilie 30. Calatorul suedez, baronul Claes Ralamb (1622-1695), in drum spre Istanbul, a strabatut Tara Romaneasca, la Dunare, intalnind trei palcuri de cavalerie, unul fiind din Pitesti.

• iulie-septembrie. Datorita tulburarilor din Bucuresti, marele prelat Macarie si-a stabilit resedinta, provizoriu, la Pitesti, unde a venit si Paul de alep.

1672-1674, 1678-1688. Mitropolitul Varlaam al Munteniei s-a preocupat de construirea Schitul Trivalea din Pitesti, refacut in secolele XVIII-XIX, astazi, monument istoric.

1672-1688. La Pitesti, a fost edificata, de Ianache Vistierul, Biserica Sfanta Treime (Bestelei), pe locul alteia mai vechi, din secolul XVI, astazi, monument istoric.

1673, aprilie 7. Hrisovul domnului Tarii Romanesti, Grigore Ghica (1660-1664, 1672-1673), scutea metohul si tigania din Pitesti ce apartineau Manastirii Cotmeana, de camanarie si de alte cheltuieli ale orasului, asa cum facuse, anterior, voievodul Matei Basarab.

1679, iunie 14. Domnul Tarii Romanesti, Serban Cantacuzino (1678-1688), a iertat pe Necula, negustor din Pitesti, de darile catre oras, el fiind inscris, cu acestea, la ceata negustorilor bucuresteni.

1682. In Schitul Trivalea, din Pitesti, egumenul Ioan a terminat de copiat cartea lui Gavriil Protul, scrisa intre 1517 si 1521, referitoare la Viata Patriarhului Tarigradului, Nifon.

1688, octombrie 1. Raportand despre misiunea sa in Tara Romaneasca, trimisa imparatului austriei, generalul maresal locotenent Veterani a consemnat: „Dupa ce treci raul Olt, dai de campie…; aceasta campie se intinde cale de patru zile pana la Pitesti…”.

1688-1714. Pe timpul domniei sale, Constantin Brancoveanu, voievod al Tarii Romanesti, a ridicat in vatra orasului mai multe constructii importante, dovada a legaturilor permanente cu aceasta zona, unde a stapanit, totodata, intinse suprafete de vie „in dealul Pitestilor”. Potrivit Cronicii logofatului Radu Greceanu, domnul Constantin Brancoveanu a venit, la Pitesti, de sapte ori, septembrie 1693-septembrie 1710, insotit de familie si de curte, pentru a rezolva diferite treburi politice si a participa la culesul viilor. Despre prezenta din septembrie 1710, autorul a consemnat: „Viind vremea culesului da vii si fiind vremea da sus buna si daspre Poarta liniste, Maria sa Voda, impreuna cu toti ai casii Marii sale, s-au indemnat da au mersu la Pitesti si au fost acolo la cules…”. Oficializeaza, de asemenea, vadra de Pitesti (12,88 litri), folosita pana la introducerea sistemului metrologic modern (secolul XIX).

1689. Efective austriece, conduse de markgraful Ludovic de Baden, au ajuns la Pitesti, in conditiile conflictului militar si diplomatic dintre domnul Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu, si Imperiul Habsburgic.

• aprilie 20. Dintr-o porunca a domnului Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu (1688-1714), este cunoscut Mihul, starostele din Pitesti, dovada ca, in aceasta perioada, erau organizate bresle mestesugaresti, grupate pe mahalale.

1696. Voievodul Constantin Brancoveanu a construit case la Valea Mare, Stefanesti, ale caror ruine pot fi observate si astazi.

• iunie 30. Domnul Constantin Brancoveanu a intarit mitropolitului Tarii Romanesti, Varlaam, o casa in Pitesti si vie la Izvorani.

Secolul XVIII. Orasul Pitesti a devenit resedinta oficiala a judetului arges, unde era sediul Capitanatului, aflat, pana atunci, la Curtea de arges. Domnul Tarii Romanesti, alexandru Ipsilanti (1774-1782; 1796-1797), infiinteaza aici o Capitanie (militara), condusa de un spatar.

Secolul XVIII. S-au nascut, la Pitesti: zugravul David, stabilit in Bihor, formand o adevarata scoala de pictura murala, in stil brancovenesc; zugravul si iconarul Nicolae, cu activitate in Transilvania, a pictat numeroase biserici, creatia sa apartinand fenomenului de rusticizare a picturii de traditie brancoveneasca; zugravul Simion, de factura postbrancoveneasca, cu forme simplificate si rusticizate, regasite in zona Hunedoara, unde a pictat mai multe edificii eclesiastice.

1700. Stolnicul Constantin Cantacuzino realizeaza, la Padova, Harta Tarii Romanesti, consemnand 15 dealuri unde se faceau vinuri bune, cele de la Pitesti ocupand locul doi, dupa Ramnicu Sarat.

1707, octombrie 9. Scrisoarea voievodului Constantin Brancoveanu il anunta pe judele primar al Brasovului, Gheorghie Iescal, despre vinul trimis de la Pitesti, in pivnitele domnesti din Brasov, o butie fiind daruita acestuia.

1712. Logofatul Rizea si jupaneasa Ilinca au suportat cheltuielile pentru turla clopotnita de la Biserica Buna Vestire-Greci.

1714, octombrie-noiembrie. Carol XII, rege al Suediei (1697-1718), pe drumul de intoarcere in tara sa, plecat initial din Turcia, a locuit la Cula Budeasa, aflata langa Pitesti. Traseul ecvestru, parcurs de monarh in 1714, s-a refacut, incepand cu 5 septembrie 2000, pe distanta Pitesti-Skare (Suedia), de trei calareti nordici, initiativa a asociatiei Carolux Rex Revivat si Muzeului armatei de Uscat din Stockholm. Festivitate in Piata Civica Centrala a resedintei argesului.

• octombrie 26 – noiembrie 6. au stationat, in Pitesti, venind de la Tighina, unitati ale armatei suedeze, comandant, generalul axel Sparre, eveniment consemnat in mai multe rapoarte transmise demnitarului parizian De Torcy, ministrul afacerilor Externe al Frantei. Soldatii nordici, cantonati in Bucuresti, au construit Turnul Coltei.

1716-1718. In timpul operatiunilor militare, desfasurate pe teritoriul romanesc cu prilejul razboiului austro-turc, orasul Pitesti a fost ocupat de trupele austriece.

1718. S-a tiparit, la Venetia, o lucrare a lui anton Maria Del Chiaro Fiorentino, fost secretar al domnului Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu, avand consemnarea: „Inspre ses, se afla orasul Pitesti, renumit pentru vinurile sale, albe si dulci”.

1724. Medicul englez John Solomon a amintit, in memoriile sale de calatorie, inclusiv despre orasul Pitesti.

1728. a fost construita la Pitesti, din zid, Biserica Sfantul Ioan, astazi, pe strada Trivale, de negustorul Hagi Matei Tacalie (1806), ulterior, de enoriasi (1881, 1888).

1730-1740. Existau, la Pitesti, doua mori cu cate patru roti, mai multe poverne pentru fabricarea tuicii, scaune de carne, peste 20 de categorii de mestesugari, cei mai solicitati fiind tabacarii, blanarii, boiangiii, cizmarii, abagiii, orasul ocupand primul loc, privind asemenea activitati, intre Olt si Dambovita.

1731-1733. In vremea lui Constantin Mavrocordat, domn al Tarii Romanesti, s-au aflat, in Pitesti, efective austriece, ca urmare a razboiului dintre Imperiul Habsburgic si Turcia.

1737. au avut loc, la Pitesti, lupte intre oastea Tarii Romanesti si trupe vieneze.

1745. Negustorul Martin Buliga edifica, la Pitesti, un lacas monahal, cunoscut sub numele de Schitul Buliga, pe terenul unde sunt, astazi, Gradina Publica si Muzeul Judetean arges, avand o scoala ce va functiona pana in prima jumatate a secolului XIX.

1746, iulie. aflandu-se la Pitesti, Neofit I (1738-1853), mitropolitul Ungrovlahiei, in notele sale de calatorie, precizeaza: „…am venit la orasul numit Pitesti… In acest oras se afla si negutatori multi si biserici domnesti, boieresti si negustoresti, pana la sapte, opt”.

• iulie 14. Mitropolitul Tarii Romanesti, Neofit I, a vizitat, special, Biserica Domneasca din Pitesti (1656), care nu era, inca, pictata.

1750-1821. activitatea urbana a continuat sa se diversifice, statisticile indicand peste 30 de categorii de specializari in ramurile mestesugaresti, orasul Pitesti situandu-se, in aceasta privinta, imediat dupa Bucuresti, Craiova si Ploiesti.

1750, mai 14. Preotii din Pitesti au inceput sa foloseasca, sub impulsul mitropolitului Neofit I al Ungrovlahiei, amintit mai sus, datarea documentara dupa anul de la Hristos, incepand cu 1 ianuarie, inlocuindu-se, astfel, calculul de la Facerea Lumii.

1751, februarie 7. Schitul Buliga din Pitesti a fost inchinat, definitiv, Mitropoliei Tarii Romanesti. administra, pe cheltuiala proprie, o scoala de invatatura romaneasca.

1751-1752. Este construita, de boierii Leresti, Biserica Meculesti, refacuta ulterior, astazi, Gavana, Pitesti.

1752. S-a ridicat din lemn, prin grija lui Ene Cupetul, actuala Biserica Ortodoxa Movrodolu, reconstruita, total, in 1815-1818.

1753. Exista, in Pitesti, Scoala de pe langa Biserica Domneasca Sfantul Gheorghe.

1754. Este grav avariata, in urma unui incendiu, Biserica Maica Precista Veche din Coasta. Se va rezidi in 1794-1848.

1759. Sunt atestate, documentar, bisericile din Prundu, Valea Rea, Gura Batcovului.

1771. Orasul Pitesti apare pe Harta speciala a Principatului Valahiei, realizata de C. M. Roth si tiparita la Petersburg.

1772. armatele otomane, angajate in razboi cu cele tariste (1768-1774), au provocat mari distrugeri orasului Pitesti.

1778. alexandru Ipsilanti, domn al Tarii Romanesti (1774-1782), a poruncit ca bugetul urban sa prevada sume distincte pentru plata a doi dascali (invatatori).

• Localitate este consemnata in lucrarea Memoires historiques et géographiques sur la Valachie …, realizata de generalul rus, avand origine germana, Friedrich Wilhelm von Bauer (1731-1783), pe timpul primei ocupatii tariste in Principatele Romane (1769-1774), ca sediul de plasa (din cele sapte ale judetului arges), avand o manastire si noua biserici.

1780, mai 29. Viziteaza orasul savantul naturalist italian Domenico Sestini (1750-1832). In Viaggio … per la Valachia …, va scrie ca aici se afla cetatea dacica argedava, mai multe case boieresti si sediul a doi ispravnici.

1782. Resedinta argesului este amintita in lucrarea Geeschichte des transalpinischen Daciens …, tiparita de Franz Joseph Sulzer (1723-1791) la Viena, ca sediu de ispravnicat, asezare cu targ, opt biserici si o manastire.

• iulie 21. Stephan Ignaz Raicevich (1739~1792), agent comercial si diplomatic al austriei in Principate, scria, dupa ce a poposit la casa ispravnicului din Pitesti: „… targ mare, capitala ‹‹cercului›› arges, asezat intr-o pozitie frumoasa pe raul arges …”. In jurul orasului a observat „dealuri frumoase acoperite de vii si de pomi fructiferi, ici si acolo cate o casuta de tara”.

1783, iulie 10. Capitanul austriac Karl Dominik Redange von Titelsberg (1739-1793), in calatoria de la akkerman (Cetatea alba), la Viena, a trecut prin Pitesti.

1784. Breasla tabacilor se afla in fruntea tuturor categoriilor de mestesugari din localitate.

• august 6. Ioan, dascal de Pitesti, a insemnat pe o carte: „fiindca am invatat copiii aproape de aceasta biserica (Sfantul Gheorghe, n.n.), in casa Manului Cojocaru”.

1785, iulie 28. Castelanul de Bran, andreas Gaudi, face cunoscut judelui primar al Brasovului, von Fronius, ca, la Pitesti si in imprejurimi, a izbucnit o epizootie.

1786, septembrie 2. Orasul Pitesti este cuprins in periplul diplomatului austriac Wenzel von Brognard (? – 1788), dintre Bucuresti – Curtea de arges, amintind ca asezarea se afla intr-o zona deluroasa.

• septembrie 15. In drum spre Franta, venind din Turcia, capitanul Joseph-Gabriel Monnier (1745-1818) s-a oprit la Pitesti, fiind gazduit de ispravnicul Frangopol. Orasul avea statie de posta.

• decembrie. Calatorind de la Viena, spre Bucuresti, in calitate de consul, diplomatul austriac Metzburg descrie peripetiile traseului Turnu Rosu-Pitesti.

1787-1791. Pe timpul razboiului ruso-turc, orasul Pitesti este folosit ca baza militara otomana, fiind amenajate depozite de cereale si furaje.

1787. S-a deschis linia de posta Bucuresti-Pitesti-Curtea de arges-Caineni-Turnu Rosu, facandu-se legatura cu Occidentul Europei. Trimiterile postale dintre Viena si Istanbul se efectuau prin Sibiu, Pitesti, Bucuresti, Giurgiu.

1788. Pe timpul lui Nicolae Mavrogheni, domn al Tarii Romanesti (1786-1790), orasul Pitesti a devenit important punct strategic in contextul razboiului turco-habsburgic.

1790-1791. O harta austriaca a Tarii Romanesti a reprodus, probabil, cea mai veche, Schema de plan a orasului Pitesti.

1791. Era atestata, in scris, noua forma de conducere a orasului Pitesti, constituita atat din mestesugari, cat si din negustori.

• august. Pe timpul confruntarii militare dintre vienezi si turci, la Pitesti, a murit Franz Joseph Sulzer (n. 1727), ofiter in armata austriaca, etnograf amator, autor al unei istorii a Tarilor Romane, unde contesta continuitatea locuitorilor la Nordul Dunarii dupa 274, publicata, partial, la Viena. Despre Pitesti, aprecia: „un targusor… cu opt biserici, o manastire, mai multe case boieresti si locuintele ispravnicilor de district”.

• octombrie 6. In urma jalbei negustorilor din Pitesti, Mihai Sutu, domn al Tarii Romanesti (1791-1792; 1801-1802), poruncea ispravnicilor, capitanului de targ, zapciilor si vamesilor sa perceapa acestora, de fiecare pravalie, cate 40 de parale, iar nu doi zloti sau doi lei.

1792, iunie 19. ajunge, la Pitesti, englezul William Hunter, calator prin statele Europei, impresiile despre resedinta argesului fiind publicate in 1796: „… un oras mic, frumos situat pe partea apuseana a raului arges …”.

1793, aprilie 10 si 19. alexandru Moruzi, domn al Tarii Romanesti (1792-1796; 1799-1801), a decis masuri in cazul diverselor conflicte sociale din Pitesti, aspecte intalnite, apoi, in vremea domnilor Ioan Caragea (1812-1818) si alexandru Sutu (1818-1821).

• noiembrie 17. S-a infiintat Episcopia Ortodoxa a argesului, avand sediul administrativ eparhial, Cancelaria si importante proprietati la Pitesti, primul inalt prelat, Iosif (1793-1820), cu activitate, in aceasta parte a tarii, pana in 1868. Monografie eclesiastica, Teodor Mavrodin, Pitesti, 2005.

1794. Negustorul Ioan Lango, din Compania greceasca a Brasovului, avea mai multe pravalii in resedinta argesului.

• Calatorul englez John Moritt a amintit, in memoriile sale, numarul mare de dughene negustoresti existente in Pitesti, precum si faptul ca ispravnicul judetului, care vorbea frantuzeste, era foarte politicos.

• mai 1. Orasul Pitesti este vizitat, pe timpul calatoriei spre Istanbul, de ambasadorul angliei, sir Robert Liston, botanistul John Sipthort, teologul James Dallaway, consemnand interesante impresii, publicate selectiv.

1795. Postalionul parcurgea distanta Pitesti-Bucuresti in 18 ore.

1800-1820. Doctorul Constantin Caracas elaboreaza o monografie referitoare la starea sanitara a Tarii Romanesti, in care, despre Pitesti, scria: „Numara la vreo 3 000 de cladiri, 8 biserici si 12 000 de locuitori. are un aer nesanatos, fiindca este neregulat, cu strazi strambe si murdare”.

1801. Robert ainslie realizeaza, la Viena, o stampa a orasului Pitesti, expusa, in prezent, la Muzeul Judetean arges.

• atanasie Persu, mare comerciant din Brasov, a deschis primele sale pravalii la Pitesti.

1802. Cutremur de pamant, fiind afectate Biserica Schitului Trivalea si Biserica Sfantul Nicolae, rezidita in 1812.

• Sasul Friederich Murhard include, in notele de calatorie, nuantate referiri la Pitesti.

• iunie. Resedinta argesului a fost pradata de luptatorii lui Pasvan-Oglu, pasa de Vidin.

1803. S-a stabilit serviciul postal permanent intre Europa Centrala si Imperiul Otoman, care trecea prin Pitesti.

1806-1812. Razboiul ruso-turc a provocat daune orasului Pitesti, important punct strategic pentru ambele tabere, ocupat, initial, de turci, ulterior, de rusi.

1807. S-a infiintat breasla barbierilor din Pitesti.

1810. Ca urmare a nemultumirilor populatiei urbane, dintr-o porunca domneasca, adresata vamesului din Pitesti, rezulta interzicerea taxelor la paine, oua, lemne, in oras functionand, atunci, trei brutarii.

1811. Catagrafia Tarii Romanesti inscria, pentru Pitesti, 98 de negustori.

• mai 6. La cererea boierilor pitesteni, pentru a li se incuviinta un targ saptamanal cu obor de vite, fara taxe, propus la marginea orasului, pe mosia Manastirii Cotmeana, Divanul Tarii Romanesti a raspuns ispravnicilor ca asemenea activitate nu poate sa fie scutita de vama.

• mai 11. Casa menzilurilor (posta) din Pitesti, renumita la inceputul secolului XVIII, dispunea de 48 de cai si realiza legaturi cu orasele Bucuresti, Curtea de arges, Campulung, Sibiu.

1812-1820. In Pitesti sunt aduse, frecvent, marfuri de la Venetia, negustori importanti, N. I. Mavrodolu, Titu, Constantin Nicolae, Toma Mauriciu, ultimul abonat la ziarul Telegraful, editat la Viena.

1812, aprilie 24. Raportul agentului imperial Fleischnackl, adresat Cancelarului hasburgic, Klemens Metternich (1773-1859), preciza ca, la Pitesti, era cantonat, printre alte unitati, Regimentul rus de ulani din Volhinia, avand dispozitie sa recruteze efective ostasesti din Tarile Romane.

1813, primavara. Contele auguste de Lagarde, impreuna cu marele vornic al Tarii Romanesti, s-au oprit la Pitesti, statie de posta pe traseul Bucuresti-Paris, unde calatoreau pentru audienta de la imparatul Napoleon I (1804-1814/1815), ispravnic de arges, Nicolae Golescu (1772-1829).

1815-1818. Este reconstruita Biserica ortodoxa Mavrodolu, astazi, in zona centrala a municipiului Pitesti, ctitor, Ion Mavrodolu, pe locul celei din 1752, ridicata de Ene, Cupet din Pitesti. Pentru etapa 1818~1852, a fost considerata Catedrala orasului (1772-1829).

1815. Se formeaza, la Pitesti, breslele cavafilor si cizmarilor.

1816. austriacul Ludovic Stürmer, calatorind prin Tara Romaneasca, a vazut, la Pitesti, lanuri de porumb si orz, o manastire, opt biserici si multe case impunatoare.

1817. Pe mosia postelnicului Gheorghe Budisteanu, prin stradania unui grup de credinciosi, a dascalului ot Meculesti, Constantin Tabac, precum si a lui Gheorghe Brat, s-a zidit biserica parohiala cu hramul Duminica Tomii, tarnosita in 1820.

1817-1827. Pe locul unui lacas mai vechi de cult, marele sluger Ioan Ungurelu si negustorul Hagi Tenea ridicau Biserica Sfanta Vineri, demolata, apoi, in 1912. actuala constructie a fost edificata, in imediata apropiere a celei vechi, intre 1903-1908.

1818. S-a nascut, la Pitesti, Dumitru C. Bratianu (m. 1892), om politic si de stat, participant la Revolutia de la 1848 din Tara Romaneasca, militant pentru Unirea Principatelor, presedinte al Partidului National Liberal (1891-1892), de mai multe ori ministru, intre aprilie-iunie 1881, prim-ministru.

1819, aprilie 20. alexandru Sutu, domn al Tarii Romanesti, amintit anterior, intareste starostiile pentru conducerea breslelor papugiilor si cizmarilor din Pitesti, alese in acelasi an.

1820. Conform Catagrafiei fiscale, pe timpul celei de-a doua domnii a lui alexandru Sutu in Tara Romaneasca (1818-1821), se infiinteaza o companie (breasla) unica a negustorilor din Pitesti si Curtea de arges, prima asezare inregistrand, atunci, 43 de negustori.

• Diplomatul si scriitorul francez, vicontele de Marcellus (1795-1865), a relatat ca, in timpul calatoriei sale prin Muntenia, de la Pitesti, pe valea argesului, a folosit o trasura cu opt cai, deoarece drumul era deosebit de dificil.

• noiembrie 20. Orasul a fost vizitat de diplomatul austriac Ludovic de Kreuchely, insotit de contele von Schladen, ambasadorul Prusiei la Istanbul, remarcand faptul ca ispravnicul judetului, Rasti, era cunoscator al mai multor limbi europene.

IV. MODERNITATE
1821, ianuarie 19. Tudor Vladimirescu, conducatorul Revolutiei romane de la 1821, a trecut prin Pitesti, unde i s-a confirmat decesul ultimului domn fanariot, alexandru Sutu (1818-1821), indreptandu-se, apoi, spre Oltenia, pentru a declansa aceasta importanta actiune social-politica.

• martie 7. In contextul Revolutiei de la 1821, in Pitesti, au fost randuiti 100 de panduri calari, comandant, Simion Mehedinteanu.

• mai 21. arestat din ordinul liderului Eteriei, alexandru Ipsilanti, la Golesti, Tudor Valdimirescu a fost adus, initial, la Pitesti, in casele boierului Iancu Mavrodolu, judecat si trimis, apoi, prin Campulung, la Targoviste, unde avea sa fie ucis.

• mai 25. Pandurii lui Tudor Vladimirescu au parasit orasul Pitesti, indreptandu-se spre sectorul de lupta cu turcii de la Dragasani.

• iunie 2. S-a nascut, la Pitesti, Ion C. Bratianu, om politic si de stat, participant la Revolutia de la 1848 din Muntenia, militant pentru Unirea Principatelor, unul dintre artizanii cuceririi independentei nationale si aducerii dinastiei straine in Romania, intre 1876-1888, prim-ministru, cu intrerupere, aprilie-iunie 1881. a murit la Stefanesti, Pitesti, 4 mai 1891.

1822, martie 16. Ion Spiru, brutar din Pitesti, s-a obligat sa produca „paine de ajuns, alba si coapta, cu opt parale ocaua”, in functie, insa, de pretul graului din fiecare luna. Painea scoasa, pana atunci, era „neagra, cruda si proasta”.

1824. a fost infiintat, pe strada Raurilor, un atelier de tabacarie, cunoscut, peste ani, prin numele patronului alexandru Uivary.

• mai 3. Danezul Clausewitz, consilier al tarii sale la Istanbul, a publicat insemnarea calatoriei facute in Tara Romaneasca, cu anumite referiri si la Pitesti, unde „seful postei, Steriopol, vorbeste bine germana si italiana”.

1826-1828. a fost construita, de breasla cojocarilor din Pitesti, Biserica Sfantul Ilie, printre ctitori, mesterul Petre Pandele, staroste de breasla. S-a reparat in 1896, precum si in anii urmatori.

1826. Invatatul Dinicu/Constantin Golescu (1777-1830) deschide, in apropiere de Pitesti, la Golesti, o scoala romaneasca. In timpul evenimentelor secolului XIX, Familia Golescu s-a remarcat prin Stefan (1809-1874), Nicolae (1810-1878), Radu (1814-1882), alexandru-albu (1815-1873), alexandru-Negru (1819-1881), colaboratori apropiati ai lui Nicolae Balcescu (1819-1852).

• august 20. Barbierii din Pitesti s-au unit in isnaf, obligandu-se sa nu lucreze sarbatorile, sa dea bani in Cutia isnafului, cate 10 taleri mesterii si cinci taleri calfele, 30 de taleri fiecare mester ce deschide o noua pravalie si 50 de parale orice calfa venita din alt oras.

1827. Cutremur de pamant. Se darama Biserica Schitului Trivalea, refacuta prin 1854-1856.

1828. Englezul R. Wlash a consemnat, in notele sale de calatorie: „Orasul Pitesti are vreo mie de case, dintre acestea cateva apartin boierilor si in care se intra prin curti inconjurate de ingradituri, avand infatisare eleganta si mareata”.

1829. Pe timpul ocupatiei tariste, survenite la incheierea Razboiului ruso-turc (1828-1829), finalizat prin Tratatul de Pace de la adrianopol, la Pitesti a fost organizat un spital militar, folosindu-se hanul stolnicului Ion Socolescu.

• Potrivit Catagrafiei din acest an, in Pitesti erau 551 de gospodarii, locuiau 19 mari proprietari funciari, boieri apartinand rangului II si rangului III.

1830, august 24. Isnaful brutarilor din Pitesti a reclamat Comisiei de revizie ca nu s-au platit cei 3 673 de taleri, pentru painea „data anul trecut spitalelor armatei ruse si la curtea ispravnicului”.

1831. Conform noii statistici, in Pitesti erau 553 de meseriasi si negustori, 773 de case si 4 000 de locuitori.

• Prin Regulamentul Organic, la Pitesti se constituie un batalion si un escadron al Militiei pamantene, subordonate polcului de la Ploiesti.

• Orasul este bantuit de holera.

• martie, 10. Gheorghe Golescu, originar din spatiul geografic apropiat orasului Pitesti, participa la deschiderea adunarii Obstesti pentru revizuirea Regulamentului Organic. In calitate de membru al Divanului Judecatoresc, a prezentat Mesajul generalului rus Pavel D. Kiseleff.

1832, aprilie 3. Din Pitesti, ocarmuitorul de arges, Ion Catuneanu, anunta Marea Dvornicie despre incendiul de la anexele Tribunalului.

• iunie 26. asezarea Pitesti avea, dupa Catagrafia rusa, 773 de case, 853 de familii, 3 914 locuitori (din care, 2 102 barbati), 14 mahalale, patru cartiere (vapsele), cinci tabacarii, 1 000 de animale.

• Catagrafia Judetului arges precizeaza ca, orasul Pitesti era sediul plasii cu acelasi nume, se impartea in 14 mahalale si patru vapsele (albastra, Galbena, Neagra, Rosie), avand arondate, totodata, catunele Geamana si Prundu. Dispunea de sapte fabrici si doua mori de apa.

1833. In Pitesti, existau mai multi negustori si meseriasi catolici si evrei. Solicitau aprobare pentru a construi lacasuri proprii de rugaciune.

• Un inscris din Paraclisul de Sud-Est al Manastirii Cozia aminteste pe Voicu, zugrav ot Pitesti.

• februarie 5. S-a deschis, la Pitesti, dupa indelungate insistente, Scoala Nationala, numita, uneori, Scoala Normala, sau Scoala Pulica, avand ca invatator si director pe Nicolae Simion Colan-Simonide (1804-1886), fost elev al lui Gheorghe Lazar, coleg cu Ion Heliade Radulescu. Durata, trei ani, 50 de elevi. aflata, initial, in Casa anica Engel, apoi, in spatiile din Pitesti ale Episcopiei Buzaului, ori in Casa stolnicului Ion Socolescu, va fi construit, in 1841, un local propriu, pe Ulita Boiereasca, astazi, strada, I. C. Bratianu.

• mai 30. Este mentionata, documentar, existenta unui medic oficial in Pitesti, Carol Sekely, in 1835, Iosif Benes, iar in 1857, Gheorghe Papadopol Chiriadzi.

1834. Intre Ulita Mare (astazi, Victoriei) si Ulita Boiereasca, a Grecilor (astazi, I. C. Bratianu), s-a deschis o noua Ulita (probabil, Grivitei).

• ianuarie 22. Zamfir, fost judet al orasului Pitesti, a cerut sa i se restituie banii („2 187 de lei si 12 parale”) cheltuiti cu intretinerea pandurilor trimisi de Tudor Vladimirescu, sub comanda lui Simion Mehedinteanu, la rugamintea orasenilor, pentru paza.

• iulie 5. S-a nascut, la Pitesti, Ioan G. Valentineanu (m.1910), ziarist si traducator, participant la Revolutia de la 1848, sustinator al Unirii Principatelor. Fondeaza, in septembrie 1859, gazeta Reforma, aparuta, cu intermitente, pana la 1888.

1835. Orasul Pitesti a fost consemnat pe Harta rusa.

• Sunt evidentiate, in Pitesti, 20 de categorii de mestesugari si 13 categorii de negutatori.

• decembrie 31. Din lista inaintata de Politia Pitesti, Ocarmuirii Judetului arges, reiese ca, in oras, existau trei scoli particulare: prima, avea ca dascal pe Nicolae Nicolau Mitilineu, existenta din 1820, frecventata de 45 de scolari, invatau elinica vorbitoare si aritmetica (pana in 1846, numarul elevilor scade la zece); a doua, pe Grigorie ardeleanul, deschisa in 1834, cu 12 scolari, studiau elinica si frantozaste (in 1846, avea numai trei elevi); a treia, pe apostol, preda unui numar de 25 de scolari greceste si rumaneste.

1836. Este construit podul nou statator peste raul arges.

• S-a nascut, la Pitesti, Ioan C. Fundescu, scriitor, gazetar, culegator de folclor, luptator pentru Unirea Principatelor Romane. Decedat, 22 ianuarie 1904, in Bucuresti.

• Magistratul (Primaria) orasului Pitesti colabora, in zece mahalale, cu deputatii: stolnicul Constantin Bratianu, postelnicul Pandele Popescu, postelnicelul Costel Popa, logofatul Badea Vulpescu.

• Vede lumina zilei, la Pitesti, pictorul Ilie Petrescu (m. 23 august 1889), studii de specialitate in tara si la Viena, fiul zugravului Petre Gheata.

• In Pitesti, functionau mai multe spiterii, folosind regulamentele farmaciilor din Imperiul Habsburgic.

1837-1939. Conducerea localitatii a initiat numerotarea caselor.

1837. Structura demografica a orasului Pitesti era: 360 de familii ce faceau parte din starostia negustorilor, 260 de familii din starostia meseriasilor, 480 de familii de plugari.

• februarie 5. Pictorul Ioan D. Negulici, revolutionar la 1848, a deschis, in Pitesti, un atelier si o prima expozitie publica.

1838. Cutremur de pamant, prabusirea turlei de zid de la Biserica Sfanta Treime Bestelei.

• Dintr-o Catagrafie, efectuata de oficialitatile romane, rezulta ca orasul Pitesti avea 4 015 locuitori, 790 de case, 719 pogoane de aratura, un numar apreciabil de animale si de pomi.

1839. Datorita solicitarilor cetatenilor, Magistratul (Primaria) din Pitesti a initiat, pe timp de noapte, folosirea felinarelor publice de iluminat cu gaz.

1840. Este mentionata, documentar, in Pitesti, Farmacia Fr. Eitel. apare, apoi, Farmacia La Salvator, pe Ulita Mare (astazi, strada Victoriei), apartinand farmacistului Sontang. In 1850, exista Farmacia La Esculap, fondata de Stefan Babik, iar, la 9 iunie 1898, Farmacia Moderna a lui Stefan Orezeanu. In 1925, proprietar era George Ciocoiu. Importante au devenit, de asemenea, farmaciile familiilor Galusca si Bobancu.

• a fost infiintat, in Pitesti, cu aprobari superioare, un Obor de vite, urmarindu-se stimularea cresterii si comercializarii animalelor.

• mai 9. Comanda de foc era dotata cu mai multe mijloace si ustensile necesare stingerii incendiilor.

1841. Se da in folosinta un nou local pentru Scoala Publica din Pitesti, cladire unde trupa de teatru francez, condusa de Theodor Goffrey si Valéry, a sustinut mai multe spectacole.

• ianuarie 15. La Biserica Sfanta Vineri s-a deschis Scoala Romaneasca Dimitrie Romanisteanul, avand, in 1846, 51 de elevi, grupati in doua clasuri, invatau Catehismul, sa scrie, sa citeasca, sa faca adunarea si scaderea.

1842, decembrie 20. Domnul Tarii Romanesti, Gheorghe Bibescu (1842-1848), a vizitat orasele Pitesti si Campulung.

1843. La Pitesti, Vornicia din Launtru a Tarii Romanesti inregistra 800 de familii.

• Se deschide, in Pitesti, cu ajutorul profesorului Ioan Radulescu, de la Scoala Nationala, Institutul de Fete Karol Buholtzer, mentor, profesorul german amintit, avand, in 1846, 13 eleve, trei clasuri, limbile romana, germana, franceza, greaca, muzica la chitara, dansul, gospodaria.

• Incepe sa functioneze Pensionul de Fete Fany Regelsberg, initiat de profesoara de origine germana cu acelasi nume (studiase la Cloasterul de la Sibiu), avand, in 1846, zece eleve, invatau germana, franceza, romana, muzica la clavir, profesori, Grigore ardeleanu si alecse.

1844. a luat fiinta, la Pitesti, un cazinou, unde erau dezbatute, printre altele, ideile viitoarei Revolutii de la 1848.

1845. Pe baza planului arhitectului Balzano din Triest, au fost refacute soselele Pitesti-Bucuresti si Pitesti-Slatina.

• decembrie 1. Este deschisa Scoala Romaneasca de la Biserica Sfantul Ilie, condusa de cantaretul athanasie Popescu, avand, in 1946, un numar de 24 de elevi, citeau pe Catehism, Ceaslov si Psaltire.

1846, aprilie 28. Toma Serghiescu, profesor al Scolii Nationale din Pitesti, a inspectat, prin porunca Eforiei de la Bucuresti, cele opt scoli particulare sau parohiale, precum si pensioanele din localitate. Pe langa unitatile amintite, sunt consemnate Scoala Greceasca Ioan arghir (27 de elevi, trei clase, limba greaca, veche si noua), respectiv, Scoala Romaneasca de la Biserica Mavrodolu, a cantaretului Marcu Marinescu (16 elevi, citire, scriere, aritmetica, muzica bisericeasca).

• septembrie 7. Venind de la Campulung, s-a aflat, in localitate, Gheorghe Bibescu, domn al Tarii Romanesti, amintit mai sus, a vizitat Scoala Nationala, mergand, apoi, la Curtea de arges, ulterior, din nou, la Pitesti, carmuitor al judetului, Teodor Bratianu.

• octombrie. Principele Serbiei, Mihail Obrenovici, a vizitat orasul Pitesti, fiind gazduit in spatiile Episcopiei argesului, reprezentata, protocolar, de un loctiitor, sediul la Schitul Buliga, metoh al Mitropoliei Bucurestilor.

1847, septembrie 23. Dupa Catagrafia locala, in Pitesti domiciliau 21 de catolici (papistasi), opt luterani, doi calvini.

1848. a fost organizata, la Pitesti, prima trupa locala de teatru, condusa de Constantin Halepliu.

• In actuala zona centrala a municipiului, din imediata apropiere a Bisericii Domnesti Sfantul Gheorghe, exista Hanul Episcopiei, construit pe vremea pastoriei episcopului Ilarion, proprietatea Manastirii Curtea de arges, avand, in curtea interioara, un paraclis. Etajul constructiei a ars in incendiul din 18/19 august 1848. Se va demola (1864) prin aplicarea Legii secularizarii averilor manastiresti, iar terenul trecea in proprietatea Comunei Urbane, fiind folosit pentru a se amenaja Piata Comerciala (Piata Episcopiei), astazi, Piata Civica a Centrala. Prima Piata Comerciala functionase pe terenul Schitului Buliga, transformat, dupa aceea, in Gradina Publica.

• martie-aprilie. asupra orasului Pitesti s-au abatut potoape primavaratice, mortalitate la vite, lacuste stricatoare, biciul holerei.

• mai-septembrie. In Pitesti, au activat, avand calitatea de comisari revolutionari de propaganda, andrei Pretorian, M. Marghiloman, C. Catina, N. Nanu, Ion I. Mihaileanu, Scarlat, Stefan si Demostene Turnavitu, Partenie ieromonah, Gheorghe Petrescu, Toma Furduiescu, Ilie Trifonescu.

• mai 29-31. au avut loc, la Pitesti, actiuni in sprijinul improprietaririi taranilor.

• iunie-iulie. Seceta accentuata, importante pierderi agricole.

• iunie. a fost organizata, la Pitesti, Garda nationala, constituita din sase companii (roate), efectiv total, 751 de membri.

• iunie 10. actiuni populare asemanatoare celor din Capitala.

• iunie 16. Revolutionarii pitesteni au depus Juramantul pe Noua Constitutie: „Jur ca voi fi credincios sfintei noastre Constitutii si ca-mi voi varsa sangele, pana la cea din urma picatura, pentru patria noastra, Romania”.

• iunie 17. S-a inlocuit din functie vechea conducere a localitatii, fiind asezati oameni din popor.

• iunie 27. La propunerea lui Christian Tell, lider al Revolutiei de la 1848, orasul Pitesti a fost cuprins in planul strategic de aparare a tarii.

• august 18/19. a izbucnit „un foc prapaditor in mijlocul orasului Pitestilor, care in trei ceasuri au mistuit tot targul, trei biserici, cateva mahalale si o multime de case, intre care s-au ars si metohul Episcopiei, Consistoria cu Cantelaria si cu tot ce s-a aflat intr-insul”.

• septembrie 8. Lucratori si calfe din Pitesti, impreuna cu targoveti, mestesugari si tarani din apropiere au ars Regulamentul Organic si arhondologia, initiativa a preotilor Toma Popescu si Dinca din Musatesti.

• septembrie 19. Sunt instalate, la Pitesti, oficialitatile dublei ocupatii turco-tariste, urmare a infrangerii Revolutiei din Valahia. Mai multi participanti la evenimentele de la 1848 din arges au fost arestati, retinuti la Vacaresti, judecati si condamnati.

• noiembrie 1. Scoala Nationala din Pitesti era inchisa, profesorii suspendati din posturile lor, motivandu-se participarea activa la evenimentele revolutionare, iar cladire intra sub jurisdictia trupelor straine.

1850. Departamentul Trebilor din Launtru a aprobat un Plan de reasezare a zonei centrale a orasului Pitesti. Incepe ordonarea garlelor si paraielor, care umblau prin oras, demolarea maghernitelor, alinierea strazilor si caselor.

1851, octombrie 23. a fost redeschisa, la Pitesti, Scoala Nationala, avand doi profesori: a. Oncescu, D. Serbanescu.

1852. Este fondata Casa Novacovici, specializata pentru activitati poligrafice, editoriale, legatorii, cartonaje, incadrari de rame, cunoscuta devenind, apoi, Libraria Staicu.

• In imobilul Scolii Nationale se instaleaza trupa actorului Constantin Halepliu, prezentand, periodic, spectacole teatrale.

1853-1858. a functionat, la Scoala Nationala din localitate, institutorul transilvanean Basil Dragosescu, transferat, ulterior, la Ploiesti, acolo avandu-l elev pe Ion Luca Caragiale.

1853, mai 12. Mai multe familii de armeni, din Pitesti, solicitau aprobare sa construiasca o biserica avand religiune dogmatica, ceea ce s-a acceptat, de domnie, la 31 iulie 1857.

1853, noiembrie 2. Orasul Pitesti, resedinta Districtului (Judetului) arges, era, totodata, sediul administratiei pentru Plasa Pitesti, alaturi de Plaiul Lovistea si Plasile arges, Topolog, Olt, Galesesti, Cotmeana.

1854, iunie-1857, martie. Pe timpul si dupa Razboiul Crimeii (1853-1856), ca, de altfel, in majoritatea oraselor Valahiei, la Pitesti au fost incartiruite detasamente militare austriece.

1854. Este atestata, documentar, Biserica din Gavana.

1856, aprilie 20. administratia Districtului arges, Magistratul (Primaria) si inginerul Ocolului Pitesti, serdarul Ioan Livaditu, au incheiat un jurnal pentru delimitarea localitatii si stabilirea barierelor de intrare dinspre cinci directii rutiere.

• iunie 21. Barbu Stirbei, domn al Tarii Romanesti (1849-1853; 1854-1856) a vizitat orasul Pitesti si a anuntat, de aici, printr-un Ofis special, depunerea puterii, pe baza Conventiei de la Balta Liman (19 aprilie 1849), in favoarea caimacamului alexandru D. Ghica.

1857. S-a introdus, in mod oficial, in scolile din Pitesti, alfabetul latin, pe baza Ordinului Eforiei Scoalelor Nr. 2263, renuntandu-se la caracterele chirilice.

• arhitectul orasului, I. Varga, propune Magistratului (Primariei) demolarea Hanului Episcopiei argesului, din centrul asezarii Pitesti, distrus de incendiul anului 1848.

• iunie 30. Sunt definitivate listele de alegatori pentru adunarea ad-hoc a Tarii Romanesti (Divanul). Orasul Pitesti, conform dispozitiilor Departamentului din Launtru, este trecut pe o lista speciala, separat de restul localitatilor judetului arges. Cuprindea 114 cetateni, domiciliati in patru vapsele (sectoare) si zece mahalale (cartiere), care aveau drept de vot.

• iulie. La Pitesti, a fost jucata, in premiera absoluta, piesa Sarbatoarea Nationala, intitulata, deseori, 24 Ianuarie, scrisa de istoricul Constantin D. aricescu (1823-1886), originar din Campulung. Ulterior (1858), va prezenta Trambita Unirii.

• septembrie 17. Pitestenii au ales, ca reprezentant al orasului lor, in adunarea ad-hoc, pe Dumitru C. Bratianu (1818-1892), iar Scarlat Turnavitu devenea deputat al micilor proprietari din judetul arges. Sunt desemnati (30 septembrie 1857), secretari pentru lucrarile Divanului intrunit la Bucuresti.

• octombrie 14. S-a nascut, la Pitesti, Gheorghe Ionescu-Gion, istoric si publicist, membru corespondent al academiei Romane, autor, printre altele, al Istoriei Bucurescilor (1899). Decedat, 29 iunie 1904, in Bucuresti.

• 1858. Printul caimacam, alexandru D. Ghica (1856-1858), a vizitat orasul Pitesti.

• Pitestenii au inaintat un Protest puterilor europene, semnatare ale Tratatului de Pace de la Paris (30 martie 1856), incheiat la finalul Razboiului Crimeii, solicitand respectarea drepturilor teritoriale traditionale asupra Basarabiei.

• mai. Primaria si locuitorii orasului au adresat scrisori publice, de multumire, deputatului liberal englez W. Gladstone, pentru documentatia favorabila Unirii Principatelor, depusa, in Camera Comunelor, inainte de inceperea, pe aceasta tema, a lucrarilor Conferintei de la Paris.

1859-1867. S-au realizat lucrari de soseluire a drumului Pitesti-Bucuresti, conduse de inginerul Spiridon Yorceanu (1834-1903).

1859. In Pitesti, a fost aprobata instalarea telegrafului.

• Orasul Pitesti avea 1 889 de cladiri, din care, 1 400 de case, 7 229 de locuitori (65% agricultori si liber profesionisti, 20% meseriasi, 15% comercianti si fabricanti), Scoala Normala in limba romana, doua scoli private (una in limba germana, alta in limba elina), un pension de fete in limbile franceza si germana, zece biserici ortodoxe, una armeneasca, o sinagoga, un spital cu 30 de paturi.

• Corporatiile puternice din Pitesti, formate pe baza Regulamentului Organic, erau cele ale brutarilor, simigiilor si negustorilor.

• Pentru transportul unei greutati de 100 de oca, de la Bucuresti, la Pitesti, se plateau 10 sfanti, dupa cum precizeaza un document al timpului (1860).

• ianuarie 10. a fost organizata, la Pitesti, o adunare „cu alai si torte”, salutandu-se, astfel, alegerea lui alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei.

• ianuarie 22. Cu prilejul inceperii, la Bucuresti, a lucrarilor adunarii elective, in Pitesti, s-a jucat Hora Unirii.

• ianuarie 22-24. Reprezentantii argesenilor, Nicolae Golescu, Dumitru C. Bratianu, Ion C. Bratianu, au participat la lucrarile adunarii elective din Bucuresti, votand pentru alegerea lui alexandru Ioan Cuza ca domn si al Munteniei.

• ianuarie 24. La confirmarea stirilor privind dubla alegere a lui alexandru Ioan Cuza, multimea din resedinta argesului a iesit pe strazi si a jucat „cu mic, cu mare, Hora Unirii”.

• februarie 1. Pitestenii au ales pe Nicolae Coculescu si Eftimie Nicolau, pentru a-i reprezenta la ceremonia prilejuita de sosirea, in Bucuresti (7 februarie 1859), a principelui alexandru Ioan Cuza, caruia ii vor transmite felicitarile comunitatii (8 februarie 1859).

• iunie 19. alexandru Ioan Cuza, domn al Principatelor Romane Unite (1859-1866), a vizitat orasul Pitesti, venind de la Campulung, spre Curtea de arges. Cetatenii si oficialitatile i-au facut o primire entuziasta, ridicand arcuri de triumf la intrare, iar presedintele Consiliului local, Gheorghe Enescu, a prezentat o schita a starii localitatii.

• iunie 22. Inginerul ocolului, Ioan Livaditu, amintit anterior, a nominalizat pe topograful Ion Doda pentru ridicarea Planului Orasului Pitesti. Lucrarea, incheiata la 28 februarie 1863, s-a supus, spre aprobare, in ziua de 17 septembrie 1863.

• decembrie 3. Se finalizeaza instalarea telegrafului, devenind functionala linia Pitesti-Bucuresti, cu oportunitati pentru legaturi cu celelalte orase din tara.

1860. a fost infiintata, la Pitesti, cu concursul capitalului strain, o fabrica de sapun, unde se lucra manual.

• In Pitesti, erau 11 biserici, 583 de meseriasi, specializati pentru 66 de meserii, situand orasul, ca diversificare productiva, dupa Bucuresti, Craiova, Ploiesti. Impreuna cu autohtonii traditionali, traiau familii de armeni, bulgari, germani, unguri, israeliti, tigani.

• Functionau cazinourile locale Mihai Chiuchiurnea si I. Berlescu.

• iulie. Intr-un studiu elaborat de juristul si economistul Ion C. Lerescu, aflat in fondurile Bibliotecii academiei Romane, sunt referiri privind evolutia orasului Pitesti, incepand cu domnia lui Constantin Brancoveanu. Se precizeaza ca asezarea avea, in 1860, un numar de 1 239 de case, 12 biserici, una fiind armeana, o sinagoga si Schitul Bestelei. Statistica oficiala inregistra, insa, in 1860, la Pitesti, 1 889 de cladiri, din care 1 212 private si 27 publice.

• septembrie 15. a fost deschisa, in localitate, prima Scoala Primara de Fete, infiintata de asezamintele Brancovenesti din Capitala.

1861, iulie 20. Un numar de 506 oraseni solicita domnului alexandru Ioan Cuza, printr-o scrisoare, elaborarea noii Legi electorale.

• august 1. Exista, la Pitesti, o importanta statie de posta, diligenta si olac, in relatie cu Bucuresti, Craiova, Ramnicu Valcea, Campulung.

1862-1863. Strazile Serban Voda si Doamna Balasa, din perimetrul central, erau canalizate subteran.

1862, ianuarie 24. a fost sarbatorita, in Pitesti, desavarsirea Unirii Principatelor Romane.

• februarie 12. S-a nascut, la Golesti, alexandru Davila (m.1929), dramaturg, militant pentru promovarea creatiilor nationale, eponimie, Teatrul din Pitesti, alte evocari urbane, lucrari plastice.

1863. In oras, existau 49 de specializari ale mestesugarilor locali.

• octombrie 3-4. Doamna Elena Cuza a vizitat orasul Pitesti, periplul sau fiind din Bucuresti, spre Oltenia.

• decembrie 16. Pitestenii au sustinut deciziile secularizarii averilor manastiresti, concretizate prin Legea datata 13/25 decembrie 1863. La nivelul Principatelor, acestea cuprindeau 27% din pamantul cultivabil al tarii.

1864. Localitatea este consemnata pe harta reprodusa de Carol Popp de Szathmary, la solicitarea principelui alexandru Ioan Cuza, dupa o lucrare austriaca si reprezentata, in miniatura, intr-o gravura a lui H. Bahr, imprimata pe crochiul Districtul argesu, autor, maiorul D. Papazoglu.

• martie 10. Conform Legii administratiei, promulgata la 31 martie 1864, localitatea Pitesti devenea comuna urbana independenta, avand Primarie, buget, primar, Consiliu propriu, format din 11 persoane, sigiliu.

• mai 6. Era sarbatorit, la Pitesti, actul de la 2 Mai, dizolvarea Camerei, facilitandu-se, astfel, adoptarea noii Constitutii si a noii Legi electorale.

• mai 10. Printr-o scrisoare, semnata de 207 persoane, adresata Inaltimii Voastre, pitestenii sustineau initiativele modernizarii statului.

• august 5. Pe baza Decretului domnesc, promulgat de alexandru Ioan Cuza, la Pitesti s-a stabilit sediul unei Circumscriptii (din cele 12 ale tarii) pentru intretinerea drumurilor si podurilor, apartinand Ministerului agriculturii, Industriei, Comertului, Lucrarilor Publice.

• august 12. Primul ministru al Romaniei, Mihail Kogalniceanu (1817-1891), a vizitat orasul Pitesti, fiind adoptate importante hotarari privind dezvoltarea edilitara si urbanistica a localitatii.

• august 20. S-a nascut la Florica, Stefanesti, arges, langa Pitesti, Ion I. C. Bratianu, om politic si de stat, implicat, direct, ca prim-ministru, in Primul Razboi Mondial si in formarea Romaniei Mari. Decedat, 27 noiembrie 1927.

• septembrie 30. Domnul alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea pentru infiintarea Camerelor de Comert si Industrie „in toate porturile si orasele principale ale tarii”.

1865. Populatia orasului numara 7 259 de locuitori, respectiv, 1 801 capi de familie si 5 458 de membri, ocupand locul noua intre cele 38 de localitati urbane ale tarii.

• aprilie. La Pitesti, a sosit Baligot de Beyne, seful de cabinet al principelui Micii Romanii.

• iulie 3. Pe baza Decretului semnat de alexandru Ioan Cuza, orasul Pitesti a fost cuprins in Circumscriptia Camerei de Comerciu Turnu Magurele, formata din judetele Teleorman, arges, Muscel. Monografie documentara, Teodor Mavrodin, Ion Capatina, Sorin Visinescu, Pitesti, 2000.

1866. In notele sale de calatorie, desenatorul si pictorul francez, a. D. Lancelot, despre Pitesti, printre altele, scrie: „Casele mai toate construite din lemn sunt gramadite fara nici un plan…. Cateva noi de piatra spatioase si bine construite arata ca Pitestii incep a se infrumuseta si a se evrupeniza; ele contrasteaza foarte ciudat cu marile cladiri vechi…”.

• Se deschide, la Pitesti, Scoala Primara de Baieti Nr. 2, in succsesiunea Scolii Nationale (Nr. 1), existenta din 5 februarie 1833.

• Incepe sa produca Fabrica de Bere Karolina Fucs, avand, initial, patru lucratori specializati.

• februarie 10. Grupul de transilvaneni, stabiliti in Pitesti, initiaza Societatea Corala Liedertafel.

• aprilie 8. Majoritatea covarsitoare a pitestenilor, participanti la Plebiscit, au fost de acord cu aducerea in Romania a printului Carol.

• iunie. Este organizat, la Pitesti, un batalion al Garzii civice, compus din patru companii, care vor actiona si in 1877-1878.

• august 4. Consiliul de Ministri al Romaniei a incheiat, printr-un Jurnal special, aprobat de principele Carol I (Decretul Nr. 1193), contractul cu Eugeniu Gavand, pentru proiectarea caii ferate Bucuresti-Pitesti, termen, 31 decembrie 1866.

• septembrie 1. a fost infiintat, la Pitesti, Gimnaziul de Baieti, avand un singur profesor, Nicolae I. Micescu, preda, celor 12 elevi, toate obiectele de studiu. Va deveni, ulterior, Liceul Clasic, astazi, Colegiul National I.C.Bratianu.

1867. Urbea Pitesti numara circa 8 000 de locuitori.

• octombrie 18. Incepe activitatea Scoala Primara de Fete Nr. 2, ca succesiune a celei din 1860.

1868. Sediul Cancelariei Episcopiei argesului s-a transferat, din Pitesti, la Curtea de arges, institutia eclesiastica fiind atestata incepand cu 1793.

• Micul intreprinzator, Tudor Nicolau, deschide un atelier de confectionat cazane, devenit, mai tarziu, Fabrica de arama si Cazane de Tuica Fratii Dinescu.

• septembrie 22. Resedinta argesului era prevazuta in Legea pentru construirea caii ferate Bucuresti-Pitesti-Slatina-Craiova-Turnu Severin-Varciorova, publicata la 25 septembrie 1868, executant,Consortiul prusian condus de dr. Bethel Henry Strousberg.

1869. S-a conturat prima Gradina Publica a localitatii, folosindu-se o parte din terenul secularizat al Schitului Buliga, aflata, astazi, intre Bulevardul Republicii si Muzeul Judetean arges.

• a fost reamenajata, in centrul orasului Pitesti, Piata Episcopiei, devenita Piata Comerciala, astazi, Piata Civica Centrala.

1869-1870. La Pitesti, miscari antimonarhice.

1870-1872. Este amenajat Bulevardul Elisabeta, pe distanta Gara Sud-Gradina Publica, astazi, Republicii.

1870, martie 4. Se naste, la Pitesti, Emanuel N. antonescu, jurist si parlamentar, doctor in drept la Berlin (1879), deputat de arges din partea Partidului Conservator (1899, 1911), profesor la Universitatea din Bucuresti (dupa 1904), autor al piesei Dochia, aflata in repertoriul Teatrului National din Capitala timp de doua stagiuni, presedinte, Liga contra cametei.

1872. Orasul inregistra 8 400 de locuitori.

• martie 12. Ziarul Telegraful, editat la Bucuresti, ilustreaza interventia, in forta, a Guvernului conservator, impotriva republicanilor din Pitesti.

• mai 11. Este nascut, la Pitesti, Costin Petrescu (m.14 octombrie 1954), pictor, profesor la Scoala de Bele-arte din Capitala. Portrete, compozitii cu subiecte istorice, lucrari murale, cea mai importanta, Marea Fresca din sala de concerte a ateneului Roman (1933-1937), fiul pictorului Ilie Petrescu, amintit anterior.

• septembrie 13. au fost date in folosinta, oficial, Calea ferata Pitesti-Bucuresti-Buzau, precum si Statia CFR Pitesti.

1874, ianuarie 30. S-a nascut, la Pitesti, Tatiana N. Bobancu (m.17 octombrie 1948), institutoare, intelectual de aleasa cultura, a initiat (1928), apoi a condus, timp de 20 de ani, ateneul Popular Gheorghe Ionescu-Gion din localitate.

• martie 27. Pe baza Decretului Nr. 702 este nominalizata, la Pitesti, prima baterie de pompieri militari, integrata artileriei. Functioneaza incepand cu 1 aprilie 1874.

1875-1927. Liberalii de la Pitesti s-au aflat, constant, sub directa inraurire a presedintilor acestui partid, respectiv, Ion C. Bratianu (1875-1891), Dumitru C. Bratianu (1891-1892), Dimitrie a Sturdza (1892-1909), Ion I. C. Bratianu (1909-1927). Primele manifestari liberale din resedinta arges dateaza de pe timpul actiunilor revolutionare de la 1848.

1875. Sunt amenajate Depoul CFR si Revizia de Vagoane. Mai multi lucratori din Pitesti participa, in aceasta etapa, la construirea soselei si a Caii ferate Pitesti-Piatra Olt-Ramnicu Valcea, revoltandu-se, uneori, pentru primirea diminuata si decalata a salariilor.

• a fost instalat, in turla Bisericii Sfantul Nicolae, din Pitesti, ceasul executat pe cheltuiala fondatorului Cimitirului si al Capelei Sfantul Gheorghe din localitate, farmacistul Stefan Babik (1813-1894), aflat, acum, la Muzeul Judetean arges. Este cel mai mare orologiu mecanic din evidentele institutiei amintite.

• ianuarie 3. Intra in exploatare Calea ferata Pitesti-Costesti-Slatina-Piatra Olt-Craiova-Turnu Severin-Varciorova.

1876. apar, la Pitesti, ziarele Desteptarea, Salvarea (18 aprilie) si argesul. In acelasi an, Primaria a decis ridicarea unui foisor pentru anuntarea focului.

• august 9. S-a nascut, la Pitesti, Dimitrie G. Dima (decedat, 6 martie 1923), inginer constructor, studii in Germania, a proiectat si edificat, printre altele, podurile de peste Raurile Doamnei (1912) si arges (1915), refacute, prin firma sa, dupa Primul Razboi Mondial, Uzina Electrica, Tesatoria Romana (Gara-Sud), Uzina de apa Gropeni, Maracineni.

1877-1878. Militarii pitesteni, participanti la Razboiul de Independenta, au facut parte din structurile Regimentului Nr. 4 Dorobanti arges, Escadronului 2 Calarasi, Batalionului Nr. 4 Vanatori, iar 15 pompieri militari, comandant, capitanul Puica Nicolae, s-au integrat in Bateria Independenta.

1877, februarie 1. Era infiintat, la Pitesti, Regimentul No. 4 Dorobanti arges, cazarma pe strada Trivale, primul comandant, colonelul august Gorjan, unitate operativa, acoperita de glorie pe fronturile Razboiului pentru Independenta de Stat a Romaniei, precum si in Primul Razboi Mondial. Cladirile sunt folosite, astazi, de arhivele Militare General Radu Rosetti.

• aprilie. In apropierea Garii-Sud, au fost construite 24 de cuptoare pentru copt painea necesara armatei participante la Razboiul de Independenta (30 000 de bucati pe zi).

• aprilie 15. Primaria Comunei Urbane Pitesti a eliberat autorizatia de Constructii Nr. 1 768, pentru Hagi Hristea Vasiliu, orginar din Gabravo, Bulgaria, in vederea edificarii Hanului Cutitaru, strada Sfanta Vineri, culoarea galbena, teren, 7 200 de m.p., cladire existenta si astazi.

• mai 10. a fost anuntata public, la Pitesti, declararea Independentei de Stat a Romaniei, stabilindu-se, in resedinta argesului, un Cartier General Militar.

• mai 20. Infiintarea Comitetului Doamnelor din Oras, pentru a strange fonduri necesare armatei Romane participante la luptele de la Sudul Dunarii.

• iunie. La Pitesti, sunt organizate cinci spitale militare, oportune tratarii ranitilor din 1877-1878.

• iunie 12. Cadrele didactice din localitate au depus la Prefectura, in urma reprezentatiilor teatrale, 300 de lei, contributie obsteasca in favoarea luptatorilor romani de pe frontul din Bulgaria.

• octombrie 16. Doctrinarul de stanga, Constantin Dobrogeanu-Gherea (1855-1920), in efortul pentru constituirea Partidei socialiste din Romania, a venit la Pitesti, unde a discutat cu militantii locali, dr. Nicolae Codreanu, medic la Spitalele de Campanie, si Bonifaciu.

• noiembrie 13. Este sarbatorita, la Pitesti, caderea Rahovei, ulterior, capitularea Plevnei.

• decembrie 15. Principele Carol al Romaniei s-a intalnit, la Pitesti, cu delegatia Parlamentului, fiindu-i prezentat Raspunsul la Mesajul Tronului.

1878-1882. a aparut, in Pitesti, ziarul Cultura.

1878, aprilie 30. Carol I, principe (1866-1881) si rege (1881-1914) al Romaniei, a vizitat orasul Pitesti, trecand in revista trupele participante la Razboiul de Independenta, inaintea intrarii triumfale a acestora in Capitala.

• mai 9. Revenit la Pitesti, Carol a primit, din partea conducatorului Serbiei, principele Milan, Marele Cordon al Ordinului Tacova.

• mai 10. Conducatorul statului a semnat, in Pitesti, Legea privind drepturile participantilor la Razboiul de Independenta, instituind mai multe distinctii.

1879. Evidentele timpului inscriu, la Pitesti, 69 de unitati, cu 176 de lucratori si 393 200 de lei productie anuala.

• mai 1. a fost infiintata Societatea Economica argesul, prima institutie de credit din Pitesti.

1880. S-a construit Sala de Teatru Uklar, devenita, in 1896, Universala Frantz Lehrer, integrata (1912) Fabricii de Butoaie Gheorghe Iunes, astazi, dezafectata.

• Incepe amenajarea Cimitirului Civil de pe terasa superioara a orasului, extins, prin donatii publice, in anii urmatori. Pentru inceput, parohiile aveau gropnite proprii.

• Exista, la Pitesti, o moara sistematica, ridicandu-se, astfel, la 70, numarul unitatilor de tip industrial.

• Documentar, in Pitesti, prima Biblioteca Publica, donatia Stefu, astazi, Biblioteca Judeteana Dinicu Golescu arges.

1881-1884. La Pitesti, s-a imprimat gazeta Taranul, organ de presa al Comitetului Taranesc, initiat de invatatorul Constantin Dobrescu-arges (1856-1903).

1881. apare, la Pitesti, saptamanalul de informatie si opinie argeseanul, Nr. 1.

• martie 14. Locuitorii din Pitesti au receptat proclamarea regatului Romaniei.

• martie 16. Infiintarea Muzicii Militare a Regimentului Nr. 4 Dorobanti arges.

• mai. Reeditarea, la Pitesti, a ziarului argesul, amintit, initial, in 1876.

• mai 10. Incoronarea regelui Carol I si a reginei Elisabeta, prezente oficiale din Pitesti.

• septembrie. Spitalul Militar din localitate devine institutie sanitara permanenta.

• decembrie. Este tiparit, la Pitesti, ziarul Vocea argesului.

1881-1886. Edificarea, pe strada Smeurei, a Cladirii cu Foisor de Observari, Cazarma Pompierilor Militari, inaugurata in 1887, avariata de cutremurul de pamant din 1977, ulterior, reabilitata, astazi, sediul Unitatii de Jandarmi.

1882. Orasul Pitesti avea 11 058 de locuitori.

• a fost infiintata Scoala Primara de Baieti Nr. 3 din localitate.

• Se deschide Scoala de Meserii din Pitesti, devenita Liceul Industrial. In perioada 1925-1927, s-a construit localul de pe bulevardul I. C. Bratianu, extins, 1937-1939, 1958-1960, 1971-1972, astazi, Grupul Scolar de Industrie Usoara armand Calinescu. Sarbatorirea unui secol de la infiintare, 1982, Monografie, Filip B. Stanescu, directorul institutiei.

• februarie 22. Prin Decretul Nr. 448, publicat in Monitorul Oficial Nr. 264, incepand cu 26 februarie 1882, Ion Luca Caragiale devenea revizor scolar „la circumscriptia districtelor arges-Valcea”, cu sediul in Pitesti, functie exercitata temporar.

• martie 6. apare Societatea Cooperativa a Meseriasilor Romani din Pitesti, program propriu pentru protectie economica si sociala.

• iunie 2. S-a nascut, la Pitesti, generalul Ion antonescu, comandant al Diviziei 3 Infanterie din localitate (1941), Conducator al Statului, presedinte al Consiliului de Ministri (6 septembrie 1940-23 august 1944), aliat al axei, coordonator, Grupul eponim de lupta, constituit din armatele 3 si 4 Romane, impreuna cu armata 11 Germana (22 iunie-17 iulie 1941), angajate in Razboiul antisovietic. Judecat si condamnat la moarte, executat, 1 iunie 1946.

• august. In Pitesti, Expozitie-concurs (repetata, 27 octombrie 1882), cu participarea agricultorilor, recompense, diplome, medalii, bani.

• noiembrie 4. apare ziarul Pitesteanul.

1883. S-a elaborat studiul Pitesti. Position géographique. Histoire. Les monuments. Son industrie, de Dumitru I. Butculescu (1845-1916), aflat, in manuscris, la biblioteca Muzeului Judetean arges.

• aprilie 27. Ziarul Muncitorul, Nr. 15, aparut la Pitesti, prezinta detalii referitoare la sistematizarea verticala a terenurilor aferente Gradinii Publice.

• octombrie. Trecea, prin Pitesti, in cursa inaugurala, trenul Orient-Express.

1884, iunie 8. Casa Regala a Romaniei daruia Bisericii Sfantul Nicolae, din Pitesti, un policandru, ajuns, ulterior (1962), la Biserica Enculesti.

1885. a fost intocmit un Plan al orasului Pitesti, de M. S. andreian, directorul Scolii de Baieti Nr. 2 din localitate, tiparit in 1894.

• Incepe sa produca Tabacaria Nicolae Steflea, din Pitesti.

1886, aprilie 16. Trupa locala de teatru, cu activitate intermitenta, condusa de Tudor Popescu, a solicitat primarului subventie pentru angajarea a 17 actori.

• mai 9. S-a nascut, la Pitesti, Rudolf Schweitzer-Cumpana, pictor si grafician, studii in Occident, profesor universitar la Bucuresti, artist emerit. Decedat, 17 februarie 1975.

• octombrie 12. Prin Pitesti, regele Carol I si regina Elisabeta ajung la Curtea de arges, pentru a participa la resfintirea Catedralei Episcopale, restaurata (1875-1886) de arhitectul francez Emile andré Lecomte du Noüy (1844-1914).

• octombrie 30. a fost inaugurat Palatul comunal, respectiv, Primaria Veche, arhitect, Ion N. Socolescu, astazi, Galeria de arta a Muzeului Judetean arges.

• noiembrie 4. Regele Romaniei, Carol I, fixa, printr-un Decret, emis la Castelul Peles, cele zece teritorii ale „camerilor de comerciu si industrie, precum si numarul de membri ai fiecarei circumscriptiuni”, cea de a doua, cuprinzand judetul Olt (doi membri), judetul Teleorman (patru membri), judetul arges (opt membri), judetul Muscel (doi membri), avea resedinta la Pitesti.

1887. Intra in productie Tabacaria Fratii Marenco, dispunand, in 1907, de 30 CP si 114 lucratori, majoritatea din localitate.

• iulie 3. Devine functionala, oficial, Calea ferata Golesti-Campulung, cu influenta favorabila pentru Pitesti.

1888. Se tiparea, la Pitesti, revista enciclopedica Luceafarul.

• Este editat, in Bucuresti, Dictionarul geografic al judetului arges, de George I. Lahovary, cuprinde importante referiri la Pitesti.

• martie 28. S-a nascut, la Pitesti, alexandru Kiritescu (decedat, 9 aprilie 1961), dramaturg, comedii satirice, evocari istorice, prezentate pe toate scenele profesioniste din Romania.

1889, mai 13. Se nastea, la Pitesti, Ion Trivale (Iosif Netzler), critic literar, traducator. Decedat, 11 noiembrie 1916, in luptele de la Zimnicea, pe timpul Primului Razboi Mondial.

1890-1893. Exista, la Pitesti, asociatia Muncitoreasca, avand grad de comparatie cu cele din Barlad, Craiova, Turnu Severin, Braila.

1890-1892. Sectia din Pitesti a Functionarilor Comerciali organizeaza diverse intruniri publice pentru obtinerea repausului saptamanal, inaintand Camerei Deputatilor, cu sprijinul oferit de Vasile G. Mortun, Constantin Mille, alexandru Gh. Radovici, anton Bacalbasa, alexandru Ionescu, mai multe petitii.

1890, mai 1. a fost sarbatorita, la Pitesti, pentru prima oara, Ziua solidaritatii internationale a celor ce muncesc, actiuni asemanatoare avand loc sistematic (serbari campenesti, intruniri politice, defilari, spectacole).

1891. Este infiintata Scoala Primara de Fete Nr. 3.

• Se initia, la Pitesti, Filiala locala a Ligii Culturale, devenita, in 1914, Liga pentru Unitatea Culturala a Tuturor Romanilor, in cadrul careia, de-a lungul timpului, au conferentiat: Vasile alexandrescu-Urechia, alexandru D. Xenopol, Dimitrie Onciul, Vasile Parvan, Nicolae Iorga, alte personalitati ale neamului.

• Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti a hotarat sa intretina, pentru Pitesti, pe cheltuiala proprie, zece paturi la primul spital din localitate.

• iulie 9. Pe baza Ordinului General Nr. 3149, s-a reorganizat activitatea pompierilor militari, bateriile afiliate artileriei devenind sectii distincte. La Pitesti: un sergent major, trei sergenti, sase caporali, 30 de soldati, 20 de cai.

1892. Initiativa infiintarii Scolii de Cantareti Bisericesti, institutia existand, cert, in perioada 1 octombrie 1897-1 septembrie 1928, cu exceptia anilor 1913-1919, directori, Dimitrie Lascar, Platon Ciosu, Radu Budescu. Sediul propriu, inaugurare, 14 noiembrie 1905.

• aprilie 1. Consiliul urban a hotarat sa organizeze un spital cu 15 paturi, pe langa cele zece ale Eforiei, amintite anterior.

1893. Se deschide Sucursala arges a Bancii Nationale, Pitesti.

• mai 22. S-a nascut, la Pitesti, armand Calinescu, jurist, om politic si de stat, lider, Partidul National Taranesc si Frontul Renasterii Nationale, deputat, presedinte al Camerei, prim-ministru al Romaniei (7 martie-21 septembrie 1939). asasinat de legionari, 21 septembrie 1939, in Bucuresti.

1894, septembrie 1. Gimnaziul de Baieti, existent din 1866, a devenit Liceu Clasic, trei ani, ulterior (1898), Liceul I. C. Bratianu, apoi (1948-1990), Nicolae Balcescu, astazi, Colegiul National I. C. Bratianu. Prima serie de absolventi, 1897.

• Resedinta argesului numara 13 730 de locuitori.

1895. a fost deschisa Fabrica de Franghii si Sfoara Carol Gangl.

1896. Intra in functiune atelierul de confectionat butoaie.

• Orasul Pitesti avea sase parohii ortodoxe cu preoti supranumerari.

• Incepe sa produca Fabrica de Talpa Schich et Paneth.

• martie 8. S-a nascut, la Pitesti (m.13 martie 1945), renumitul creator si interpret de muzica populara romaneasca Teodor Zavaidoc (Marin Teodorescu). Este venerat, astazi, prin Festivalul National de Muzica Lautareasca Veche, initiat de Primarie si Centrul Cultural Pitesti.

• aprilie 5. Era infiintata Societatea Cultura, a functionarilor feroviari din Pitesti.

1897-1899. a fost construit, pe timpul directorului Nicolae Dumitrescu, principalul Corp de cladire al Colegiului National I. C. Bratianu.

1897. In medie au cazut, la Pitesti, 1 099 mm precipitatii.

• Economia locala inregistra o manufactura de panza, avand 41 de lucratori.

• S-a organizat,in cadrul Liceului de Baieti din localitate, Societatea Literara Junimea. Va edita, incepand cu 1908, mai multe serii de reviste cu acelasi titlu, printre semnatarii articolelor aflandu-se viitoare personalitati ale secolului XX, precum: Mihail Ghelmegeanu, Ion Baiulescu, Stefan Gh. Chicos, Ion Minulescu, Istrate Micescu.

• ianuarie. Devine publica existenta, in Pitesti, a Clubului Social-Democrat al Muncitorilor, afiliat Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din Romania.

• aprilie 17. La lucrarile Congresului IV al Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din Romania a participat, ca invitat, reprezentand orasul Pitesti, achil Ioanid.

• iulie 15. Se infiinteaza, la Pitesti, Societatea Fratia a Clerului Mirean, cladire proprie, inaugurare, 14 noiembrie 1905, strada I. C. Bratianu, arhitect, Nicolae Bacria-Tutanescu.

• septembrie 2. Este inaugurata, la Pitesti, Scoala Profesionala de Fete, devenita (noiembrie 1899), Scoala Teiuleanu, dupa numele familiei care a donat 800 de pogoane de pamant si o pereche de case pentru intretinerea institutiei.

• noiembrie 20. Construit dupa planurile inginerului Elie Radu, s-a inaugurat traseul feroviar Pitesti-Curtea de arges, fiind prezenti Ion I. C. Bratianu, ministru Lucrarilor Publice, si anghel Saligny, director general al Cailor Ferate Romane.

1898. In Marele dictionar geografic al Romaniei, autorii, George I. Lahovari, Constantin I. Bratianu, Grigore Tocilescu explica toponimul Pitesti prin loc ascuns, pitit intre dealuri. Ulterior, Nicolae Iorga si Constantin C. Giurescu sustin existenta antroponimului Pitu, Pitea, stramos medieval.

• Grigore T. Coanda initiaza Banca Populara Pitesti.

• septembrie 7. Incepe construirea Palatului administrativ al Prefecturii de arges, astazi, Muzeul Judetean, daramarea Schitului Buliga (biserica, anexe gospodaresti), ministrul Cultelor si Instructiunii Publice, Tache (Dumitru) Ionescu, arhitect, Dimitrie Maimarolu.

1899. Orasul Pitesti inregistra 15 669 de locuitori.

• Intra in exploatare, efectiv, Calea ferata Pitesti – Curtea de arges, lucrarile fiind incepute in 1895 si terminate in 1897.

• martie 24. Camera de Comert si Industrie arges a cumparat, de la Luxita Titeanu, domiciliata in Bucuresti, localul din Bulevardul Elisabeta, Nr. 7, pentru sediu si activitati scolare. Constructia data din 1882. Pe timpul Primului Razboi Mondial, devine spital temporar. astazi, spatii ale Liceului Economic Pitesti, Bulevardul Republicii. In 1999, Monografie, autori, Elena Diaconescu, Daniel Diaconescu.

• aprilie 12. S-a nascut, la Pitesti, Tudor Teodorescu-Braniste, apreciat scriitor si ziarist. Decedat, 23 martie 1969.

• octombrie 3. a fost deschisa, in Pitesti, o scoala comerciala elementara particulara, initiator, Grigore T. Coanda, directorul Bancii Populare (1898).

1900. Este fondat, in zona Gara-Sud, atelierul Mecanic si de Turnatorie Gotwald Nicht, activitate productiva proprie pana in 1948, prin nationalizare, Metalurgica Pitesti, astazi, demolat.

• La Congresul Camerelor de Comert si Industrie, tinut in Bucuresti, participa, din Pitesti, o delegatie compusa din Ion Radulescu si Frantz Lehrer.

• au inceput amenajarile, ca loc de promenada, din padurea Trivale, coordonate prin Prefectura argesului.

• S-a construit actualul local al Scolii de arte si Meserii din Pitesti (Bulevardul Republicii), denumire frecventa, Scoala Populara de arta.

• mai 11. Se nastea, la Pitesti, pictorul Dan Bajenaru, personalitate distincta a culturii romanesti, creatie prodigioasa in Capitala. Lucrare de referinta, portretul alexandru Davila, expus la Teatrul din Pitesti. Decedat, 25 mai 1988.

• iulie 10. La Pitesti, existau noua fabrici, avand 180 CP, 129 de lucratori permanenti, masini in valoare de 555 000 de lei, precum si 245 de mici ateliere, cu 850 de lucratori.

• septembrie 11. Se organizeaza, in Pitesti, Societatea de Gimnastica aquila.

1901-1902. Datorita prevederilor Legii Spiru Haret, Liceul de Baieti I.C.Bratianu din localitate este structurat pe opt clase, prima serie de absolventi, 1905.

1901. Se naste, la Pitesti, anton Balota, lingvist cu preocupari in analiza graiurilor aromanilor si a folclorului autohton traditional. Decedat, 24 octombrie 1971.

1902. Debut absolut al reprezentatiilor cinematografice (ambulante) la Pitesti, cu filmul Panorama Eduard Braun.

1903. Este infiintata Scoala de Sergenti din Capitala judetului arges.

• Expozitie – concurs cu produse agricole si industriale, pentru stabilirea premiilor fiind folosit Regulamentul National, aprobat de principele alexandru Ioan Cuza la 3 iunie 1863.

• iulie 20. S-a pus piatra de temelie la actuala Biserica Sfanta Vineri, ridicata, partial, pe locul celei vechi (1818). Sfintirea, 12 octombrie 1908. Printre ctitori, Draghici Budisteanu.

• octombrie 14. Deceda, la Pitesti, inginerul Titus Dunca, redactor, ziarul Inainte, membru al Internationalei I, participant, ca partizan, la Razboiul franco-prusian (1870), precum si la Comuna din Paris (1871), sau la razboaiele poloneze. In ultimii ani ai vietii, administrator al Spitalului Civil din localitate. Colaborase cu personalitati marcante ale secolului XIX, precum, Giuseppe Garibaldi (1807-1882) si Leon Gambetta (1838-1882).

• decembrie 20. Inaugurarea stagiunii trupei ambulante de teatru, condusa de Grigore Vlesteanu, folosind, ca locatie, Beraria Iosif Schryer. Ulterior, multe spectacole se vor prezenta La Hardau, denumire figurativa pentru salile Fostiropal si Secarescu.

• decembrie 30. Ziarul Trivalea, Nr. 3, a publicat articolul Gradina Publica, Palatul administrativ si Parcul, avand referiri critice privind sistematizarea perimetrului aflat, astazi, intre Cercul Militar si Muzeul Judetean arges, primar, Nicolae Constantinescu.

1904. S-a organizat, la Pitesti, Societatea Muzicala Romana Dorul, devenita, in 1908, Societatea Corala Romaneasca Farmecul, in 1909, Societatea Dorul, in 1910, Societatea Lirica si Literara Dorul Carpatilor, iar in 1912, Societatea Culturala Muzicala armonia.

• ianuarie. Societatea Fratia, a Clerului Mirean din judetul arges, editeaza, la Pitesti, primul numar din revista Pastorul, Tipografia Transilvania Iosif Schryer, strada I.C.Bratianu, Nr. 58.

• ianuarie 2. Cercul Studentilor, originari din arges, a organizat in Sala Uklar, ulterior, Fabrica de Butoaie, astazi, dezafectata, strada Crinului, o ampla activitate culturala, sub genericul Stindardul tricolor.

1905. Primaria Pitesti realiza un contract pentru alimentarea orasului cu apa, prin firma inginerului W. H. Lindley, proiectantul propunand folosirea surselor subterane de la Gropeni, Maracineni.

• iunie 2. Este finalizata constructia Bisericii Capela de la Cimitirul Civil Sfantul Gheorghe, pictata ulterior.

1906. Ca unitati industriale reprezentative, orasul Pitesti avea Moara Sistematica de Faina, abatorul, Fabrica de Pielarie si Incaltaminte Gavana (comuna suburbana).

• Se infiinteaza, oficial, Spitalul Urban Pitesti, constructie noua, 1908, astazi, Centrul de Diagnostic si Tratament.

• In prezenta ministrului Instructiunii Publice, Spiru Haret, era asezata piatra de temelie pentru noua cladire a Scolii de Baieti Nr. 1, institutia continuand traditia Scolii Nationale din localitate (1833), Bulevardul I. C. Bratianu, inaugurata in 1908, folosita, total, din 1909, antreprenor, Salvatore Rosazza, astazi, demolata.

• aparea bilunar, la Pitesti, publicatia Coroana de Otel a Romaniei, redactor proprietar si girant, Gheorghe Draghescu, mic intreprinzator, veteran al Razboiului de Independenta (1877-1878).

• aprilie 1. a inceput sa functioneze, la Pitesti, Scoala Elementara de Comert, institutie a statului.

• august 13-15. Un delegat din localitate a participat la Conferinta de la Bucuresti care a hotarat infiintarea Confederatiei Generale a Muncitorilor din Romania.

• octombrie 1. S-a pus piatra de temelie la Monumentul Independentei din Pitesti, aflat, initial, in intersectia Bulevardului Elisabeta, astazi Republicii, cu strada Craiovei, din initiativa Societatii Veteranilor de Razboi Coroana de Otel, grade inferioare, presedinte, Gheorghe Draghescu, sculptor, Dumitru Pavelescu-Dimo, suprafata ocupata, 49 de mp. Lucrarile erau finalizate in anul imediat urmator. Reamplasat, acum,pe strada Crinului.

1907-1910. Pentru alimentarea cu apa a orasului Pitesti, pe baza Proiectului din 1905, s-au expropriat, la Gropeni, 10 ha de teren, fiind sapate 25 de puturi, edificandu-se, totodata, prin Compania Vintertur, Uzina de apa de la intrarea in Maracineni, ingineri specialisti, hidrologul W. H. Lindeley, constructorul I. Radulescu, primar, Nicolae Dumitrescu. La inaugurare a participat Ion I. C. Bratianu, presedinte al Consiliului de Ministri. Initial, se avansase propunerea pentru aducerea apei, prin conducte, de la Curtea de arges.

1907-1908. Exista, in Pitesti, Corporatia Mecanicilor, avand, ca for justitiar, Comisia de arbitraj, evidentia inclusiv sorocirea proceselor.

1907. S-a infiintat, cu capital belgian, Tesatoria Romana din Pitesti (Gara-Sud). La 26 noiembrie 1932, a sarbatorit un sfert de veac de activitate productiva.

• Intra in functiune Castelul de apa Smeura, de pe terasa superioara a orasului, sursa primara, puturile din Gropeni, proiectant si antreprenor, inginerul W. H. Lindley.

• Pe timpul Rascoalei taranesti, au fost intemnitati, in Garnizoana Militara de la Pitesti, 250 de participanti, arestati in satele din judetele arges si Olt.

• Este editata, la Pitesti, lucrarea Meseriasul roman si Legea meseriilor, de Stefan Gh. Chicos (1881-1963), avocat, doctor in stiinte economice la Berlin (1906), inspector pe langa Ministerul Industriei si Comertului. In 1909, scrie Monografia starii meseriilor din Pitesti, listata in bibliografia noastra speciala.

• ianuarie 24. Se inregistra, la Pitesti, temperatura de -27o Celsius, Scara termometrica centesimala. anders Celsius (1701-1744), fizician si astronom suedez

1908-1911. apare, la Pitesti, revista Invatatorul satelor, sub egida asociatiei Invatatorilor din Judetul arges, devenita, in 1911-1913, Invatatorul.

1908. O statistica oficiala a inregistrat, la Pitesti, 386 de ateliere, avand 1 369 de patroni, meseriasi si ucenici.

• Se edita, la Pitesti, ziarul Sportul.

• a intrat in productie Brutaria Populara Targu din Vale, astazi dezafectata.

• S-au deschis, in localitate, trei cinematografe particulare: Cino, Oituz, Secarescu.

• Partidul Conservator-Nationalist, condus de Tache (Dumitru) Ionescu, infiinteaza o structura proprie la Pitesti, devenita, ulterior, 19 octombrie 1919, filiala a Partidului Democrat. Va accepta, in noiembrie 1922, fuziunea cu Partidul National. In acest context, orasul Pitesti a fost vizitat de marele diplomat Nicolae Titulescu.

• Cel mai important han din Pitesti, Gabroveni, strada Sfanta Vineri, amintit anterior, a intrat in proprietatea lui Raiciu Vasiliu, Cutitaru, cladire existenta si astazi, folosita, dupa nationalizare (1948), pentru birouri si spatii comerciale de stat.

• a inceput sa apara, la Pitesti, revista Junimea, editor Societatea literara cu acelasi nume, infiintata (1897) in cadrul Liceului de Baieti, retiparita, sub genericul Mladite, cu ocazia sarbatoririi, in 1966, a Centenarului Liceului Nicolae Balcescu, astazi Colegiul National I. C. Bratianu. Din 1971, a redevenit Junimea, obtinand, in 1981, Premiul I pe tara. Indrumatori,de-a lungul deceniilor, profesorii Marin Badescu, Irina Nicolaescu, Ion M.Dinu, Constantin Fulgeanu, mona Valceanu.

• Se tipareste anuarul Scolii Elementare de Comert din Pitesti, sub redactia profesorului V. Lupescu. Se va edita, cu unele intreruperi, folosind diverse titluri, pana in 1934.

• februarie 11. Consiliu Comunal Pitesti a aprobat construirea unui local pentru Spitalul cel nou al orasului, la coltul strazilor I. C. Bratianu si Closenesti, institutie sanitara urbana existenta, oficial, din 1906.

• februarie 22. S-a nascut, la Pitesti, Haralamb Georgescu, arhitect de renume international, absolvent al Liceului I. C. Bratianu din localitate si al Scolii Superioare de arhitectura Bucuresti, importante proiecte pentru constructii civile si religioase din Capitala, de pe litoralul Marii Negre, din S.U.a. si australia, profesor la Universitatea Nebraska.

• mai 1. Prin Inalt Decret Regal, s-a aprobat daramarea unor cladiri insalubre, aflate in zona centrala a orasului, intre strazile Serban Voda, astazi Victoriei, si Doamna Balasa, actiune nefinalizata, Primaria Pitesti fiind in imposibilitatea sa achite 700 000 de lei despagubiri. Se vor demola, treptat, dupa 1960.

• decembrie 6. Este atestat, in Pitesti, un azil pentru „adapostirea si ajutorul celor care merita sprijinul umanitar”.

1909. a inceput sa produca Fabrica de Butoaie Gheorghe Iunes din localitate, dupa 1948, Fabrica de Cherestea, cu activitate pana in 1991, cladire existenta, astazi, pe strada Crinului.

• Devine functionala Banca Pitesti, avand capital privat.

• S-a reorganizat, la Pitesti, Cercul Studentilor argeseni pentru Cultura Poporului.

• Intra in functiune Centrala electrica de mica putere de la Tesatoria Romana, 450 kw, curent continuu, avand sase grupuri Diesel.

• ianuarie 22. Resedinta argesului a fost vizitata de principele Ferdinand, viitorul rege al Romaniei. Va depune juramantul la 28 septembrie 1914

• decembrie. La Pitesti, este initiata Societatea Culturala Solidaritatea, formata din invatatori, devenita, apoi, 30 decembrie 1910, Societatea Corpului Didactic Primar din Judetul arges, activitate temporara.

1910. Se stabilea, in localitate, ca profesor de liceu, Remus Macarie (1878-1925), vestit lutier. a calatorit in Italia si Germania, perfectionandu-se, astfel, in modelarea manuala a instrumentelor muzicale.

• Inginerul Heinrich W. Schmidt (1877-1960) a realizat Planul de sistematizare a orasului Pitesti, ramas in proiect.

• Centrala electrica de mica putere (14 CP) la Banca Populara din Pitesti.

• aprilie. Partidul Nationalist Democrat, lideri, Nicolae Iorga si a. C. Cuza, era reprezentant, la Pitesti, printr-un grup de initiativa.

• iunie 22. Consiliul Comunal Pitesti subscrie Contractul de antrepriza, cu inginerii din Bucuresti, fratii Virgil si Panfil N. Ionescu, pentru construirea edificiului ce avea sa adaposteasca Sala de Teatru si Baia. Primarul orasului, Nicolae Dumitrescu, a oferit salariul sau pe un an, iar Ion I. C. Bratianu si Vintila I. C. Bratianu au donat, fiecare, cate 2 000 de lei. Cladirea era ridicata, de rosu, pana la sfarsitul aceluiasi an, astazi, Teatrul alexandru Davila.

• august 23. Ioana, fiica scriitorului si omului de stiinta alexandru Odobescu (1834-1895), apropiat preocuparilor civice din Pitesti, a cumparat „casele cu tot cu locul lor”, strada Egalitatii, Nr. 19, ulterior vandute (2 decembrie 1919).

1911. S-a organizat, la Pitesti, Sectiunea Locala Mixta, politica si de sindicat, afiliata Partidului Social-Democrat din Romania.

• Se deschide, ca institutie de credit, Banca albina.

• aprilie 28. Consiliul Comunal Pitesti hotaraste realizarea documentatiei pentru introducerea iluminatului public prin folosirea electricitatii.

• aprilie 28. Publicatia Romania Muncitoare, din Bucuresti, ilustra contextul sarbatoririi zile de 1 Mai in Pitesti.

• octombrie 26. Era dezvelit, in Gradina Publica din Pitesti, bustul istoricului Gheorghe Ionescu-Gion, fiu al orasului (1857-1904), bronz realizat (1907) de Frederic Storck, aflat, astazi, in fata Colegiului National I. C. Bratianu.

1912. Sunt elaborate studiile: Pitesti. Primaria comunei urbane. Canalizarea orasului. Conditiuni speciale; alimentarea orasului cu apa. Proiect general. Raport si deviz; Caet de sarcini cu conditiuni generale pentru construirea pavajelor dupa stradele orasului; Concesiunea iluminatului si distribuirei energiei elctrice in orasul Pitesti.

• asezarea avea 19 722 de locuitori, 519 ha, din care, 436 de ha orasul propriu-zis, 45 de ha Padurea Trivale, 10 ha catunul Papucesti, 28 de ha catunul Turcesti.

• S-a construit, sub conducerea inginerului pitestean Dimitrie G. Dima (1876-1923), din beton armat, podul peste Raul Doamnei, refacut, apoi, dupa Primul Razboi Mondial.

• Este inaugurat, in centrul localitatii, sediul Bancii Populare din Pitesti (infiintata, 1898), astazi, Casa Tineretului (Tehnic-Club), la parter, atunci, sala aquila, proprietar, Constantin Mircea, in prezent, Cinematograful Modern. Pentru un timp, cladirea a fost sediul telefoanelor si postei urbane.

• La bariera dintre Pitesti si comuna Gavana, aflata, aproximativ, unde s-a construit Sectia Oftalmologie a Spitalului Judetean arges, exista Hanul Popescu. alte hanuri pitestene din finalul secolului XIX, prima jumatate a secolului XX: Hanul Babik, zis Bizbik, ulterior, Casele Balota-Serbanescu, strada Sfanta Vineri, colt cu strada Mihail Kogalniceanu; Hanul Spirea Mamulea, strada Sfanta Vineri, cladirea principala se pastreaza si astazi, in apropierea Bisericii; Hanul Spirescu, ulterior, Stefan Hogea, strada Serban Voda, astazi, Victoriei, cladiri functionale pana la cutremurul de pamant din 4 martie 1977, ulterior demolate, vizavi de Politia Judeteana arges. Importante au fost si cele apartinand lui Ion Popescu (Berbec), din apropierea Pietei Episcopiei, astazi, Piata Civica Centrala, Paraschiv Barbulescu (Curcan), intersectia strazii Craiovei cu zona centrala, Ion Tulucea si Vasile Pralea, interferenta strazii Victoriei cu Calea Bucuresti, pe locul unde se afla, acum, Farmacia.

• Organizatia Mixta Pitesti a Partidului Social-Democrat si a Sindicatelor, 80 de membri, a delegat, fara drept de vot, la Congresul II al Partidului si Congresul IV al Sindicatelor, pe Cristache Cristescu.

• mai. Sectia din Pitesti a Ligii Culturale organizeaza mai multe intruniri, luand atitudine impotriva politicii de deznationalizare a teritoriilor romanesti transilvanean, basarabean, bucovinean, dobrogean, banatean.

• mai 18. S-a infiintat Societatea anonima de Electricitate din Pitesti, construieste (1913) Uzina Electrica. In 1972, la sase decenii de la acest eveniment, lucrarea Intreprinderea de Retele Electrice Pitesti. Scurt istoric. 1912-1972, autor, istoricul Constantin Florea (1926-1978), director al arhivelor Statului, Filiala arges (1969-1978).

• iunie 30. In cadrul Societatii Preotilor Mireni Fratia, din Pitesti, functiona o biblioteca specializata, gestionar, Dobre Ghinescu.

• iulie 2. De la Pitesti, un delegat al lucratorilor sectorului pielarie participa la prima Conferinta pe tara, organizata in Capitala, reprezentanti din sapte centre urbane romanesti.

• august 14. Era deschisa, in Pitesti, Banca Taraneasca Trivalea.

• septembrie 1. Directiunea Invatamantului Privat, din Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice, a aprobat deschiderea, la Pitesti, a Scolii Fröbeliene (Gradina de Copii pentru Fete).

• octombrie 7. a avut loc, in Pitesti, o intrunire publica indreptata impotriva Razboaielor Balcanice (1912-1913), paralel cu cele din alte 16 orase ale tarii.

• decembrie 19. Potrivit recensamantului general, orasul Pitesti ocupa o suprafata de 519, 5 ha, avea 2 552 de cladiri, 30 de fabrici si ateliere mai mari, trei cinematografe, un teatru in constructie. Populatia era de 19 722 de locuitori stabili, cifra reconfirmandu-se in 1915.

1913. Este prezentat, la Pitesti, primul concert al unui cvartet instrumental, constituit din cadre didactice locale.

• Era finalizata cladirea Teatrului Comunal, fara amenajari si dotari specifice, contributii deosebite, arhitectul N. Tufanescu, inginerii Vasile Dumitrescu si Stefanescu, la demisol functionand, pana in 1948, Baia Populara.

• mai 10. Cu aprobarea Consiliului Tehnic Superior, s-a pus piatra fundamentala, in Piata Episcopiei, pentru Hala de Carne din Pitesti, integrata Pietei Comerciale, astazi, Piata Civica Centrala, fiind expropriate, la insistentele ministrului Vintila I. C. Bratianu, mai multe baraci negustoresti, precum si Casele Botescu.

• mai 21-23. S-au desfasurat, la Pitesti, lucrarile Congresului national al tuturor corespondentilor de ziare din tara si de peste munte, fiind sustinuta ideea unirii romanilor din provinciile noastre istorice.

• mai 28. In sedinta Consiliului Comunal, se aproba „Lucrarile de amenajare a parcului Trivalea si facerea elesteului, conform proiectului si devizului prezent”.

• iulie 28. Resedinta argesului a fost vizitata de oficialii participanti la Conferinta de Pace de la Bucuresti, convocata la sfarsitul Razboaielor Balcanice (1912-1913).

• decembrie 15. a inceput furnizarea curentului electric pentru iluminatul public al orasului Pitesti, receptie provizorie, 30 martie 1914, definitiva, 29 septembrie 1914. Stalpii retelei stradale erau din fier (zona centru) si din lemn, la periferie.

1914-1922. Lucrari la Hala de Carne, constructie reprezentativa, proiect initiat in 1913, aflata pe locul unde se va da in functiune (1967) Sediul Politic si administrativ al argesului (Casa alba).

1914. Deschiderea salii de spectacole a Teatrului Comunal din Pitesti, constructie inceputa in 1910, cu piesa O noapte futunoasa, de Ion Luca Caragiale, turneu artistic al Nationalului din Bucuresti. Dupa un timp, din lipsa de fonduri, cladirea s-a deteriorat, fiind reconditionata in etapa postbelica. La 6 martie 1948, se va deschide, cu stagiune permanenta, Teatrul Muncitoresc (Sala aquila), numit, 1 februarie 1949, Teatrul de Stat (pentru judetele arges, Muscel, Olt, Teleorman), director, Victor Handoca. Monografii ulterioare, Dumitru Capitanu, Sevastian Tudor.

• S-a infiintat, in localitatea suburbana Gavana, Textila Romaneasca, reprezentativa pentru industria usoara autohtona, dupa nationalizare (1948), Intreprinderea Textila Pitesti (Unitatea a).

• Este construit Tribunalul Judetean arges, astazi, Curtea de apel Pitesti, arhitecti, E. Lazarescu si a. Culina; antreprenori, Giuseppe Rosazza si E. Sicaru. Dupa 1955, cladirea a gazduit Palatul Culturii, Biblioteca Judeteana, alte institutii de stiinta si arta.

• Tiparirea, la Pitesti, a albumului Regimentul 6 artilerie. In amintirea celor morti in campania anului 1913 din Bulgaria.

• apare Banca pentru Sustinerea Comertului si Industriei din Pitesti.

• Incepe sa functioneze, la capacitate, Uzina de apa de la Gropeni, finalizandu-se, astfel, proiectul de alimentare a orasului Pitesti, realizat, dupa 1905, de firma inginerului W. H. Lindley.

• ianuarie 5-7. Mai multi delegati din arges (Dumitru Manda, Iulian Vsilescu, a. Hofberger, Stefan Vasilescu, T. Georgescu, T. Dumitrescu) au fost prezenti la Congresul Sindicatelor de la Ploiesti.

• august 10. Un reprezentant al Sectiunii Locale din Pitesti a Partidului Social-Democrat, Florea Ispas, a particpat la Congresul Extraordinar care a condamnat Primul Razboi Mondial, solicitand unirea Transilvaniei cu Statul Roman. Rapoartele Congreselor III (6-8 aprilie 1914) si IV (25-27 octombrie 1915), evidentiaza actiunile antirazboinice de la Pitesti. Sediul Sectiunii, pana in 1921, Casa din strada Bradet, Nr.1, astazi, blocul B21 Banatului.

• septembrie 27-30. Doliu national la moartea fostului rege Carol I al Romaniei(1866-1914). In drum spre Manastirea Curtea de arges, cortegiul funerar a trecut prin Pitesti.

1915. Sunt infiintate atelierele de Poduri pentru Calea Ferata, devenite, ulterior, Intreprinderea de Poduri Metalice si Prefabricate din Beton Pitesti. In 1965, era sarbatorit semicentenarul unitatii, director, inginerul Gheorghe Nicolae, astazi, capacitate productiva functionala.

• Este construit, din beton armat, sub conducerea inginerului pitestean Dimitrie G. Dima, podul de peste raul arges, refacut, dupa Primul Razboi Mondial, dublat si modernizat in etapele postbelice.

• februarie 21. Este inaugurata, oficial, cladirea Teatrului Comunal si a Baii Populare, scena si sala de spectacole fiind folosite, periodic, din 1914. Se va reveni, in aceasta locatie, definitiv, numai pentru activitati artistice, la 24 noiembrie 1955.

• martie 15. Sectiunea din Pitesti a Ligii Culturale a transmis o telegrama de salut participantilor la Primul Congres al Romanilor de peste hotare aflatori in tara, Bucuresti, care s-a pronuntat pentru emancipare nationala si Unirea cea Mare.

• iulie 12. Peste 300 de romani transilvaneni, stabiliti la Pitesti, au renuntat la protectia straina, ca supusi ai Monarhiei dualiste austro-Ungare.

• octombrie 24. Intrunire publica impotriva rusofililor din Pitesti, sustineau trecerea armatei tariste prin Romania, spre Bulgaria. a vorbit Ene I. Rosu.

• noiembrie 9-10. Concerteaza, la Pitesti, marele compozitor si violonist George Enescu (1881-1955).

1916. Cutremur de pamant, este afectat Schitul Trivalea, restaurat in 1918.

• S-a infiintat Scoala Profesionala a CFR, astazi, Liceul Mihai Viteazul din Pitesti.

• Liceul I. C. Bratianu a devenit, in anii Primului Razboi Mondial, spital pentru armata Romana, dupa retragerea acesteia, cladirea fiind ocupata de trupele germane.

• februarie 21. Regimentul Nr. 4 Dorobanti arges a participat la inmormantarea reginei Elisabeta a Romaniei, Curtea de arges, onoruri militare.

• aprilie 5. Conducerea Sectiunii Ligii Culturale era asigurata, ca presedinte, de Ioan Baiulescu, iar ca secretar, de George Stanescu-Delar.

• noiembrie 9. avioane germane au bombardat orasul Pitesti, inregistrandu-se sase raniti si anumite pagube materiale.

• noiembrie 12. Consiliul Comunal a decis, in principiu, sa accepte ocuparea localitatii de trupele germane, evitand, astfel, distrugerile urbane si pierderile de vieti omenesti. Primar, alexandru Fostiropol.

• noiembrie 12. Prin Ordin de Zi, emis tardiv, apararea orasului Pitesti a fost incredintata, de Statul Major, Grupului militar condus de generalul Constantin Prezan, din cadrul armatei I Romane.

• noiembrie 14. Partial, oficialitatile locale au plecat spre Moldova.

• noiembrie 16. Orasul este ocupat de trupele germane. Prin Pitesti, s-a retras Regimentul 77 Infanterie al armatei Romane, renuntandu-se, in fata presiunii Puterilor Centrale, la rezistenta pentru apararea localitatii.

• noiembrie 18. Primaria urbana a fost devastata de militarii germani, fiind arsa o buna parte din arhiva institutiei.

1917. a avut loc, in Pitesti, o ampla actiune cetateneasca antigermana, fiind efectuate arestari la Depoul CFR din localitate.

• Imparatul Wilhelm II al Germaniei (1888-1918) a trecut prin statia CFR Pitesti, spre Curtea de arges, unde a depus o coroana de flori la mormantul regelui Carol I al Romaniei.

• La Pitesti, aflat sub ocupatie germana, s-a dat in folosinta Fabrica de Marmelada, necesara aprovizionarii frontului.

• iulie-august. Militarii din Pitesti au luptat vitejeste in confruntarile cu Centralii de la Marasti (24 iulie – 1 august 1917), victorie obtinuta sub comanda generalului alexandru averescu (1859-1938).

• decembrie 21. Comisia Interimara a orasului Pitesti, din care faceau parte si reprezentanti ai trupelor germane de ocupatie, a hotarat sa contracteze un imprumut de 200 000 de lei, pentru montarea unei noi conducte de apa, dinspre Gropeni, devenita functionala, insa, dupa 1919.

1918, februarie 24. Regimentul Nr. 4 Dorobanti arges a trecut Prutul, in Basarabia, unde va ramane pana la 24 aprilie/7 mai 1918, asigurand ordinea pe timpul adoptarii Hotararii Sfatului Tarii privind Unirea cu Statul Roman (27 martie/9 aprilie 1918).

• august. Desfasurarea adunarii Generale a Sectiunii Locale Pitesti a Partidului Social-Democrat din Romania. Este salutata unirea Basarabiei cu Tara.

• octombrie. Este reorganizata, la Pitesti, miscarea sindicala locala, infiintandu-se structuri pe ramuri de productie: Cai Ferate, Tesatoria Romana, Lemn-mobila, Fier-metal.

• noiembrie 13. Drapelul si garda Regimentului Nr. 4 Dorobanti arges participa la defilarea din Bucuresti.

• noiembrie 16. In publicatia Vocea argesului, care se tiparea la Pitesti, a aparut un amplu articol in favoarea unirii Transilvaniei cu Tara si a formarii Romaniei Mari.

• noiembrie 30. Sunt reactivate, in Pitesti, dupa ocupatia militara germana, clubul local al Partidului Conservator, organizatia Partidului National Liberal, sectiunea Partidului Social-Democrat, devenit, pe baza Declaratiei de Principii, Partidul Socialist.

• decembrie 1. La Teatrul Comunal din Pitesti, entuziasta adunare cetateneasca, in alocutiuni fiind prezentate legaturile permanente dintre zona arges-Muscel cu teritoriile transilvane. Elogii publice aduse luptatorilor pentru unire din Basarabia (27 martie/9 aprilie 1918) si Bucovina (14/27 octombrie 1918).

• decembrie 2. Ziarul Lumea Noua, tiparit la Pitesti, a salutat, prin cuvinte alese, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

• decembrie 13. Muncitorii de la Pitesti s-au solidarizat cu participantii la greva tipografilor din Bucuresti.

• decembrie 14. Clubul din Pitesti, al Partidului Conservator, indrumat permanent de alexandru Marghiloman (1854-1923), a preluat denumirea de Partidului Conservator Progresist. Dupa 1924, unii membri vor trece la Partidul Poporului.

• decembrie 18. Din initiativa lui Ion Mihalache (1882-1965), originar de la Topoloveni, presedinte, asociatia Generala a Corpului Didactic Primar, s-a convocat, la Bucuresti, Congresul Federalelor Bancilor Populare (opt judete), hotarandu-se infiintarea Partidului Taranesc. Delegati din arges au fost prezenti, apoi, la Consfatuirea Partidului din iulie 1919 (12 judete), sau la cea din 8-9 octombrie 1919, iar pitesteanul Grigore T. Coanda devine membru al Sfatului Parlamentar Taranesc, 19 noiembrie 1919. S-a raspandit ziarul Tara Noua.

• decembrie 20. au debarcat, in gara Pitesti-Sud, venind din zona Husi, primele subunitati ale Regimentului Nr. 4 Dorobanti arges, fiind primite sarbatoreste de autoritati si de numerosi cetateni.

V. CONTEMPORANEITATE

1919. Bilantul primei conflagratii mondiale (Razboiul cel Mare) a relevat atitudinea activa a locuitorilor din aceasta parte a tarii, prioritar, eroismul militarilor din: Regimentul Nr. 4 Dorobanti arges, Regimentul Nr. 30 Dorobanti Muscel, Regimentul Nr. 44 Infanterie, Regimentul Nr. 70 Infanterie, Regimentul Nr. 6 artilerie, Regimentul Nr. 15 artilerie, Batalionul de Militii arges, Batalionul de Militii Muscel, cele mai multe avand Comandamentul la Pitesti. anumite subunitati au indeplinit misiuni speciale in Basarabia.

• Sunt refacute, dupa Primul Razboi Mondial, podurile de peste arges si Raul Doamnei.

• mai 22. Manifestatie pentru sprijinirea Marii Uniri din 1918 in resedinta argesului.

• mai 15 – iunie 16. Greva la unitatile Cailor Ferate Romane din localitate.

• mai 29. Intr-o reuniune din Pitesti, a reprezentantilor tuturor partidele politice, s-a votat, in unanimitate, textul Telegramei adresate Delegatiei Romaniei, prezente la lucrarile Conferintei de Pace de la Versailles (1919-1920), felicitand-o pentru sustinerea dreptatii cauzei noastre nationale.

• mai 29. S-a desfasurat o noua intrunire a Ligii pentru Unitatea Politica a Tuturor Romanilor, Filiala Pitesti.

• octombrie 16. a fost deschis, la Partea Sedentara a Regimentului Nr. 4 Dorobanti arges, un camin pentru invalizi si orfani de razboi.

• noiembrie 1. Exista, la Pitesti, Scoala Normala de Invatatoare, cu activitate pana in 1930, reinfiintata din 1933.

• noiembrie 10. Scoala Normala de Invatatori, din Pitesti, institutie de sine statatoare, avea 134 de elevi.

1920-1924. Se edifica Sinagoga Pitesti, institutie reprezentativa pentru cultul mozaic din Romania, astazi, strada Eroilor. In 2008, la Pitesti, 48 de familii mixte, unul din soti fiind evreu.

1920. amenajarea Cimitirului Eroilor din Pitesti, obelisc sub forma de cruce, avand textele: „Glorie eroilor romani cazuti la datorie pentru independenta patriei” si „Inchinare ostasilor tarii cazuti pentru intregirea neamului”. astazi, in apropiere, Cimitirul Militar.

• aprilie. Este infiintata, la Pitesti, organizatia Partidului Poporului, indrumata, direct, de alexandru averescu si Petre P. Negulescu, lideri nationali.

• mai 4. Ministerul de Interne al Romaniei Mari a acordat Prefecturii de arges, cu sediul in Pitesti, 44 000 de lei pentru organizarea unor actiuni care sa combata bolsevismul.

• mai 25-27. Pentru alegerile parlamentare, la Pitesti, s-au depus sase liste, printre candidati, Vintila Bratianu (Lista 1), Grigore T. Coanda (2), Gheorghe Cristescu (3), Dumitru Nae Micescu (4), alexandru Dumitrescu (5), Nicolae D. Popescu (6).

• septembrie 12. Intrunirea sectiunii Pitesti a Partidului Socialist, protestandu-se contra arestarii, la Depoul CFR, a cinci muncitori grevisti. S-a cerut eliberarea lor.

• octombrie 20. Lucratorii pitesteni din atelierele, depoul, serviciile de intretinere si revizii ale CFR au participat la greva generala, initiata in Bucuresti, apoi, impotriva Legii scelerate.

1921. Incepe sa produca Fabrica de Incaltaminte Constatin si Ionel Petrescu din Gavana, Pitesti, devenita, prin nationalizare (1948), Proletarul, numita, ulterior, Caprioara, apoi, Tudor Vladimirescu, cladiri demolate dupa 2004.

• Se deschide Banca de Comert Speranta.

• Sustine mai multe spectacole, in Pitesti, Compania de Revista condusa de actorul Constantin Tanase, din Bucuresti.

• mai 8. a avut loc, la Pitesti, Congresul demobilizatilor de razboi din tara, sfintindu-se drapelul Societatii locale Muntii Coti.

• mai 8-12. Pe baza mandatului imperativ, primit in adunarea de la 25 aprilie 1921, Radu Vochin, delegat al organizatiei socialiste din Pitesti, a participat la Congresul de infiintare a Partidului Comunist din Romania, tinut la Bucuresti.

• iulie 6. In urma aprobarii Ministerului Instructiunii Publice, Directia III, Ordinul Nr. 58371, se infiinteaza, la Pitesti, Scoala Secundara de Fete, Gradul II, clasele I, II, V, donatie, Mihail si Sevastita Vasilescu. Se deschide la 11 septembrie 1921, astazi, Colegiul National Liceal Zinca Golescu. Primul director, Smaranda Bekis-Popovici.

• septembrie 21. S-a nascut, la Pitesti, Gheorghe I. Marinescu, matematician, profesor universitar, membru al academiei Romane, 1 martie 1974. Decedat, Bucuresti, 10 martie 1987.

• noiembrie 5. Fostul imparat al austro-Ungariei, Carol de Habsburg (1916-1918), plecat in exil, a trecut cu un tren special prin Pitesti, ajungand, apoi, la Galati.

1922-1933. Se construieste localul Scolii Normale de Invatatori alexandru Odobescu, astazi, Campus-ul Universitar Gheorghe Doja, din Pitesti.

1922. Fabrica de tesaturi din Gavana devine Textila Romaneasca.

• mai 22. Este inaugurata Hala Mare (pentru carne), avand instalatie frigorifica si fabrica de gheata, proiectant-constructor, Compania Ghermani, amplasata in Piata Comerciala, pe locul unde se afla, astazi, sediul Prefecturii de arges. S-a demolat dupa 1962.

• iulie 16. S-a nascut, la Pitesti, arhitectul Barbu-Mihai Calinescu, fiul adelei Calinescu si al avocatului armand Calinescu (prefect de arges, de mai multe ori deputat, ministru si prim-ministru). a promovat primele doua clase elementare la Scoala Primara de Baieti Nr. 3, Pitesti. Stabilit in anglia.

• octombrie 15. Subunitati din Garnizoana Militara Pitesti, cu drapele de lupta, au plecat spre alba Iulia pentru a participa la festivitatea incoronarii regelui Ferdinand si a reginei Maria, precum si la cele organizate, ulterior, in Capitala.

1923-1931. Construirea Casei Corporatiunilor si asigurarilor Sociale, astazi, sediul Directiei Judetene arges pentru Munca si Ocrotire Sociala, Pitesti.

1923-1924. Ion antonescu, nascut la Pitesti, a indeplinit functia de atasat militar al Romaniei la Paris, timp in care a fost avansat la gradul de general. Intre 1924-1926, atasat militar la Londra.

1923. Remilitarizarea pompierilor din Pitesti, deveniti civili in 1910.

• ianuarie 1. Era editata, la Pitesti, revista Scoala Noastra (Nr. 1), publicatie pedagogica si culturala, initiata de Ion N. Isbasescu, profesor, Scoala Normala de Baieti. Din octombrie 1931, pana in 1933, apare Serie Noua, redactor, Florica D. Ionescu.

• februarie. Presedintele Organizatiei Judetene arges a Partidului Taranesc, avand sediul la Pitesti, Grigore T. Coanda, a demisionat formal, motivand democratismul liderilor in chestiunea agitatiilor antisemite, propunand un Congres separat la Craiova, care, insa, nu va avea loc.

• februarie 10. Functionau, in Pitesti, tipografiile: Liga Poporului (Ion Iotta), Transilvania (Iosif Schrier), Romana (Stefan Voiculescu), Progresul (a. H. Radulescu), artistica (Petrache Mitu).

• februarie 20. Compozitorul si dirijorul George Enescu a sustinut un nou concert in Pitesti, revenind, apoi, la 29 noiembrie 1923.

• martie. argeseanul Istrate Micescu, jurist de marca al Romaniei interbelice, parinte al Constitutiei din 1938, a intrat in conflict parlamentar cu Ion I. C. Bratianu si Nicolae Iorga, sustinand ca proprietatea privata este sacra si inviolabila.

1924. Dupa evidentele vremii, in Cimitirul Eroilor din Pitesti, sfintit la 9 iunie 1920, aflat sub egida Societatii Mormintelor Eroilor Cazuti in Razboi, Filiala arges, erau inhumati 1 900 de militari, inclusiv germani.

• Comisia interimara a orasului Pitesti a hotarat construirea Halei Mici (pentru peste), licitatie castigata de antreprenorul Guido Rosazza, 3 februarie 1925, 1 700 000 de lei. Se va demola dupa 1962.

• Este infiintat Clubul Sportiv Venus din Pitesti, filiala a celui din Bucuresti.

• aprilie 2. Pe peronul garii Pitesti, o companie de onoare si Muzica Militara din Regimentul Nr. 4 Dorobanti arges au dat onorul principelui japonez Naru Hika Kito.

1925-1928. S-a construit prima parte a actualului local al Colegiului National Liceal Zinca Golescu, dupa planurile arhitectului Fakler, extins in perioadele 1939-1942, 1959-1960.

1925. Lucrarea Dictionnaires Encyclopédiques Généraux, Paris, 1 august 1925, autor, Claude auge, Colectia Pierre Larousse, aminteste asezarea orasului Pitesti (Pitesci), din Valachia, pe raul arges, avand 20 000 de locuitori.

• Orasul Pitesti masura 500 de ha, fiind strabatut de 76 de strazi, lungimea totala a acestora insumand 37 de km.

• In Pitesti, functionau Scolile de Baieti Nr. 1,2,3, Scolile de Fete Nr. 1,2,3, Scoala Primara Romano-Catolica, Liceul I. C. Bratianu, Scoala Normala de Baieti alexandru Odobescu, Scoala Normala de Fete, Scoala Secundara de Fete, Scoala Profesionala de Fete Maria Teiuleanu, Gradina de Copii a Societatii Fratia, Gradina de Copii a Societatii Indrumarea, Scoala de Meserii.

• La Tipografia Liga Poporului, a aparut anuarul oraselor Pitesti si Curtea de arges si al Judetului arges, intocmit de Ioan Gh. athanasiu si Ioan a. Vasilescu.

• septembrie 1. Se deschide Scoala Superioara de Comert Pitesti, functiona impreuna cu Scoala Elementara avand acelasi profil, localul Camerei de Comert, Bulevardul Elisabeta, astazi, Republicii, construit in 1882.

1926. Localitatea Pitesti avea, conform anuarului Socec, publicat in Bucuresti, 19 000 de cetateni, fiind „oras comercial, cu negustori de cereale, 71 de carciumi, 22 de birturi, opt berarii, opt depozite en-gross de bauturi, sase cafenele, opt hoteluri, o fabricuta de bere…, trei ingineri, patru medici umani, doi medici veterinari, 55 de avocati”.

• armand Calinescu, nascut la Pitesti, viitor prim-ministru, devine deputat de arges din partea PNT. Reales in 1928, 1931, 1932, 1933, 1937.

• S-a organizat Societatea Corala Freamatul argesului, condusa de profesorul Constantin albu.

• aprilie 9. alegeri pentru primul Consiliu al Comunei Urbane Pitesti, dupa formarea Romaniei Mari, 25 de persoane. Primar, Stefan Martinescu.

• august 15. Este infiintat Sporting-Club din Pitesti, primul cu profil de fotbal din localitate.

• septembrie 26. Solemnitatea inaugurarii Portii Eroilor, ridicata pentru cinstirea numelui si faptelor celor cazuti la datorie din Regimentele Nr. 4 Dorobanti arges si Nr. 44 Infanterie. au participat autoritatile civile judetene si orasenesti, un sobor de preoti, corpul ofiteresc, subunitati din Garnizoana, numerosi cetateni. Se va restaura in 1971. are inscrisi 1 100 de eroi.

• octombrie 10. Delegati din Pitesti au fost prezenti la Congresul Extraordinar de fuziune a Partidului Taranesc cu Partidul National, constituindu-se, atunci, PNT, presedinte, Iuliu Maniu, vicepresedinti, Ion Mihalache, dr. Nicolae Lupu (PT), alexandru Vaida-Voievod, Paul Bratasanu (PN). Se va raspandi ziarul comun Dreptatea. Organizatia unita de la Pitesti era condusa, in 1927, de armand Calinescu, prevaland fata de takistii proveniti, initial, de la conservatori.

1927. Este prezentat, la Pitesti, primul spectacol al unei Orchestre de Camera, infiintata prin preocuparile iubitorilor de muzica din localitate.

• La Institutul de arte Grafice artistica din Pitesti, s-a tiparit cartea Istoricul Regimentului arges no. 4 scris cu ocazia jubileului de 50 de ani 1877-1927, autor, colonel Barbu Paraianu.

• februarie. Din organizatia PNT de la Pitesti, s-a desprins grupul ce va adera la Partidul Taranesc dr. Nicolae Lupu.

• iunie 2. S-a asezat, pe zidul exterior stanga, al Cimitirului Eroilor din localitate, o placa, existenta si astazi, cu urmatorul text: „Romania. Societatea «Muntii Coti» a demobilizatilor Grade Inferioare Pitesti. In memoria eroilor morti in Razboiul pentru intregirea neamului 1916-1918.”

• iunie 24. Jubileul a 50 de ani de la infiintarea Regimentului Nr. 4 Dorobanti arges, sarbatorit in prezenta oficialitatilor, corpului ofiteresc, trupei si populatiei civile. Comandantul regimentului, colonelul Barbu Paraianu, a facut un apel nominal al eroilor din 1877-1878, 1913, 1916-1918.

• iulie 24. Doliu national la Catedrala Sfantul Gheorghe din Pitesti, se oficiaza serviciul religios pentru odihna sufletului regelui Ferdinand I (1914-1927), cu participarea prefectului, primarului, cetatenilor, corpului ofiteresc. In jurul orelor 14,10 a trecut, prin statia CFR Pitesti-Sud, de la Bucuresti, spre Curtea de arges, trenul mortuar cu trupul neinsufletit al monarhului Romaniei Mari. Pe peron, pentru a aduce un pios omagiu, autoritati civile si militare, numerosi locuitori.

• septembrie 14-18. Camera agricola arges a organizat, la Pitesti, o expozitie comerciala si industriala, primind vizita primului ministru, Ion I. C. Bratianu, precum si a ministrului agriculturii, Constantin argetoianu.

• noiembrie 24. Deceda, la Vila Florica, Stefanesti, langa Pitesti, Ion I. C. Bratianu, pitestenii arborand doliul in zilele de 24-27 noiembrie 1927.

1928. a aparut, in Pitesti, ziarul Presa, fondator Vlad Furtuna (nume adevarat, Romulus Ionescu). In 1939, proprietar si director, Gheorghe P. Martinescu (1910-1944), apoi, Bernadetta/Detta Martinescu, prim-redactor, Ioachim Moruzzi. Publicatia este suspendata in 1947.

• septembrie 1. Scoala Secundara de Fete (1921) devine Liceul Mihail si Sevastita Vasilescu, numit, astazi, Colegiul National Liceal Zinca Golescu Pitesti.

• septembrie 19. Din gara Pitesti-Sud au plecat, la Rosiorii de Vede, o companie de onoare, drapelul si Muzica Militara, apartinand Regimentului Nr. 4 Dorobanti arges, sub comanda colonelului Barbu Paraianu. Participa, 21 septembrie 1928, in prezenta reginei Maria, la dezvelirea Monumentului Eroilor din localitate.

• octombrie 1. Sunt unificate, sub denumirea Scoala Comerciala tip E Pitesti, scolile Elementara si Superioara de Comert din localitate, titulatura pastrata pana in 1936, cand apare Liceul Industrial de Fete Maria Teiuleanu.

• octombrie 6. S-a nascut, la Pitesti, pictorul Ion Salisteanu, absolvent al Liceului de Baieti din localitate (1949), profesor universitar, membru corespondent al academiei Romane (2006).

• octombrie 28. a luat fiinta, la Pitesti, ateneul Popular Gheorghe Ionescu-Gion, presedinte, institutoarea Tatiana Bobancu (1879-1948). Statutul, aparut la Tipografia artistica, este pastrat in Biblioteca Judeteana si la Muzeul Judetean arges.

• octombrie 30. La aceasta data, apareau, la Pitesti, publicatiile: Tribuna Comertului (director, Vasile Purcareanu), Glasul argesului (redactor, I. Constantinescu), Buletinul Camerei de Comert, Presa, Viitorul argesului, Secera argesului, Solidaritatea.

• decembrie 3. Prefectul de arges, armand Calinescu, a determinat demisia primarului Comunei Urbane Pitesti, Stefan Martinescu, precum si a delegatiei permanente, pe fundalul controverselor dintre PNL si PNT.

• decembrie 28. Functionau, in Pitesti, hotelurile: Dacia, Metropol, Bristol, strada Serban Voda; Splendid, strada Plevnei; Comercial si Romania, Piata Episcopiei; Stancescu si Oancea, strada Craiovei, total, 148 de locuri pentru cazare.

1929. S-a inaugurat Monumentul eroilor din razboiul de reintregire nationala, ridicat de cetatenii fostei comune Prundu. Localitatea se intindea de la bariera CFR din zona Depoului de Locomotive, pana la podul CFR Bananai, acum, Cartierul Petrochimistilor din municipiul Pitesti.

• februarie 14. Camera de Comert si Industrie Pitesti isi restrange activitatea numai pentru judetele arges si Muscel. Se desfiinteaza in 1948, este reorganizata in 1990.

• martie. Inceteaza sa apara, la Pitesti, revista Kalende, editata prin contributia financiara a tinerilor critici literari Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Serban Cioculescu. au realizat cinci numere, incepand din noiembrie 1928.

1930-1933. Pitesteanul armand Calinescu a facut parte, ca subsecretar de stat la Interne, din guvernele conduse de G.G. Mironescu, alexandru Vaida-Voievod, Iuliu Maniu. Ulterior, ministru si prim-ministru.

1930. La Cinematograful aquila, din Pitesti, a rulat filmul Venea o moara pe Siret, realizat dupa romanul omonim al scriitorului Mihail Sadoveanu, unele secvente fiind filmate la Vila Florica, din Stefanesti, arges.

• S-a ridicat Crucea aflata in partea dreapta a incintei Cimitirului Eroilor din localitate, fixandu-se urmatoarea inscriptie: „1930. Societatea «Marasti» a Mobilizatilor din Pitesti. Eroilor neamului morti pentru patrie in 1916-1919 si ingropati aici. amintire eterna si vesnica recunostinta.”

• iunie 8. In unitatile militare din Garnizoana Pitesti s-au desfasurat ceremonialele depunerii Juramantului de credinta fata de regele Carol II al Romaniei.

• decembrie 5. Se infiinteaza, la Pitesti, Sucursala Bancii Marmorosch-Blank.

• decembrie 29. Orasul Pitesti avea 19 532 de locuitori, fiind considerat, din cele 141 de asezari urbane ale Romaniei, printre localitatile mici, potential economic asemanator cu Bacau, Lugoj, Medias. Era apreciat ca punct de schimb pentru produsele agricole.

1931-1932. apare, la Pitesti, Tribuna Scolii argesene, retiparita in 1970, devenita, din 1973, Scoala argesului.

1931. a fost infiintat, in cadrul ateneului Popular Gheorghe Ionescu-Gion, din Pitesti, o expozitie de factura muzeala.

• aprilie. Este inaugurata, la Cinematograful aquila, proiectarea filmelor cu „aparat sonor, unicul din tara, productia Casei «Gaumont» din Paris, tip 1931, prezentand publicului un spectacol egal celui din Bucuresti.”

1932. In Calendarul Poporului Crestin, editat la arad, se preciza ca targurile renumite din Pitesti, pentru vite si marfuri, se tin in zilele de 23 aprilie (Sfantul Gheorghe) si 21 mai (Sfintii Constantin si Elena).

1933. Inginerul alexandru Ionescu (1904-1980) conducea lucrarile de modernizare pe DN 73, Pitesti-Campulung-Rucar, reeditate in 1940-1959.

• Functionau, la Pitesti, scolile particulare Urlateanu, Baptist, Lazarescu.

• a luat fiinta Comitetul Local antifascist Pitesti.

• februarie 15-16. Miscari protestatare in favoarea grevistilor de la Grivita Bucuresti.

• iunie 15. Ziarul local Presa, anul V, Seria II, Nr. 100, articol semnat de Ion I. Radulescu, prefect de arges, in favoarea mentinerii, la Pitesti, a Scolii Normale de Invatatori alexandru Odobescu, existenta din 1919.

• august 15. Generalul Ion antonescu, fiu al orasului, a devenit Comandant al Diviziei III, cu sediul in Pitesti. Concomitent, de la 1 decembrie 1933, la 11 decembrie 1944, a fost sef al Marelui Stat Major. La 7 noiembrie 1937, i s-a incredintat conducerea Comandamentului 4 Teritorial al armatei Romane. Din 4 septembrie 1940, presedinte al Consiliului de Ministri, apoi, conducator al Statului. Maresal, 21 august 1941.

• august 16. In sedinta Consiliului Comunal, s-a aprobat un nou Plan de sistematizare a orasului Pitesti, intocmit de arhitectul Paul Smarandescu, ramas in proiect.

• august 18. Sosesc, in gara Pitesti-Sud, 70 de delegati pentru Congresul Micii antante, tinut la Curtea de arges.

• septembrie-octombrie. Existau, la Pitesti, mai multe societati culturale si sportive, precum: ateneul Popular Gheorghe Ionescu-Gion, Societatea Meseriasilor Patroni din Pitesti Cultura, Sporting-Club, asociatia Sportiva CFR Radu Negru.

• septembrie 1. Printr-un Ordin al ministrului Instructiunii Publice, Scoala Normala de Invatatori alexandru Odobescu, din Pitesti, si-a incetat activitatea, fiind transferata, in acelasi local, de la Campulung, Scoala Normala de Invatatoare. a preluat baza materiala si numele institutiei anterioare. astazi, Colegiul National Liceal alexandru Odobescu Pitesti.

• octombrie 28. a fost pusa piatra de temelie pentru Scoala Primara Pitesti Gara-Sud, de armand Calinescu, ministru de Interne. Se va demola dupa 1962.

• decembrie 29. Cei mai multi locuitori din Pitesti au primit cu indignare vestea asasinarii, pe peronul garii din Sinaia, a prim-ministrului Romaniei, I. Gh. Duca. Nascut, 1879.

1934-1938. Pictorul Costin Petrescu (1871-1954), originar din Pitesti, a realizat Marea Fresca a ateneului Roman de la Bucuresti, insumand 210 mp. Schitele se afla in fondurile Bibliotecii Judetene arges.

1934, aprilie 15. Inaugurarea cladirii actualului Spital Militar din Pitesti, comandant, colonel dr. Mihail Stanescu, institutie subordonata Corpului I armata.

• iulie 6. Consiliul orasului Pitesti ii confera lui Ion Stanescu, din Bucuresti, titlul de Cetatean de Onoare, pentru construirea azilului de Batrani din localitate, astazi, demolat.

• octombrie 16. Se edita, la Pitesti, singurul numar al ziarului amicii URSS, Tipografia Stefan Voiculescu, initiativa mijlocita de asociatia Nationala cu acelasi nume.

• noiembrie 12. Constituirea gruparii Tinerilor Liberali Gheorghe Tatarescu, din Pitesti.

1935, mai 15. Primaria a amenajat, in actualul Parc Strand, pepiniera dendrologica, stadionul, poligonul de tragere, un mic patinoar si un bazin de inot, contributii voluntare, militarii Garnizoanei Pitesti.

• august 3. a aparut, la Tipografia Stefan Voiculescu, din Pitesti, Gazeta Tineretului pentru Stiinta, arta si Literatura.

• noiembrie. Era tiparita, in Pitesti, publicatia Omul liber, realizata, cu intermitente, pana la 25 martie 1936.

1936-1937. Lucrari de reamenajare a Bulevardului Elisabeta, astazi, Republicii, traversarea Gradinii Publice in zona actuala dintre Posta Veche si Hotelul Muntenia.

1936. Filiala Partidului Radical Taranesc era condusa, la Pitesti, inca din 1932, de juristul alexandru Mata, adept al colaborarii, in cadrul Comitetului National antifascist, cu Blocul Democratic, Grupul avocatilor Democrati, Frontul Studentesc Democrat, unele dintre acestea aflate sub influenta Partidului Comunist.

• S-a dat in folosinta cladirea administratiei Financiare, astazi, sediul Municipalitatii Pitesti, arhitect, Statie Ciortan, inceputa la 4 noiembrie 1934.

• Este initiata edificarea Penitenciarului din Pitesti, ministru de Interne, armand Calinescu, in prezent, sediul unor unitati de constructii.

• Conform anuarului general al orasului Pitesti si judetului arges, realizat de Vlad Furtuna, localitatea avea aproximativ 28 000 de locuitori.

• martie 2. Se infiinteaza Grupul avocatilor Democrati din Pitesti.

• august 25. S-a nascut, la Pitesti, actorul Sebastian Papaiani.

• septembrie 1. Functiona, la Pitesti, Liceul Comercial de Baieti Vintila I. C. Bratianu, ulterior, Liceul Economic Pitesti.

• septembrie 19. Era organizat, in Pitesti, un miting aviatic, participand, printre altii, compozitorul Ionel Fernic, pasionat de zborul cu motor.

1937. amenajarea unor artere de circulatie spre terasa superioara a orasului Pitesti, astazi, strazile Eroilor si Stadionului.

• S-au construit scara si clopotnita Schitului Trivalea, episcop, Grigore Leu, prefect de arges, Ion Ghinescu, primar, Ion Naumescu, comandant al Diviziei III, generalul Ion antonescu.

• februarie. Trenul mortuar, ce venea din Spania cu trupurile neinsufletite ale fruntasilor legionari Ion Mota si Vasile Marin, luptatori in armata lui Francisco Franco, ucisi in confruntarile din 13 ianuarie 1937, a trecut prin gara Pitesti-Sud, spre Bucuresti, avand loc o procesiune religioasa.

1938. Ministrul de Interne, armand Calinescu, a participat la darea in folosinta a Penitenciarului din Pitesti, destinat detinutilor de drept comun. Dupa 1949, se va transforma in inchisoare politica, devenind, pentru un timp, lugubrul Centru de reeducare prin tortura (Fenomenul Pitesti).

• Importante lucrari de sistematizare a Cimitirului Eroilor din localitate, atestate de placa fixata pe zidul exterior dreapta: „Reconstruit de Societatea Cultul Eroilor, Comitetul Central Bucuresti, cu sprijinul autoritatilor militare si civile locale. 1938.”

• In Enciclopedia Romaniei, II, Tara Romaneasca, despre orasul Pitesti, in esenta, se consemnau: asezarea in amfiteatru, altitudinea centrului (288 m), inscrierea in documente si cronici medievale, regiunile adiacente, viticola si pomicola, relatiile seculare comerciale cu Brasovul, 19 630 de locuitori (1930). Din punct de vedere economic existau: moara sistematica, fabrica de paine, doua fabrici de mezeluri, fabrica de textile, fabrica de pielarie, fabrica de unelte din lemn si de butoaie, fabrica de teracota si faianta. Invatamantul era reprezentat de: doua licee teoretice (baieti si fete), liceu comercial de baieti, licee industriale (baieti si fete), scoala normala de fete, gimnaziul industrial casnic, sase scoli primare, doua scoli primare confesionale, doua gradinite. Ca institutii culturale sunt amintite: Liga Culturala, ateneul Popular Gheorghe Ionescu-Gion, Teatrul Comunal, trei cinematografe, trei asociatii sportive, iar publicatiile locale se numeau Presa (saptamanal), Virtutea, Pastorul ortodox, Trivalea, Viitorul argesului (lunar), Buletinul Eparhiei, Buletinul Oficial al Judetului arges, Lumina pentru toti, Soborul (periodic). Functionau, Spitalul Mare, Spitalul Militar, doua dispensare medicale, doua aziluri de batrani.

• La Tipografia artistica din localitate apare lucrarea Comertul si Industria in trecutul orasului Pitesti, autor, profesorul Ioan Gr. Radulescu.

• S-a construit, de industriasul Constantin Petrescu, din Gavana, cladirea fostului sediu administrativ al Tipografiei arges, ulterior, Tiparg Pitesti, demolata, 2005-2006. Noua locatie se va edifica pe soseaua ocolitoare spre Slatina.

• februarie 11. Demersul pentru obtinerea unui teren, 1408 mp, necesar edificarii Cercului Militar al Garnizoanei Pitesti.

• februarie 24. La Pitesti, plebiscitul pentru aprobarea Constitutiei Romaniei, autor, Istrate Micescu, favorabil noii Legi fundamentale a Tarii.

• iulie 24. Cortegiul funerar al reginei Maria trece prin Pitesti, spre Curtea de arges. acelasi traseu il va urma, peste ani, corpul neinsufletit al regelui Carol II.

• decembrie 16. Organizatiile locale ale partidelor politice sunt integrate, prin decizia Guvernului, in Frontul Renasterii Nationale, ulterior, 22 iunie 1940, Partidul Natiunii, dizolvat, 11 septembrie 1940.

1939. Mai multe grupuri de refugiati polonezi, ori de alte etnii, au fost gazduiti la Pitesti, in conditiile izbucnirii celui de al Doilea Razboi Mondial (1 septembrie 1939 – 9 mai 1945).

• februarie 20. Datorita aplicarii Constitutiei regelui Carol II, orasul Pitesti era integrat Tinutului Bucegi, resedinta la Bucuresti.

• martie 7. armand Calinescu, fiu al orasului, devine prim-ministru al Romaniei.

• iunie 1. Primaria Pitesti confera Titlul de Cetatean de Onoare lui armand Calinescu, sef al Executivului, 7 martie 1939.

• iunie 7. Regele Carol II a semnat Decretul de infiintare a Muzeului Dinicu Golescu din Golesti, judetul Muscel, deschis, pentru vizitatori, 1958, aflat, astazi, in orasul Stefanesti, arges, aproape de Pitesti. Directori cunoscuti, Constantin Iliescu, Iulian Ilie Rizea, Vasile Novac, Filofteia Pally.

• iulie 7. a inceput constructia Cercului Militar, pentru un timp, Casa armatei din Pitesti, arhitect, Octav Doicescu, antreprenor, Mihail Papadopol, piatra de temelie fiind pusa de primul ministru, armand Calinescu.

• septembrie 22. La marginea orasului, in apropierea Turnului de apa, spre Smeura, au fost executati trei legionari, alesi la intamplare, ca represalii pentru asasinarea primului ministru, armand Calinescu (21 septembrie 1939). Va fi inmormantat la Curtea de arges. Doliu oficial in Pitesti.

• septembrie 27. Un numar de 116 cehi, refugiati din Polonia, au sosit la Pitesti, venind din pretura Panciu, judetul Putna.

• septembrie 29. ajung, in Pitesti, 154 de functionari ai Ministerului de Externe din Polonia, 72 dintre acestia, cu deosebire militari, stabilindu-se, temporar, in resedinta argesului. Comunitatea alege un Comitet, condus de presedinte, mediind, la 23 iunie 1940, relatiile cu Prefectura de arges.

1940. In Pitesti, existau noua biserici, fara posesiuni funciare, apartinand Protopopiatului argesul de Jos.

• S-a dat in folosinta actualul local al Casei Personalului Didactic, strada I.C. Bratianu, Pitesti, folosit, pentru un timp, de Inspectoratul Scolar al Judetului arges (1970-1994).

• ianuarie 25. In casa din strada Sfanta Vineri, Nr. 8, sedinta conspirativa, armurierul Petre Nastasescu era ales secretar al organizatiei locale a Partidului Comunist Roman, aflata in ilegalitate din 1924. anterior, lider, Florea Ispas.

• iunie 20. Primele grupuri de refugiati, originari din Basarabia si Bucovina de Nord, se stabilesc la Pitesti. Partial, s-au reintors, la casele lor, dupa 22 iunie 1941, revenind definitiv, la Pitesti, in iulie 1944. Erau inregistrati si supravegheati oficial.

• septembrie 12. Ziarul Presa, din Pitesti, a publicat un virulent comentariu impotriva Diktatului de la Viena.

• octombrie 20. Mai multi militari germani, inclusiv instructori, sunt adusi in Garnizoana Pitesti.

• noiembrie 9/10. Este resimtit, la Pitesti, puternicul cutremur de pamant, multe cladiri suferind importante avarii, cele mai grave, Biserica Sfantul Ioan, institutiile scolare, alte constructii. Comisia de evaluare: inginerii Toma Popescu, Nicolae Dumitrescu, Nicolae andrei, arhitectul Eugen Ivanov.

• noiembrie 28. Nedumeriri si regrete la asasinarea marelui istoric Nicolae Iorga, apropiat pitestenilor, nascut, 1871.

• decembrie 28. Divizia III Infanterie Pitesti, comandant, general Ion Boitianu, este adusa in Bucuresti, contribuind (ianuarie 1941) la dejucarea rebeliunii legionare.

1941, ianuarie 21-23. La Pitesti, diverse actiuni ale grupurilor extremiste, favorabile puciului din Capitala.

• aprilie 6. In Pitesti, 26 551 de locuitori.

• mai 6. Consiliul orasului, 23 de membri, adopta un plan administrativ cincinal, primar, colonel alexandru Ioan.

• iunie 22. Din Ordin superior, unitatile militare romanesti au patruns pe teritoriile nationale ocupate de URSS la 26 iunie 1940, intrand, astfel, in cel de al Doilea Razboi Mondial.

• iulie 5. Luptatori din Pitesti au participat la ocuparea orasului Cernauti, din Bucovina de Nord.

• iulie 16. Trupele romane, intrate in Chisinau, aveau mai multi militari originari din arges-Muscel.

• septembrie 10. In comuna Gavana, astazi, spatiu demografic de referinta pentru municipiul Pitesti, functionau urmatoarele unitati industriale cu masini: Fabrica Textila Romaneasca, 420 de salariati, Fabrica de Tabacarie si Incaltaminte Constantin Petrescu, 79 de salariati, Fabrica de Tabacarie Constantin Dumitrescu, 72 de salariati, Fabrica de Tabacarie (opincarie) Ion Ionescu, cinci salariati, Fabrica de Tabacarie (opincarie) Lica Petrescu, cinci salariati, Fabrica de Tabacarie (opincarie) Ion I. Ionescu, cinci salariati, Fabrica de Tabacarie (opincarie) Valeriu I. Ionescu, cinci salariati, iar la Prundu, Depoul CFR Pitesti, 365 de salariati.

• octombrie 15. Se infiinteaza, langa Pitesti, aerodromul Geamana, suprafata, 100 de hectare.

• octombrie 16. Ostasi pitesteni au facut parte din unitatile militare care ocupau Odessa, angajate, ulterior, in adancimea dispozitivului sovietic.

• octombrie 20. S-a inaugurat cladirea Cercului Militar din Pitesti. Sediul Diviziei III Infanterie se fixa, pana in 1946, in casa dr. Petre Florescu, cumparata de Ministerul armatei, construita in 1887, Bulevardul Elisabeta, Nr. 2 (astazi, Republicii, Gradinita de Copii, placa memoriala, 13 iunie 2002).

1942. Consiliul Urban adopta, conform Schitei din 1941, Planul de sistematizare a orasului Pitesti, propus de arhitectii alexandru Zamfiropol si Kikero Constantinescu, ramas in proiect.

• februarie. In cladirea Liceului Comercial Vintila I. C. Bratianu, din Pitesti, s-a amenajat un spital militar temporar.

• martie 4. Este organizat Economatul Muncitorilor de la Unitatile CFR Pitesti.

• aprilie 19. actiuni antirazboinice in gara Pitesti-Sud, fiind sustrase, din trenurile militare, munitii si taiat un cablu telefonic de cupru (peste 250 de m).

• mai 2-10. Padurea Trivale, mai multe intruniri ale organizatiilor de stanga din localitate, indreptate impotriva razboiului si a regimului politic.

• august 12. Ministerul Lucrarilor Publice a obtinut, in apropiere de Pitesti, terenul din padurea Colibasi, pentru realizarea unei uzine de avioane. Constructia, inceputa in iulie 1943, nu se finalizeaza. Peste un deceniu, 1952, s-a amplasat Uzina de Piese auto, astazi, Platforma Industriala Dacia-Renault Mioveni.

• septembrie 4 – 2 februarie 1943. Militari originari din arges-Muscel participa la aprige inclestari din adancimea frontului antisovietic, finalizate cu numerosi morti, raniti, disparuti, prizonieri.

1943, aprilie 20. S-a nascut, la Pitesti, istoricul literar Dan Horia Mazilu, absolvent al Liceului Nicolae Balcescu din localitate (1961) si al Universitatii din Bucuresti (1966), membru corespondent al academiei Romane (2001).

• august 1. In cadrul raidului aerian american Tidal Wave, pentru distrugerea rafinariilor din zona Ploiesti, orasul Pitesti era consemnat pe Harta spatiului balcanic si survolat de 120 de avioane. a fost lansata o bomba incendiara, cazuta intre Magaziile Militare de Subzistenta. Neexplodata, s-a dezamorsat de soldatii Sectiei de Pompieri. Unele bombardiere au esuat prin confundarea localitatii Ploiesti cu asezarea Pitesti.

1944, mai 6. Orasul Pitesti este supus unui intens bombardament aerian american, inregistrandu-se 191 de morti, 119 raniti grav, 453 de persoane cu ingrijiri la domiciliu. au fost distruse, partial, printre altele, Liceul Ion C. Bratianu, Biserica Sfantul Ilie, Depoul de Locomotive, Scoala Primara Gara-Sud, Dispensarul CFR, Turnatoria Nicht, cladiri ale Regimentului 1 Vanatori.

• iunie 6. Un nou bombardament aerian american asupra resedintei argesului, soldat cu 11 morti si opt raniti spitalizati. Erau avariate Policlinica CFR, Scoala Primara de Fete Nicolopol, alte 14 imobile particulare. Multi locuitori s-au refugiat in Padurea Trivale.

• iulie 4. Se repeta bombardamentul aerian american asupra orasului Pitesti, 13 morti si 14 raniti civili. a fost distrus podul din Bananai (Prundu) de cale ferata, victime, 17 membri ai Bateriei 128, precum, lt. Dinu Predatu, plt. Dumitru Nedelea, sg. adj. Vasile Stanescu.

• august 23. Este receptionat, inclusiv la Pitesti, Comunicatul cu privire la iesirea Romaniei din razboiul impotriva URSS, intoarcerea armelor contra Germaniei fasciste, inlaturarea regimului Ion antonescu. Militantii argeseni faceau parte din Frontul Patriotic antihiterist (Uniunea Patriotilor, Frontul Plugarilor, Partidul Socialist Taranesc, Partidul Social-Democrat etc).

• august 30. S-a reorganizat, la Pitesti, Comitetul Local Provizoriu al Partidul Comunist Roman, secretar ales, in continuare, armurierul Petre Nastasescu.

• august 31. Detasamente avansate ale armatei Sovietice au ajuns la Pitesti, continuand sa inainteze spre Craiova si Ramnicu Valcea.

• august 31. Se constituie, la Pitesti, consiliul Judetean arges al Blocului National Democrat (BND), cu participarea organizatiilor locale ale PNL, PNT, PSD, PCR.

• septembrie 1. a murit, la Valea Mare, Pitesti, scriitorul Liviu Rebreanu, nascut in 1885. Locuinta marelui romancier a devenit, in 1969, Casa Memoriala, sectie a Muzeului Judetean arges, retrocedata proprietarilor in 2005.

• septembrie 24. Infiintarea Comitetului Pitesti al Uniunii Patriotilor, aflandu-se in localitate, deseori, Mihail Ralea, Petre Constantinescu-Iasi, Gheorghe Vladescu-Racoasa, Constantin I. Parhon, Stefan Milcu, George Macovescu, Stanciu Stoian, din conducerea centrala a organizatiei.

• octombrie 1. Instalarea, in resedinta argesului, a sediului unui Comandament militar sovietic, subordonat armatei 26, folosindu-se cladirea Tribunului. Dupa 1945, mai multi ofiteri si civili reprezentau, la Pitesti, Comisia aliata de Control, comandant, 29 martie 1945, locotenent colonel de garda, alexei Ciurumov. Se vor monitoriza refugiatii proveniti din Basarabia si Bucovina de Nord, activitatea administrativa, tipariturile, atitudinea cetatenilor, programele productive.

• octombrie 5. Plecarea, pe frontul antihitlerist, a Regimentului 6 artilerie Pitesti, format din trei divizioane (36 de guri de foc), o baterie antiaeriana, una de tunuri antitanc, alte subunitati auxiliare. Va lupta pana la incheierea razboiului, distingandu-se, special, in luptele pentru regiunea Zlin, din Slovacia, unde, alaturi de multi altii, a cazut eroic, la 4 mai 1945, capitanul Emil Cornescu, din albesti de arges, reinhumat, 2 iunie 1945, in Cimitirul Eroilor din Pitesti.

• octombrie 7. La Pitesti, ampla intrunire a Frontului Plugarilor, lider, dr. Petru Groza, in scopul prezentarii noilor cerinte de factura politica.

• octombrie 8. Sunt initiate Comitetul Local Pitesti al apararii Patriotice si Sindicatul Micilor Mestesugari.

• octombrie 12. Membrii organizatiei din Pitesti ai Partidului National Taranesc au decis, primii din tara, o viitoare colaborare cu fortele politice de stanga.

• octombrie 15. Reorganizarea Comitetului Judetean arges al PSD.

• octombrie 23. Convocarea Consiliului Judetean arges al Frontului National-Democrat (FND), format din reprezentantii PCR, PSD, Sindicatelor Unite, Uniunii Patriotilor, Frontului Plugarilor.

• octombrie 25. Contributii argesene la eliberarea totala a teritoriului nostru national, data considerata Ziua armatei Romane, manifestari adecvate, in fiecare an, la Pitesti.

• noiembrie 19. adunarea generala a profesorilor secundari din arges, hotarand aderarea la principiile noii orientari politice si sociale.

• decembrie 2. ampla intrunire cetateneasca, solicitandu-se un guvern al democratiei romanesti.

• decembrie 20. La Pitesti, lucrarile primei Conferinte a Organizatiei Judetene arges a Partidului Comunist Roman.

1945. Incepe sa apara ziarul local Gandul nostru, editat pana in 1948.

• Precipitatiile medii ale anului au fost, in Pitesti, de 377 mm.

• ianuarie-mai. S-au distins, pe timpul Razboiului, Regimentul 4 Dorobanti arges, Regimentul 30 Dorobanti Muscel, Regimentul I Vanatori (stabilit la Pitesti, 1931), Regimentul 6 artilerie, Regimentul 15 artilerie, devenind eroi 81 de militari originari din localitate.

• ianuarie 26-30. Delegati din Pitesti au fost prezenti la lucrarile primului Congres al Sindicatelor din Romania.

• martie 7. In Pitesti, miting, de solidaritate cu guvernul condus de dr. Petru Groza, instalat la Bucuresti, 6 martie 1945.

• aprilie 13. a fost inlocuit primarul din Pitesti, colonelul Constantin athanasiu, fiind impus, in aceasta functie, armurierul Petre Nastasescu, reprezentand Partidul Comunist.

• mai 1. Era sarbatorita ziua de 1 Mai, prima, ca succesiune, dupa evenimentele de la 23 august 1944. actiuni asemanatoare vor avea loc pana in 1989.

• mai 9. Comunicatul oficial referitor la victoria aliatilor impotriva Germaniei, receptat cu deosebit entuziasm la Pitesti. Data de 9 Mai devine, in Romania, traditional, Ziua Independentei, Ziua Eroilor, ulterior, Ziua Europei. ample activitati in resedinta argesului, consacrate acestor semnificatii.

• mai 12. S-a organizat Economatul de la Textila Romaneasca din Gavana, Pitesti.

• mai 21. Sub egida Frontului Plugarilor, a avut loc, in Pitesti, o adunare cu participarea a 3 000 de tarani din judetele arges, Muscel, Dambovita, la care a luat cuvantul prim-ministrul Romaniei, dr. Petru Groza. Un miting asemanator era convocat si in ziua de 10 iunie 1946.

• iunie 16. a inceput repatrierea unor refugiati polonezi stabiliti, din 1939, la Pitesti.

• iunie 22. Scolile de Ofiteri si Subofiteri de artilerie, din Pitesti, s-au contopit, comandant, general de brigada Ioan Burnea.

• iulie 30. Existau, in Pitesti, grupuri de lucru ce vor constitui Sovrom, cu activitate, mai ales, dupa 1952, in domeniul extractiei de petrol, existente pana la 25 septembrie 1954.

• iulie 31. Vizita, la Pitesti, a reprezentantilor asociatiei Romane pentru Legaturile cu Uniunea Sovietica (aRLUS). Militarii Diviziei Horia, Closca si Crisan au organizat un miting.

• august 21. Plecau, spre Bucuresti, Drapelul de lupta al Regimentului 4 Infanterie Voluntari si un batalion de pistolari din Pitesti, pentru a participa la sarbatorirea zilei de 23 august 1945.

• august 22. a avut loc, in Capitala, predarea-primirea Diviziilor Tudor Vladimirescu si Horia, Closca si Crisan, intre generalul Ivan Z. Susaikov, loctiitorul presedintelui Comisiei aliate de Control din Romania, si generalul Constantin Vasiliu-Rascanu, ministrul de Razboi, cea de-a doua avand, ca zona de dislocare si mobilizare, orasul Pitesti. Erau incadrate armatei Romane.

• august 23. Un batalion din Regimentul 4 Infanterie Voluntari a participat, in Piata Episcopiei din Pitesti, acum, Piata Civica Centrala, la sarbatorirea Zilei de 23 august 1945. Dupa Te-Deum si cuvantarile oficiale, militarii au defilat prin fata Primariei Pitesti, astazi, Galeria de arta, in acompaniamentul Fanfarei Regimentului 30 Dorobanti. ample manifestari consacrate datei de 23 august, devenita Sarbatoare Nationala, se vor organiza pana in 1989.

• septembrie 6. S-au celebrat cinci ani de domnie ai regelui Mihai I de Romania. La Te-Deum-ul de la Catedrala, au participat ofiteri, subofiteri si trupa din Garnizoana Pitesti, oficialitati locale, cetateni.

• octombrie 16-21. La prima Conferinta Nationala a PCR a participat, din Pitesti, muncitorul Constantin Stoian.

• octombrie 25. Este constituit Consiliul Orasenesc Pitesti, for administrativ consultativ, opt membri, condus de primar, exclusiv, delegati ai organizatiilor din FND.

• noiembrie 20. Infiintarea Comitetului Orasenesc pentru organizarea executarii prevederilor Conventiei de armistitiu, din 12 septembrie 1944, reactivata, 1 octombrie 1945, avand 11 persoane, presedinte, primarul Petre Nastasescu.

• decembrie 4. S-a organizat Cooperativa Tehnica Incaltamintei din Pitesti.

• decembrie 4. Venerarea Sfintei Varvara. Preotul-confesor al Garnizoanei Pitesti a efectuat serviciul divin, maiorul Ioan Rusu a prezentat viata Patroanei artileriei, urmand, apoi, Sezatoarea Bateriei I Elevi.

• decembrie 10-15. Comunicatiile feroviare si rutiere din zona Pitesti au fost intrerupte datorita caderilor abundente de zapada si a viscolului deosebit de puternic. Regimentul 4 Infanterie Voluntari a participat la actiunile de deszapezire cu trei detasamente a cate 50-100 de militari.

1946-1947. Orasenii s-au confruntat cu efectele devastatoare ale secetei, consumurile fiind rationalizate, in continuare, prin cartele, folosite si pe timpul razboiului. Mai multe familii au preluat, spre intretinere, copii veniti din Moldova.

1946, ianuarie 17. Revigorarea activitatii muzicale, prin infiintarea Coralei Orasului Pitesti, devenita, 9 februarie 1947, Cantarea argesului.

• februarie 26. Regimentul 4 Infanterie Voluntari a consemnat 161 de ani de la tragerea pe roata a, conducatorilor rascoalei transilvanene din 1784-1785.

• martie 1. Comuna Prundu, astazi, Cartierul Petrochimistilor, avea 1 183 de locuitori. Este integrata orasului Pitesti in 1955.

• aprilie 7. Generalul de corp de armata, Constantin Niculescu, seful Casei Regelui Mihai, generalul Ivan Z. Susaikov, loctiitorul presedintelui Comisiei aliate de Control din Romania, prim-ministru, dr. Petru Groza, generalul de corp de armata, Constantin Vasiliu-Rascanu, ministrul de Razboi, generali si ofiteri din armata Romana si din armata Rosie au participat la o parada militara organizata in Gradina Publica din fata Prefecturii, cu ocazia implinirii unui an de la infiintarea Diviziei Horia, Closca si Crisan, avand sediul in Pitesti.

• mai 18. Sarbatorirea, intr-un cadru festiv, a Promotiei celor 53 de elevi deveniti ofiteri de artilerie in Scoala de la Pitesti, fiind prezenti: generalul adj. Constantin Damaceanu, subsecretar de stat; Emil Bodnaras, secretar general al Presedintiei Consiliului de Ministri; generalul Constantin Ionascu, seful Marelui Stat Major; generalul Grigore Nicolau, comandantul Corpul 2 armata; colonelul C. Verdes, secretar general al Ministerului de Razboi; generalul Popescu ankara, directorul artileriei; generalul C. Popescu, directorul Sigurantei Statului; generalul Em. Paraschivescu, comandantul Diviziei III Infanterie; generalul Nichita, comandantul Diviziei 2 Voluntari Horia, Closca si Crisan; avocatul Constantin Chiriac, prefectul judetului arges; Teodor Bachide, primarul orasului Pitesti.

• mai 25. La Pitesti, s-a infiintat Consiliul Judetean arges al Blocului Partidelor Democrate (BPD).

• mai 30. Evocarea Eroilor, Regimentul 4 Infanterie Voluntari participand inclusiv la manifestarile organizate in Cimitirul Evreiesc.

• iunie 9. Conferinta Judeteana a Partidului National-Popular, constituit prin reorganizarea Uniunii Patriotilor, Congresul din 10-12 ianuarie 1946, Bucuresti.

• iunie 15. Legea Nr. 499 a integrat comuna suburbana Gavana in teritoriul orasului Pitesti. Primaria proprie, constructie aflata, astazi, in apropierea Cinematografului Lumina, isi inceta activitatea. Ulterior, la 10 ianuarie 1956, orasul Pitesti, Categoria I Republicana, includea comuna suburbana Prundu, iar in ziua de 11 ianuarie 1956, satul Gropeni, unde se gasea Uzina de apa.

• iulie 7. Consemnand un an de la decorarea Regelui Mihai cu Ordinul Sovietic Victoria, Regimentul 4 Infanterie Voluntari a organizat mai multe activitati, fiind prezenti numerosi locuitori ai orasului.

• iulie 16. Regimentul 7 artilerie Moto, cu sediul la Pitesti, a fost vizitat de un grup de ofiteri sovietici, condusi de colonelul Wassermann.

• august 1. La Teatrul de Vara din Trivale, manifestari consacrate implinirii unui an de la incadrarea Diviziilor de Voluntari Horia, Closca si Crisan si Tudor Vladimirescu in armata Romana.

• august 9. In campania electorala pentru Parlamentul Romaniei, mai multi comunisti, adusi de la Targoviste, au atacat taranistii veniti pentru adunarea Publica din Pitesti, doi dintre acestia, Gheorghe Mihai si Tinca Popescu, fiind ucisi, iar 14, raniti.

• august 14. Temmperatura maxima inregistrata la Pitesti, 39,2oCelsius.

• septembrie 1. Divizia Horia, Closca si Crisan era decorata cu Medalia Victoria, conferita de Prezidiul Suprem al Uniunii Sovietice, ceremonia avand loc in Parcul Trivale, reprezentant oficial, colonelul Wassermann, imputernicitul Comisiei aliate de Control la Pitesti.

• octombrie 20. Ceremonialul inaugurarii si depunerii unor coroane de flori pe mormintele ofiterilor si soldatilor sovietici, aflate in Cimitirul Militar amenajat la Pitesti. au luat cuvantul: generalul Nichita, comandantul Diviziei Horia, Closca si Crisan, P.S. Iosif, Episcopul de arges, diverse oficialitati. Obeliscul, din marmura alba, cinci metri inaltime, cu stea rosie in partea superioara, are urmatorul text: „Glorie eterna ostasilor sovietici cazuti in lupta pentru libertatea si independenta Uniunii Sovietice. Slava eroicei armate Sovietice care a eliberat Romania de sub jugul cotropitorilor fascisti” (limbile rusa si romana). Opt morminte comune consemneaza 282 de nume (limba rusa).

• octombrie 22. Miting electoral pe Garnizoana Pitesti, printre participanti, avocatul Constantin Chiriac, prefectul judetului arges, reprezentanti ai Blocului Partidelor Democrate (BPD), alte personalitati.

• noiembrie 6. Generalul Romulus Dimitriu, comandantul Corpului 7 armata, comandantii de regimente din Divizia Horia, Closca si Crisan au declarat tot sprijinul lor pentru reusita in alegeri a Blocului Partidelor Democrate, intalnire publica, Teatrul Comunal din Pitesti.

• noiembrie 13-20. Cu ocazia alegerilor parlamentare, detasamente de militari din Regimentul 4 Infanterie Voluntari vor asigura ordinea in judetele Caras Severin, Mehedinti, Buzau.

• noiembrie 19. Pentru alegerile parlamentare, Lista Nr. 1, avand ca insemn Soarele, reprezentand Blocul Partidelor Democrate (BPD), a avut, la Pitesti, sapte candidati: alexandru Mata, Constantin Doncea, Ion Garofoiu, Romulus Teodorescu, Emil Diaconescu, Teodor Simionescu, Ion Dogaru. Devin, cu totii, deputati ai argesului, in defavoarea celorlalti candidati.

• noiembrie 23. adunare cetateneasca dedicata victoriei BPD in alegerile de deputati pentru primul Parlament postbelic al Romaniei.

• decembrie 6. Orasul Pitesti inregistra 5 572 de cladiri, din care, 67% erau din caramida, avand, 84% lumina electrica, 40% instalatie de apa, 30% canalizare, 1% incalzire centrala.

1947-1948. Se pregateste, in Pitesti, ansamblul Muzical de amatori al Sindicatelor din arges, dirijor, compozitorul Emil Lerescu, fiu al orasului.

• Scoala Normala din Pitesti a scolarizat 60 de greci, stabiliti in arges dupa cel de al Doilea Razboi Mondial.

1947. Este infiintata autobaza de Transporturi auto. In 1972, la aniversarea unui sfert de veac de activitate, director, Constantin Popa. Ulterior, Intreprinderea Judeteana de Transporturi auto arges, astazi, divizata in mai multe firme particulare.

• aprilie 16. La sedinta extraordinara a Biroului Comitetului Judetean arges al PCR, participa Nicolae Ceausescu, reprezentant al forurilor din Bucuresti. activitate in aceasta parte a tarii incepand din 1936.

• august 26. S-a nascut, la Pitesti, Nicolae Dobrin, figura emblematica a fotbalului autohton, component al echipei Romaniei la Campionatul Mondial din Mexic (1970). In 1971-1972, 1978-1979, campion national cu echipa Fotbal Club arges. antrenor, fondator al primei scoli particulare de profil din localitate. Decedat, 26 octombrie 2007, serviciul religios, Stadionul Trivale Pitesti, inmormantat, Cimitirul Militar, participare record, numeroase oficialitati, inclusiv presedintele tarii, Traian Basescu.

• august 31. adunarea generala judeteana a PSD a hotarat, cu majoritate de voturi, aderarea la ideea organizarii Partidului Unic Muncitoresc.

• septembrie 6. La Pitesti, intrunirea pe tara a organizatiilor PNL – Gheorge Tatarescu.

• octombrie 2. Solemnitatea instalarii in functia de comandant al Scolii de Ofiteri si Subofiteri artilerie a colonelului Miltiade Buzdea. Comandantul Garnizoanei Pitesti, colonelul Iosif Butoi.

• octombrie 10. apel sub arme, la Garnizoana Pitesti, pentru citirea Ordinului General Nr. 26, cu privire la intrarea in vigoare a Tratatului de Pace de la Paris (10 februarie 1947).

• octombrie 28. S-a constituit Coperativa Muncitoreasca Victoria din localitate.

• noiembrie. Este infiintat, la Pitesti, Cenaclul literar, numit initial, Orizonturi Noi, apoi alexandru Sahia, din 1956, Liviu Rebreanu, avand sediul in Palatul Culturii (1955), astazi, la Biblioteca Judeteana Dinicu Golescu arges.

• noiembrie 1-7. Saptamana Prieteniei Romano-Sovietice, fiind deschisa, cu acest prilej, Libraria Cartea Rusa din Pitesti.

• decembrie 1. Pentru aniversarea unirii Transilvaniei cu Tara, era oficiat un Te-Deum la Catedrala, participand comandantul si ofiterii superiori ai Scolii de artilerie din Pitesti, oficiali, alti cetateni.

• decembrie 6. Inaugurarea lucrarilor de electrificare a judetului arges. Scoala de artilerie Pitesti era reprezentata printr-o delegatie, in frunte cu comandantul institutiei.

• decembrie 17. a trecut prin Pitesti, spre Bucuresti, trenul oficial al presedintelui Consiliului de Ministri din Jugoslavia, Iosif Broz Tito, fiind intampinat, la Gara-Sud, de primarul orasului, Teodor Bachide. Vizita in Romania, 17-19 decembrie 1947.

• decembrie 31. Miting la Teatrul Comunal din Pitesti, consacrat proclamarii Republicii Populare Romane. au vorbit: Nicolae Constantin, prefectul de arges, Gheorghe Tutui, reprezentantul tineretului, Teodor Bachide, primarul orasului, Constantin Nicolau (PSD), Stan arsene (Sindicatele Unite), Marin Neacsu (PCR).

1948-1949. Realizarea Proiectului sistematizarii orasului Pitesti, de alexandru Zamfiropol si Kikero Constantinescu, neaplicat, precum si a Monografiei geografice a orasului Pitesti, autor, alexandra Bunescu, interesant suport documentar postbelic.

1948. Societatea Gaz si Electricitate din Bucuresti avea, in resedinta argesului, numai Exploatare de Electricitate.

• Infiintarea Teatrului Muncitoresc Pitesti, devenit, la 1 februarie 1949, Teatrul de Stat, din martie 1958, Teatrul alexandru Davila. actuala cladire este folosita, ca sediu permanent, dupa dotarile specifice, incepand cu 1955. Inspector sef (1948-1959), Consilieratul arges al Ministerului artelor si Informatiilor, Mihail Ghitescu.

• Compozitorul Emil Lerescu, fiu al orasului, pune bazele unui nou ansamblu artistic al Sindicatelor din arges, continuand pe Grigore Mircescu (1947).

• ianuarie 17. Lucrarile Conferintei pentru alegerea Comitetului Pitesti al Partidului Muncitoresc Roman, rezultat prin unificarea PSD cu PCR, redenumit, din 1965, Partidul Comunist Roman. La Pitesti, pana in 1989, sistematic, reuniuni politice ale partidului unic de guvernamant.

• ianuarie 25. Orasul Pitesti inregistra 29 007 locuitori, iar lungimea strazilor insuma 53 de Km, din care, 20% pavate corespunzator.

• februarie 21-24. La Congresul de constituire a Partidului Muncitoresc Roman, tinut in Bucuresti, din arges, sapte delegati: Constantin Radu, Ion Chitan, Stan arsene, Paula Banica (PCR), Constantin Nicolau, Dumitru Bogdanescu, Ilie Purcel (PSD). Ulterior, pana in 1989, la toate forurile politice nationale (Congrese, Conferinte, Consfatuiri), cei mai multi reprezentanti ai argesului vor fi din Pitesti.

• martie 12-28. Campanie electorala in vederea alegerilor de deputati pentru Marea adunare Nationala. Dezbateri cetatenesti, mitinguri pe subunitati si unitati militare, intalniri cu candidatii, alte initiative. Delegatul pentru arges, al Comisiei Centrale Electorale a armatei, general I. Draganescu, presedinte, Comisia Electorala Judeteana, colonel Miltiade Buzdea, comandantul Scolii de Ofiteri si Subofiteri de artilerie Pitesti. Din arges au fost alesi sapte deputati, reprezentand Frontul Democratiei Populare, mai importanti, generalul Constantin Popescu, juristii alexandru Mata si Romulus Teodorescu.

• aprilie 1. Doua detasamente de voluntari din Pitesti au plecat pe Santierele Nationale pentru construirea Cailor Ferate Bumbesti – Livezeni, respectiv, Salva – Viseu.

• aprilie 13. Constitutia Republicii Populare Romane mentinea judetele traditionale, orasul Pitesti, resedinta a argesului, for administrativ urban, Consiliul Popular, in locul Consiliului Comunal.

• iunie 11. Printre cele mai importante unitati industriale din Pitesti, intrate sub incidenta Legii nationalizarii, s-au aflat: Textila Romaneasca, Tesatoria Romana, fabricile si tabacariile patronilor Constantin Dumitrescu si Constantin Petrescu, Exploatarea de Electricitate.

• iunie 11. Este infiintata Directia PTTR arges, in 1954, construindu-se Posta Centrala Pitesti, astazi, Posta Veche.

• iunie 12. Miting pentru sustinerea legislatiei extraordinare a Marii adunari Nationale privind nationalizarea.

• august 30. apare Decretul Nr.221, privind extinderea Penitenciarului din Pitesti, construit in etapa interbelica, acordat Directiei Generale a Securitatii Poporului pentru reeducarea tinerilor.

• octombrie 29. Scoala de Ofiteri si Subofiteri de artilerie a fost dislocata din Garnizoana Pitesti, transferandu-se in Garnizoana Sibiu, transport, cinci garnituri feroviare, a cate 45 de vagoane.

• noiembrie 3. Sunt nationalizate trei cinematografe si cinci cabinete medicale.

• noiembrie 7. a luat fiinta Organizatia Comerciala de Stat alimentara Pitesti.

• decembrie 6. Era organizata, prin comasarea a cinci mici ateliere, Intreprinderea Poligrafica de Stat Pitesti.

1949 – 1962. Grupuri de specialisti si propagandisti din Pitesti au mers la sate pentru realizarea cooperativizarii agriculturii, alfabetizare, infiintarea de ateliere mecanice, repararea drumurilor si podurilor.

1949. S-a transferat, de la Sibiu, la Pitesti, Scoala de Ofiteri Mihai Viteazul, permanenta institutionala militara pana astazi.

• apare Hotararea Guvernului Republicii Populare Romane privind epurarea bibliotecilor de importante volume traditionale, urmari nefaste inclusiv pentru institutiile publice si cititorii din Pitesti.

• ianuarie 15. Conform Legii Nr. 17, Consiliul Popular Pitesti urma sa devina Sfatul Popular Orasenesc.

• ianuarie 23. apare Militia Populara, prin desfiintarea Politiei si Jandarmeriei.

• ianuarie 25. Forurile politice si administrative locale au fost instiintate de constituirea CaER, sediul la Moscova, Romania, stat fondator. Din Pitesti, prin Programul CaER, importante cantitati de marfuri se vor exporta in statele socialiste, existand reprezentanti ai structurilor industriale argesene, ca inalti functionari, in aparatul Consiliului de ajutor Economic Reciproc. Desfiintat in 1990.

• martie 6. Comasarea celor doua unitati de textile, nationalizate in 1948, sub denumirea Intreprinderea de Stat Textila 11 Iunie, Pitesti, astazi, total restructurata.

• aprilie 2. Nationalizarea, in Pitesti, a cinci farmacii si a doua cabinete de analize medicale.

• iulie 1. Instalarea Comitetului Provizoriu al Sfatului Popular Orasenesc, presedinte, Gheorghe Medve, secretar, Constantin Duta, membru, Ortansa Stangaciu, avizati de Comisia de Stat din Capitala.

• octombrie 1. Spectacol inaugural la Sectia de Papusi a Teatrului de Stat din Pitesti, director, Victor Handoca, sef sectie, Gigi Nicolescu.

• decembrie 1. Infiintarea ansamblului Coral al Sfatului Popular Orasenesc Pitesti, dirijor, Tache Sambotin.

• decembrie 6. Conducerea Penitenciarului din Pitesti incepe sa aplice Experimentul reeducarii prin tortura, promovarea metodei, Eugen Turcanu, fost legionar, originar din Radauti. Va infiinta Organizatia Detinutilor Politici cu Convingeri Comuniste (ODCC). Fenomenul Pitesti s-a prelungit pana in august 1952. Mai multi detinuti politici din Pitesti, aflati la Vechiul Canal Dunare – Marea Neagra, ori in alte penitenciare, sunt eliberati dupa 1964, unii fara sa fie judecati.

1950. Erau nationalizate diverse imobile din Pitesti, case de locuit, spatii comerciale, librarii, sedii bancare.

• au fost demolate busturile Ion C. Bratianu, Vintila I.C. Bratianu, Ion I.C. Bratianu, aflate in zona centrala a orasului Pitesti, precum si statuia Mihail Manolescu, prefect de arges ( 1895 – 1899 ), amplasata in Rotonda din Padurea Trivale (1933).

• Demontarea Monumentului Independentei (1906), aflat la intersectia, de atunci, dintre Bulevardul Elisabeta si Calea Craiovei, reconstruit pe strada Crinului (1969).

• Productia globala industriala din Pitesti a fost de 160 170 000 de lei, considerata baza de calcul (100% ) pentru etapele urmatoare.

• Numele mai multor strazi principale din Pitesti, Regele Carol I, Regina Elisabeta, Regele Ferdinand, I.C. Bratianu, Lascar Catargiu, I.G. Duca deveneau Republicii, Egalitatii, Horia, Closca si Crisan, Olga Bancic, Vasile Roaita etc. Redenumirea arterelor de circulatie si pietonale se va face, initial, in 1972, apoi, dupa 1995.

• apare Uniunea Judeteana arges a Cooperativelor Mestesugaresti, printre primele unitati din Pitesti, Cooperative Deservirea, in prezent, atcom.

• ianuarie 1. S-a infiintat Directia Judeteana arges a Casei de Economii si Consemnatiuni din Pitesti.

• aprilie 15. Organizarea Trustului de Constructii arges, subordonat Sfatului Popular Judetean, activitate, prioritar, in domeniul realizarii edificiilor civile, directori cunoscuti, Petre argeseanu, Gheorghe Baiasu, Ion Ionescu, Constantin Olteanu, Ion Popescu, astazi, mai multe Societati Comerciale pe actiuni in domeniu.

• mai 19 – 20. Pe aerodromul Geamana, din apropierea orasului, incepe sa functioneze un aeroclub, denumit, ulterior, Henri Coanda, zbor cu motor, parasutism, scoala de planorism, initiator, Nello Bucevschi, agreeat de Comisia Centrala de aviatie si Consiliul Popular Pitesti.

• iulie 1. Deschiderea Centrului Librariilor de Stat, directori, succesiv, alexandru Ivan, Petre Lungu, Mihai Parvu. Un timp, a functionat si Libraria Cartea Rusa (Nicolae Ganea). Infiintarea, pentru zona centrala din Pitesti, in deceniile, 1968-1988, a marilor librarii Mihai Eminescu, Nicolae Balcescu, Tineretului, Casa Cartii, altele in cartiere, acum, existente partial.

• septembrie 6. Conform Legii Nr. 5, referitoare la desfiintarea judetelor si organizarea Romaniei in regiuni, orasul Pitesti devine resedinta oficiala a Regiunii arges, constituita din judetele arges, Muscel, Olt, Valcea. S-a folosit, uneori, denumirea de Regiunea Pitesti.

• septembrie 12. Infiintarea Oficiului de Stat Centrofarm, institutie specializata interregionala, cu sediul in Pitesti.

• septembrie 15. Deschiderea cursurilor primei Scoli Profesionale de Constructii din Pitesti, astazi, Grup Scolar de specialitate, strada Eroilor.

• septembrie 23. La Pitesti, infiintarea Intreprinderii Cinematografice de Stat arges, printre directori, Ion Ionescu, Gheorghe Despa, Jean Postoaca, Victor Petrescu, Vasile Negescu, Corneliu Necula, Ionel Constantin, Constantin Carstoiu.

• octombrie 30. Societatea de Stiinte Istorice din Romania aproba functionarea, la Pitesti, a unei filiale, secretar executiv, multa vreme, profesorul Paul Dicu (1926-2008).

• decembrie 3. alegeri de deputati pentru Sfatul Popular Orasenesc, primele din etapa postbelica, inscrise pe liste, oficial, 28 374 de persoane, voturi exprimate, 27 360, optiuni favorabile candidatilor Frontului Democratiei Populare, 26 297 de cetateni, buletine anulate, 720, voturi contra, 343. Toti cei 51 de candidati propusi au fost declarati alesi. Campanii electorale asemanatoare se vor derula, de regula, la doi ani, la doi ani si jumatate, sau la patru ani, pana in 1990.

• decembrie 18. Sedinta de constituire a Sfatului Popular Orasenesc, cei 51 de deputati stabilesc Comitetul Executiv, format din 11 persoane, comisiile pe probleme, alte structuri locale. Presedinte, Ion a.D. Dumitru, urmat de Ion Jiga, Marin Teodorescu, Vasile Calinescu. Denumit, dupa 1968, Consiliul Popular Municipal Pitesti, isi inceteaza activitatea in decembrie 1989.

1951 – 1955. Pentru dezvoltarea orasului Pitesti, statul a investit 2,5 miliarde de lei.

1951. Organizarea Oficiului Regional de Stat pentru aprovizionare si Desfacere Pitesti, transformat, dupa 1968, in Baza Judeteana de aprovizionare arges, astazi, total reprofilata.

• Se organizeaza, la Pitesti, Intreprinderea de Stat a Viei si Vinului arges (Vinalcool), devenita, dupa 1990, Societate pe actiuni.

• Forarea primelor sonde pentru extractia petrolului din zona arges, consemnarea a doua decenii de la eveniment, Schela Bascov, Pitesti, 1971. Monografie, Ion Postelnicescu, Gheorghe Neagu.

• Deschiderea Bibliotecii Regionale Pitesti, in prezent, Biblioteca Judeteana Dinicu Golescu arges, directori, de-a lungul anilor, Ion Stefanescu, Marcel Ghibernea, Petre Popa, Silvestru Vornescu, Octavian Mihail Sachelare. O institutie urbana cu acest profil este atestata, documentar, la 1880, Centenar sarbatorit in 1980.

• februarie 10. apare Trustul de Stat pentru alimentatie Publica, specializat in activitatea restaurantelor, cantinelor, cofetariilor, braseriilor, astazi, desfiintat.

• martie 16. Editarea primului numar din ziarul Secera si Ciocanul, organ de presa al Comitetului Regional arges al Partidului Muncitoresc Roman (dupa 1965, Partidul Comunist Roman) si al Sfatului Popular Regional (dupa 1968, Consiliul Popular Judetean), aparitie zilnica, uneori saptamanala, pana la sfarsitul lunii decembrie 1989. Redactori sefi, Dumitru Stefanoaia, Gheorghe Stanculescu, Nicolae Oanta.

• septembrie 28. Intra in productie Fabrica de Tananti argesul, prima unitate de pe Platforma Industriala Pitesti – Nord, director fondator, Gheorghe Viorel, din 1973, sectie a Combinatului de Prelucrarea Lemnului, astazi, in cadrul SC alprom Sa.

1952 – 1954. Pe strada Victoriei s-a construit, proiect sovietic adaptat, cladirea Inspectoratului arges al Ministerului de Interne (Militie si Securitate). Noi edificii pentru Politia Judetului arges, Politia Comunitara, Directia anticoruptie, Servicii Speciale Municipale, dupa 1995.

1952. Pompierii militari din Pitesti se subordoneaza, temporar, Grupului de specialitate de la Craiova.

• ianuarie 15. Este infiintata Filiala arges a arhivelor Statului, sediul initial, comuna suburbana Valea Mare, Stefanesti, actualul complex institutional, Exercitiu, ianuarie 1960, extins in anii urmatori. Directori cunoscuti, Constantin Florea,Teodor Mavrodin, Dan Pintilie

• ianuarie 17. Prin Decretul Nr. 24, se organizeaza apararea Locala antiaeriana.

• ianuarie 27. S-a nascut, la Pitesti, pianistul Bogdan Georgescu, absolvent al Conservatorului din Bucuresti (1975), bursier al Conservatorului National din Paris (1975 – 1976), solist, Filarmonica din Cluj – Napoca, activitate concertistica in Germania, stabilit, definitiv, in Franta.

• februarie 1. apare Organizatia Locala de Stat Produse Industriale Pitesti, astazi, desfiintata.

• septembrie 14. Devine functionala Intreprinderea Comerciala de Stat cu Ridicata Textile Incaltaminte Pitesti (ICRTI), antrepozite moderne in zona Gavana, dupa 1990, Societate pe actiuni.

• octombrie 1. Se constituie, in Pitesti, Trustul Petrolului, activitate interregionala de prospectare, cercetare, foraj, extractie, directori cunoscuti, Nicolae Tilivea, Gheorghe Vlad, Valeriu Davidoiu, Valeriu Pronovici.

• octombrie 8. La Colibasi, micile ateliere de reparatii, aferente, pe timpul razboiului, IaR Brasov, se transforma in Uzina de Piese auto Pitesti, astazi, Compania de automobile Dacia – Renault, Mioveni. Dintre directorii generali, Mihai Dumitru, Nicolae Munteanu, Simion Sapunaru, Nicolae Matea, Constantin Stroe.

• noiembrie 30. alegeri pentru Marea adunare Nationala, deputat de Pitesti, viitorul presedinte al Romaniei, generalul Nicolae Ceausescu (1918-1989), reales, 3 februarie 1957, 5 martie 1961, 7 martie 1965. Intalniri frecvente cu salariatii unitatilor economice, locuitorii din cartiere, intelectualii orasului, primele succese importante in domeniile industrializarii si reconstructiei postbelice a asezarii.

1953. ianuarie 1. Reactivarea Grupului de Pompieri Militari arges, avand, la Pitesti, o subunitate distincta.

• martie 6. Doliu la Pitesti, ca urmare a incetarii din viata a conducatorului URSS, Iosif Vissarionovici Stalin (n.1879).

• august 2. Inaugurarea Parcului Strand, realizat, partial, in anii interbelici, stadion pentru fotbal si rugby, pista de atletism, bazin de inot, punct zoologic, diverse mijloace de agrement (trenulet, ambarcatiuni), teatru de vara, sera de flori, redimensionate in deceniile urmatoare.

• august 6. La Pitesti, echipa de fotbal Dinamo, transferata din Bucuresti, numita, de la 1 iunie 1968, Fotbal Club arges, foloseste, multa vreme, Baza Sportiva Strand.

• septembrie 12. Intreprinderea Textila 11 Iunie Pitesti a obtinut, pentru rezultatele productive, Premiul I pe tara, director, Ion Mircea.

1954. august 23. Se deschide Casa Pionierilor din Pitesti, astazi, Clubul Copiilor. In 1962, primea, de la Inspectoratul Silvic arges, actuala cladire, strada Trivale. Numeroase cercuri stiintifice si artistice, concursuri, activitati internationale. Printre directori, Emil Plapceanu, Stanel Badea, Stefania Dragnea, Virgil Calciu, Emilia Popescu.

• septembrie 1. Scoala Pedagogica de Fete din Pitesti se transforma in Scoala Medie Mixta alexandru Odobescu Nr. 3, durata studiilor, zece ani, ulterior, 11 ani, respectiv, 12 ani, folosind, in continuare, cladirea din strada Gheorghe Doja, astazi, sediul unor facultati de stat.

• decembrie 28. Renuntarea la aprovizionarea pe baza de cartele pentru cumpararea produselor industriale si alimentare prin economate, sistem folosit inca din 1942.

1955. Volumul productiei globale industriale era, la Pitesti, de 326 649 000 de lei.

• ianuarie 10. Orasul Pitesti include, teritorial, fosta comuna Prundu, scoala, biserica, primarie, Cooperativa agricola de Productie, astazi, Cartierul Petrochimistilor.

• februarie 21. La efectuarea recensamantului populatiei, asezarea Pitesti avea 38 333 de locuitori, din care, 15 % lucrau in industrie, reprezentand 35% din cetatenii activi.

• aprilie 1. Este infiintat Muzeul Regional arges, folosind, pentru inceput, portofoliul ateneului Popular Gheorghe Ionescu-Gion, existent in etapa interbelica, directori cunoscuti, Lucian Stanculescu, Gheorghe Stanescu, Iulian Ilie Rizea, Radu Stancu, Spiridon Cristocea, Elena Rotaru.

• aprilie 1. apare Intreprinderea Comerciala de Stat cu Ridicata Produse alimentare Pitesti (ICRa), ample spatii de depozitare, Soseaua de Centura, dupa 1990, Societate pe actiuni.

• mai 14. Cetatenii si oficialitatile din Pitesti au luat cunostinta de constituirea Pactului Militar de la Varsovia, Romania stat fondator, structura defensiva, aflata sub comanda superioara sovietica, desfiintata dupa 1990.

• octombrie 2. Cladirea Tribunalului de arges (1914) este destinata Palatului Culturii, folosita. pentru mai multa vreme, inclusiv de Biblioteca Regionala (Judeteana) arges, Scoala Populara de arta, Orchestra Doina argesului, Comisia pentru Raspandirea Stiintei si Culturii, Statia de Radioficare, Universitatea Populara Pitesti. Directorii Palatului Culturii, Ion Teodorescu, Constantin Dinu, Ion Vladescu, Valeriu Dobrin, Dorel Stefanescu. Prestigioase formatii artistice de amatori (opereta, coruri, teatru, orchestre, ansambluri folclorice), festivaluri, concursuri, numeroase turnee interne si externe, titluri de laureat. In prezent, activitate continuata de Centrul Cultural Pitesti, locatie, Casa Cartii si Casa artelor.

• noiembrie 9. Reorganizarea activitatii corale din Pitesti, infiintarea, la Palatul Culturii, a unei formatii mixte, pe patru voci, ulterior (1967), Coral barbateasca Dumitru Georgescu Kiriac, dirijor si fondator, profesorul Emanoil Popescu (1926-2007), valoroase trofee nationale si internationale, astazi, formatie a Casei de Cultura a Sindicatelor, dirijor, George Paraschivescu. In 1966, sarbatorirea Centenarului activitatii corale din resedinta argesului, reuniuni muzicale, Monografie, Silvestru Voinescu (1971), memorial, O viata daruita muzicii, Emanoil Popescu.

• noiembrie 24. Inaugurarea salii de spectacole si a scenei Teatrului alexandru Davila Pitesti, utilate corespunzator, premiera absoluta, piesa Boieri si tarani, de alexandru Sever, regizor, Constantin Dinischiotu, in rolul principal, Vasile Cretoiu si Gheorghe Leahu (distributie paralela). Directori cunoscuti, Victor Handoca, Gheorghe Leahu, Constantin Dinu, Constantin Dinischiotu, Mihai Radoslavescu, Ion Popescu, Ion Focsa, Dem Niculescu, Constantin Zarnescu, Sorin Zavulovici, Sevastian Tudor, Radu Baltazar, Emilian Cortea. Numeroase premiere la sectiile proza, papusi, estrada, folclor, turnee externe, succese incontestabile de public, stagiuni in Capitala si pe litoralul Marii Negre.

• decembrie 14. aprecieri favorabile, la Pitesti, pentru primirea Romaniei in Organizatia Natiunilor Unite.

1956-1957. Construirea Magistralei gazelor de sonda din Pitesti si a Statiei de reglare Prundu, sef de santier, Ion Nicolescu, inovator si inventator.

1956-1960. Pentru dezvoltarea economica si urbanistica a orasului Pitesti, statul investeste 3,2 miliarde de lei.

1956, mai 2. Infiintarea Casei Creatiei Populare arges, in prezent, Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, directori, aurel Popescu, Mihail Ghitescu, Zenovie Paun, Constantin alexandrescu, sarbatorirea Semicentenarului institutiei, 2006. Indrumare de specialitate, formatii artistice proprii, editura, preocupari externe.

• iunie 15. a absolvit Liceul Nicolae Balcescu, astazi, Colegiul National I.C. Bratianu din Pitesti, Emil Constantinescu, rector al Universitatii din Bucuresti, membru fondator, Solidaritatea Universitara si alianta Civica, presedinte al Romaniei (1996 – 2000).

• decembrie 31. Prima emisiune alb/negru a Televiziunii Romane receptionate la Pitesti, in studiourile centrale de la Bucuresti, mai multi specialisti originari din arges-Muscel. Sarbatorirea Semicentenarului, 12 septembrie 2006.

1957-1959. Realizarea, in Piata de Lemne, acum, General Constantin Cristescu, a blocurilor IRTa, sef de santier, Ion Bulacu, Trustul de Constructii arges.

1957-1960. Ridicarea Cartierului Leonte Filipescu din Pitesti, sef de santier, Mircea Netcu, Trustul de Constructii arges.

1957. Infiintarea Intreprinderii de Electricitate si Constructii Electrice Rurale Pitesti, functionala, 1 aprilie 1958, subordonata Sfatului Popular Regional arges, contributii importante la sporirea standardului de viata al locuitorilor, industrializare, dezvoltarea retelei de medie si joasa tensiune, directori cunoscuti, Ion Marin, Ion Toparceanu, Gheorghe Budan. Din 1960, IRE arges, in prezent, Electrica, importanta Companie de Distributie.

• martie 24. La Pitesti, Consfatuirea pe tara a fruntasilor in productie din unitatile de petrol.

• iulie 1. Muzeul Judetean arges a primit, spre folosinta, imobilul in care functioneaza, acum, Scoala de arte (Bulevardul Republicii), organizand primele expozitii de stiintele naturii si istorie, santiere arheologice, reuniuni stiintifice.

• septembrie 1. Deschiderea Scolii de Muzica, din 1962, Scoala Medie, astazi, Liceul de arta Dinu Lipatti, Pitesti.

• octombrie 1. Liceul Nicolae Balcescu din Pitesti initiaza Scoala Sportiva, altetism, handbal, baschet, directori si antrenori cunoscuti, Ion Vorovenci, Constantin Luca, Gheorghe Dan, Corneliu Corciu, Cornel Ghetie.

• octombrie 8. Organizarea Universitatii Cultural – Stiintifice a orasului Pitesti, program de educatie populara, intalniri cu numeroase personalitati, dezbateri, reuniuni pe diverse teme.

• noiembrie 1. Infiintarea Sectiei de Estrada a Teatrului alexandru Davila din Pitesti, fondator, actorul si regizorul Constantin Zarnescu, fiu al orasului, numeroase turnee interne si internationale. Spectacol inaugural, Prima seara, primul cantec, 19 ianuarie 1958.

1958-1959. Extinderea spatiului Postei Centrale (Posta Veche) din Pitesti (1954), prin construirea Pavilionului Centralei Telefonice, ulterior, redimensionata.

1958. aerodromul Geamana, Pitesti, Concurs National de Parasutism, invitati, ca premiera postbelica, doi sportivi de performanta din Europa.

• asociatia Filatelistilor din Romania constituie, la Pitesti, Filiala arges.

• Sfatul Popular al orasului Pitesti avea, in urma alegerilor locale, 111 deputati.

• ianuarie 4. apare Intreprinderea de Stat pentru Repararea Utilajelor Comerciale (IRUC), avand sediul la Pitesti.

• ianuarie 7. Doliu in Pitesti, decesul lui Petru Groza (n.1884), presedintele Prezidiului Marii adunari Nationale, sef al Guvernului Romaniei (1945-1952).

• iunie 30. Militarii sovietici se retrag din perimetrul orasului Pitesti, unde se aflau din septembrie 1944. au folosit, dupa 1944, Tribunalul de arges, Caminul de Ucenici (strada Mircea Voda), diverse alte cladiri. Cazarma, amenajata la Valea Ursului, pe traseul rutier spre Ramnicu Valcea, exista si astazi. Statutul juridic, privind stationarea temporara a unor unitati ale armatei Rosii in Romania, se adoptase, de Marea adunare Nationala, la 6 mai 1957.

• august 10. Deschiderea Casei de Cultura a Tineretului, in prezent, Casa Studentilor din Pitesti, directori cunoscuti, Emil Plapceanu, Mircea Marandici, Dorel Stefanescu, Gheorghe Dobre, Cristian Melesteu.

• august 17. Inaugurarea Casei de Cultura 23 august din Gavana, devenita, apoi, Cinematograful Lumina, astazi, sediul asociatiei Oamenilor de afaceri din arges si al Bursei de Marfuri Pitesti.

• august 21. Primul spectacol de film la Cinematograful Bucuresti din Pitesti.

• august 23. Este data in folosinta Gradina de Vara a Teatrului alexandru Davila, aflata in zona centrala a orasului, scena utilata pentru reprezentatii, orga de lumini, cabina de proiectie, folosita inclusiv pentru spectacole cinematografice, acum, partial dezafectata.

• septembrie 1. Devine functional un nou local pentru Scoala Nr. 2, Exercitiu, extins, in 1968 – 1969, cu spatiul folosit, temporar, de Liceul alexandru Odobescu Pitesti.

1959-1960. Realizarea Cartierului Marasesti, sef de santier, Horia Margine, Trustul de Constructii arges.

1959. Parterul cladirii fostului Cinematograf aquila si al Teatrului Muncitoresc Pitesti se reamenajeaza, devenind Modern.

• Infiintarea Statiunii de Cercetari Horticole Stefanesti, Pitesti, astazi, Statiunea de Cercetare si Productie Horti – Viticola, succese importante in realizarea plantatiilor pe terase, directori cunoscuti, Emilian Popescu, Petre Banita, Constantin Budan, Grigore Isac, Toderita Giosanu, Petre Ianac, alexandru Teodorescu, Ion Radulescu.

• S-a dat in folosinta Baia Populara, strada Horia, Closca si Crisan, existenta, initial, la demisolul Teatrului de Stat, astazi, dezafectata.

• noiembrie 1. apare Intreprinderea Comerciala de Stat cu Ridicata Metalo-Chimice Pitesti (ICRM), antrepozite moderne in zona Gavana, astazi, Societate pe actiuni.

• decembrie 4. Deschiderea Clubului Petrolistilor cartierul Traian (1952-1956), dupa 1972, Scoala Sportiva Viitorul Pitesti.

1960. Finalizarea Bazei Sportive Vointa, finantata de Cooperatia Mestesugareasca din arges, zona Strand, terenuri de antrenament pentru handbal, volei, tenis de camp.

• Orasul Pitesti avea 3 644 de hectare, iar productia globala industriala ajungea la 666 378 000 de lei.

• Infiintarea Scolii de Subofiteri si Maistrii Militari Basarab I din Pitesti.

• Multiple initiative culturale in sindicatele din Pitesti, printre mentori, actrita de film Lilly Stanescu, nascuta in Leordeni, pelicule turnate la Berlin, Viena, Paris, precum si Constantin Sorescu, interpret de muzica populara romaneasca, realizari discografice, turnee europene si asiatice, culegeri de folclor.

• martie 5. Dezvelirea, in Gradina Publica din Pitesti, a Monumentului 1907, opera realizata de Veturia Ilica, statuie (piatra) demontata si reamplasata in partea de Nord a municipiului (2007), pe un soclu nou, postamentul vechi devenind suport pentru statuia I. C. Bratianu (bronz), autor, Lucian Irimescu.

• iulie 1. Orasul Pitesti avea 43 883 de locuitori.

• septembrie 1. Este finalizat actualul local al Scolii Nr. 1, continuatoare a institutiei existente din 1883. Vechea cladire din Bulevardul I. C Bratianu s-a acordat Scolii de Muzica, va fi demolata dupa cutremurul de pamant din 1977.

• septembrie 1. In Palatul Culturii s-a infiintat Scoala (Populara) de arta, transferata, ulterior, unde functioneaza si astazi, Bulevardul Republicii, directori cunoscuti, Ion Stefanescu, Ion Grecu, Vasile Rizeanu. Consemnarea a doua decenii de activitate, 1980.

1961-1965. Statul a investit, pentru dezvoltarea orasului Pitesti, 7,9 miliarde de lei.

1961. Intra in sistemul urban de circulatie Calea Depozitelor (Soseaua de Centura), proiectanti, M. Chiotan, V. Marinescu.

• Eclipsa partiala de Soare, urmarita, cu vadit interes, de numerosi cetateni din Pitesti.

• iunie 15. Sustine examenul de bacalaureat, la Liceul Nicolae Balcescu din Pitesti, viitorul istoric si cercetator Valeriu Florin Dobrinescu (1943-2003), absolvent al Universitatii alexandru Ioan Cuza din Iasi, profesor, facultatile de profil din Iasi, Craiova, Pitesti, laureat al academiei Romane pentru lucrarea Relatii romano – engleze 1914 -1933, conducator de doctorat, documentare in arhive europene si americane, diverse recunoasteri antume sau postume.

• februarie 4. Inaugurarea Hotelului arges din Pitesti, arhitect Rodica Petre, executant, Trustul de Constructii arges.

• februarie 16-17. Gheorghe Gheorghiu – Dej, Nicolae Ceausescu, alti lideri politici si responsabili guvernamentali au vizitat orasul Pitesti, hotarand: amplasarea Filaturii Noi de la Textila si a Combinatului de Prelucrarea Lemnului, dimensiunile urbanistice ale Schitei de Sistematizare, inceperea lucrarilor la Barajul Hidrocentralei de pe arges.

• martie 12. Deschiderea Oficiul Judetean de Turism, institutie de stat, avand agentie distincta pentru Pitesti.

• aprilie 12. Locuitorii din arges au urmarit, cu atentie speciala, zborul primului om in Cosmos, sovieticul Iuri Gagarin, la bordul navei spatiale Vostok , finalizat cu succes.

• septembrie 1. Inaugurarea cladirii Scolii Nr. 8 din Pitesti, vechea constructie interbelica demolata pentru a se amenaja Piata Gara-Sud.

• octombrie 10. Se infiinteaza Orchestra Simfonica a Palatului Culturii, formata din cadre didactice, suflatori de la Fanfara Militara a Garnizoanei, elevi, medici, alti instrumentisti, dirijori, Willi Bruker, Marius Giura, Vasile Constantin.

1962-1965. Realizarea Cartierului Calea Bucuresti din Pitesti, 2 270 de apartamente, arhitect, Dan Prodescu, sef de santier, Ion amuzescu, Trustul de Constructii arges.

1962. Organizarea Unitatii Regionale de Mecanizare si Transport Forestier Pitesti (UMTF), astazi, Societate pe actiuni.

• Intreprinderea de Retele Electrice (IRE) Pitesti are un nou sediu, apropiat Uzinei Vechi, Bulevardul Republicii. alte spatii se vor finaliza in 1986-1987.

• a fost dat in folosinta Blocul Modern, strada Doamna Balasa, la parter, agentia Pitesti a CFR, Teatrul de Papusi aschiuta, amenajat, partial, in cladirea unei foste institutii bancare, magazine, arhitect, G. Horn, sef de santier, alexandru Popescu, Trustul de Constructii arges.

• Statia de Salvare devine unitate medicala distincta a Spitalului Nicolae Balcescu din Pitesti, director, Gheorghe Mateescu, coordonator, Victor Martoiu.

• Este construit, pe terasa superioara a orasului, avand capacitate considerabila, noul Rezervor de apa Smeura, alimentat de la Gropeni. In anii urmatori, se dau in folosinta rezervoarele: I Razboieni (1966), II Razboieni (1971), Gavana (1973), III Razboieni (1974) , II Smeura (1976) , IV Razboieni (1982), ultimele alimentate de la Statia Budeasa.

• februarie 3. are loc, la Pitesti, premiera spectacolului de opereta ana Lugojana, de Filaret Barbu, in interpretarea artistilor amatori ai Palatului Culturii. Ulterior, vor monta alte operete Casa Pionierilor, Sindicatul Invatamant, Casa de Cultura a Sindicatelor.

• iunie 18. Mai multi pitesteni au participat, in Bucuresti, la primirea liderului sovietic, Nichita Sergheevici Hrusciov (1894-1971).

• iulie 12. Demolarea Bisericii Sfantul Nicolae din Pitesti (Biserica cu Ceas), actiune conexata aprobarii Schitei de Sistematizare a localitatii, Hotararea Consiliului de Ministri Nr. 387, din 23 aprilie 1962.

• iulie 15. S-a dat in exploatare Centrala automata de Telefoane (Etapa I) din Pitesti, integrata edificiului Posta Veche.

• septembrie 1. Cladirea Scolii Medii Mixte Nr. 3, din strada Gheorghe Doja, era preluata de Institutul Pedagogic de trei ani, cursuri superioare, nou infiintat.

• septembrie 15. Deschiderea oficiala a Institutului Pedagogic de trei ani, nivel universitar, avand, conform Ordinului Ministrului Invatamantului, din 21 iulie 1962, facultati de Matematica, Stiinte Naturale si agricole, Filologie, cu activitate continua pana in 1974, remarcandu-se, pentru conducerea institutiei, Marin Mocanu, augustin Z.N. Pop, Ion Todor, Constantin Dumitrescu, Nicolae arsenescu.

• septembrie 15. S-a infiintat Scoala Nr. 9 Pitesti – Nord, unde va functiona, temporar, inclusiv Scoala Medie Mixta Nr. 3, dislocata din Complexul Gheorghe Doja.

1963. Sunt finalizate blocurile din Piata Gara-Sud, arhitect, Valeriu Manu, sef de santier, Mircea Buturca, Trustul de Constructii arges.

• Este realizata si incepe sa produca Intreprinderea pentru Industrializarea Laptelui, strada Exercitiu, astazi, dezafectata.

• iunie 1. Fixarea de placi dedicate Revolutiei de la 1848 pe Casa Bratienilor, Florica, Stefanesti si Casa Brancoveanu, din Pitesti, ultima distrusa, dupa 1980, de un incendiu. Textul de la Florica: „Pe acest loc a fost casa in care au copilarit si si-au petrecut o parte din viata Dumitru si Ion C. Bratianu, fruntasi ai Revolutiei de la 1848 din Tara Romaneasca”.

• iunie 1. Intra in exploatare, la Pitesti, Combinatul de Prelucrarea Lemnului, sectiile mobila, PFL, placaj, lazi, ulterior, parchete, usi-ferestre, cherestea de fag (1964), faina din lemn (1967), drojdie furajera (1969), cherestea de rasinoase, PaL (1974), panel (1981), furnire estetice (1983), dupa 1990, alprom, Societate pe actiuni, directori cunoscuti, Vasile Damian, Victor Chelu, Gheorghe Constantinescu, Ion Pietrareanu, Dumitru Petcu.

• iulie 1. Poligrafia arges incepe sa foloseasca noul spatiu de productie din Gavana, dotat cu utilaje performante, inclusiv rotativa pentru ziare si reviste, astazi, demolat, directori, Mihai Dumitrascu, Constantin Siman. Dupa privatizare, noile cladiri Tiparg, Soseaua Ocolitoare spre Slatina, conditii superioare de editare.

1964-1965. Sculptorul Gheorghe Iliescu – Calinesti (n.14 iulie 1932), realizeaza, in Cariera si Tabara Magura Buzaului, sculpturile intitulate Oameni ai Pamantului, destinate orasului Pitesti, astazi, colectie si sala eponime la Galeria de arta.

1964-1969. Edificarea Cartierului Calea Craiovei, insumand 3 840 de apartamente, arhitecti, alfred Braun, V. Marion, Maria Multescu, sef de santier, Gheorghe Dulgheru, Trustul de Constructii arges.

1964. Intreprinderea de Constructii Montaj Brazi deschide primul santier pe Platforma Industriala Pitesti-Sud, pentru realizarea Fabricii de Negru de Fum, unele instalatii devenind productive la 20 noiembrie 1965, director fondator, Gheorghe Viorel, in prezent dezafectata.

• Intra in functiune Centrala Electrotermica din Pitesti-Nord.

• Se da in folosinta Statia de Epurare Prundu, Etapa I, apoi, Etapa II (1974), ultima avand conditii pentru producerea biogazului si aclimatizarea unor plante de apa (pistia, zambila), beneficiar, Intreprinderea Judeteana de Gospodarie Comunala si Locativa arges, director, Radu Pieleanu.

• aprilie 18. Inaugurarea actualului sediu al Sucursalei Bancii Nationale din Pitesti, arhitect, Frederica Braun, sef de santier, Gheorghe Nedelcu, Trustul de Constructii arges, modernizat (1994), SC Secona Sa, Pitesti, directori cunoscuti, Nicolae Hirizan, Ion Badescu, Dan Bogoi.

• mai 1. Inaugurarea Stadionului 1 Mai (Trivale) din Pitesti, 15 000 de locuri, arhitect, alfred Braun, finantare centrala si regionala, contributii voluntare, imbunatatiri ulterioare, 1973 – 1975 si 2000, capacitate 24 000 de locuri, pista de atletism, opt culoare (coritan), terenuri pentru antrenamente, intreceri oficiale, defilari, tribuna extinsa, sauna, tabela electronica (2008), astazi, Stadionul Nicolae Dobrin, presedinti, Consiliul Regional/Judetean al Sportului, Gheorghe Turcu, Gheorghe Cretu, Nicolae Mihailescu.

• iunie 12. Se deschide Braseria Turist, din strada Eroilor, arhitect, M. Constantinescu, executant, Trustul de Constructii arges, devenita Pensiunea Institutului de Invatamant Superior, in prezent, Casa Universitarilor.

• septembrie 15. Inaugurarea Scolii Nr. 10, Calea Bucuresti, acum, Scoala Marin Preda Pitesti.

1965-1966. anul scolar al Centenarului Liceului Nicolae Balcescu, institutia functiona cu 26 de clase, cursuri de zi, 53 de cadre didactice, 1 093 de elevi. Monografie, Nicolae Vlad, Tudor Popescu, reeditata, Constantin Fulgeanu, placa aniversara, busturi, dotari laboratoare si biblioteca, adunare festiva, spectacol omagial, placheta. Directorii evenimentului, Nicolae Mitulescu, Gheorghe Diaconu, Eugenia andrei, Marin Badescu.

1965-1967. Edificarea sediului Sucursalei arges a Bancii de Investitii, astazi, Banca Romana de Dezvoltare, arhitect, Ion V. Popescu, sef de santier, Gheorghe Nelepcu, Trustul de Constructii arges, directori cunoscuti, Ion Neamtu, Gheorghe Hera, Ion Dumitrica, Ion Caval.

1965-1970. Realizarea cladirilor Liceului Industrial de Petrol Pitesti, documentare, Institutul de Proiectare Ploiesti, executant, Trustul de Constructii arges, acum, Grupul Scolar astra.

1965. Orasul Pitesti obtine Locul I pe tara pentru activitatea urbanistica. Volumul productiei globale industriale, inclusiv Uzina de Piese auto Colibasi, era 2, 4 ori mai mare comparativ cu 1960.

• martie 19-21. Doliu in Pitesti, moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman, presedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romane (n.1901). aproximativ 200 de persoane se deplaseaza, organizat, la Bucuresti, pentru a participa la funeraliile nationale.

• mai 1. Intra in productie Intreprinderea Frigorifica din Pitesti-Nord, astazi, Societate pe actiuni.

• iulie 1. Locuiau, in Pitesti, 53 106 cetateni stabili.

• iulie 19-24. Din arges, au participat, la Congresul IX al Partidului Comunist Roman, 68 de delegati cu drept de vot deliberativ, majoritatea fiind din Pitesti. au aprobat: revenirea Partidului Muncitoresc Roman la denumirea de Partidul Comunist Roman; Directivele privind evolutia Tarii in etapa 1966-1970; alegerea lui Nicolae Ceausescu in functia de secretar general al Comitetului Central al Partidului, apoi, al Partidului Comunist Roman. Va efectua, in arges-Muscel, pana in 1989, peste 30 de vizite de lucru, mai importante, 10-11 iunie 1966, 9 decembrie 1966, 20 august 1968, 21 iulie 1969, 14 aprilie 1974, 7 iulie 1975, 17 septembrie 1976, 23 octombrie 1977, 23 octombrie 1978, 11-12 august 1982.

• august 18. Cele mai multe familii, avand copii la scoala, s-au bucurat pentru adoptarea Hotararii Consiliului de Ministri privind gratuitatea manualelor.

• august 21. Un numar de 50 de pitesteni au luat parte, impreuna cu deputatii de arges,la lucrarile Marii adunari Nationale care a proclamat Republica Socialista Romania.

• septembrie 1. Reinfiintarea Liceului Economic din Pitesti, astazi, Maria Teiuleanu.

1966-1968. Institutul de Proiectare arges elaboreaza noua Schita de Sistematizare a Orasului Pitesti, coordonator, arhitectul Radu Rauta.

1966-1969. Edificarea Cartierului Negru Voda din Pitesti, 1 780 de apartamente, arhitecti, Ion Popescu, alexandru Badescu, sef de santier, Dumitru Turcu, Trustul de Constructii arges.

1966-1970. Investitiile de stat pentru dezvoltarea localitatii Pitesti s-au ridicat la 9,4 miliarde de lei, construindu-se, concomitent cu marile unitati economice, 9 300 de apartamente.

1966-1974. Realizarea Cartierului Nord (Spitalul Militar), 2 100 de apartamente, arhitect, Emilia Ernst, sef de santier, Gheorghe Mandita, Trustul de Constructii arges.

1966, martie 1. S-a infiintat administratia Serelor, Pepinierelor si Parcurilor din Pitesti, contributii deosebite la aclimatizarea si cultivarea lalelelor, a altor specii rare de flori sau arbusti, specialisti, Nicolae Patroiu, alexandru Popa, Gheorghe Pacea, Mircea Pungaci, astazi, administratia Domeniului Public, director, Doru Iliescu.

• martie 15. La recensamantul populatiei, in Pitesti, 60 113 locuitori.

• aprilie 1. Organizarea Intreprinderii pentru Valorificarea Legumelor si Fructelor, ulterior, Trustul Horticulturii arges, desfiintat dupa 1990.

• mai 10. Cu ocazia vizitei la Bucuresti a liderului sovietic, Leonid Brejnev (n.1906), mai multi pitesteni s-au deplasat in Capitala.

• iunie 8. Tipografierea primului numar al Revistei arges, editata lunar (cu exceptia etapei 1974 – 1982, trimestrial), redactori sefi, Mihail Diaconescu, Gheorghe Tomozei, Sergiu Nicolaescu, Nicolae Oprea, Calin Vasile, Mircea Barsila, Jean Dumitrascu, astazi, Serie Noua. S-a intersectat, pentru un timp, cu publicatia Calende.

• iunie 10-11. Prin hotarari prezidentiale si guvernamentale s-au stabilit, la fata locului, amplasamentele pentru Combinatul Petrochimic Pitesti, Uzina de autoturisme Dacia Mioveni, noile sectii ale Intreprinderii de Piese auto Colibasi, constructiile demarandu-se imediat, proiecte autohtone, importante colaborari cu agenti economici din Franta, Germania Federala, austria.

• iunie 22. Premierul Consiliului de Stat al Chinei Populare, Zhou Enlai, viziteaza orasul Pitesti, pranz oficial, saloanele Restaurantului arges.

• iulie 15. Intreprinderea de Constructii – Montaj Craiova incepe edificarea Combinatului Petrochimic din Pitesti, realizat in colaborare cu mai multe firme occidentale, furnizoare de instalatii si alte echipamente industriale.

• septembrie 1. Se deschide Scoala Nr. 11, Craiovei, astazi, Mihai Eminescu. O vreme, a functionat, in aceeasi locatie, impreuna cu Liceul Nr. 3 (alexandru Odobescu).

• decembrie 1. Infiintarea Intreprinderii de Constructii – Montaj Pitesti, director, Traian Bigan, obiectiv primordial, continuarea lucrarilor de investitii de pe Platforma Industriala Pitesti – Sud, din 1970, Trustul de Constructii Industriale, directori, succesiv, Nicolae Veza, Tiberiu Carp, Mircea Ioan Moldovan, Gheorghe Nastase, prin privatizare (1990), SC argecom Sa, manageri, Ion Fintaneru, Gheorghe axinte. Importante colaborari cu unitati specializate in domenii conexe.

• decembrie 9. Inaugurarea, la cel mai inalt nivel de reprezentare nationala, a Complexului Hidroenergetic argesul Mare, pe santiere, multi constructori din Pitesti. Lucrari executate de Intreprinderea de Constructii Hidrotehnice, Sucursala arges, initial, specialisti veniti de la Bicaz.

1967-1973. amenajarea primei autostrazi din Romania, Bucuresti – Pitesti, 96 de km, doua cai unidirectionale cu cate doua benzi de circulatie, latimea platformei rutiere, 26 de m, valoroase contributii argesene, ingineri, proiectanti, lucratori calificati si necalificati, brigazi de tineri voluntari.

1967, martie 2. Incepe edificarea Combinatului de articole Tehnice din Cauciuc, Platforma Industriala Pitesti-Nord, antreprenor general, Trustul de Constructii Industriale Pitesti, in colaborare cu firme occidentale furnizoare de echipamente speciale. Dupa privatizare, SC Rolast Sa, acum, partial dezafectat.

• martie 15. Lucrari initiale in vederea realizarii Intreprinderii de Stofe argeseana, Platforma Industriala Pitesti – Nord, antreprenor general, Trustul de Constructii Industriale Pitesti. Prin privatizare, SC argeseana Sa, astazi, activitate productiva pe alte domenii, extinderea si modernizarea spatiilor, firma germana, o noua denumire.

• iulie 21-25. Campionat national de aeromodele, Poligonul Geamana, Categoria a2, Marian Popescu (echipa Casei Pionierilor Pitesti), titlul suprem.

• septembrie 15. Liceul Industrial Constructii de Masini se transfera de la Stefanesti, la Pitesti, in prezent, Henri Coanda.

• octombrie 1. Sectia Pomicultura a Institutului Baneasa devine Institutul National de Cercetare si Productie pentru Pomicultura Maracineni, Pitesti, initial, in localitatea argesel, directori, academician Teodor Bordeianu, Constantin Ionita, Ilarie Isac, Parvan Parnia, Ion Dutu, Mihai Coman. Sediul actual (1972), proiectanti, C. Rauta, M. Steif, I. Ionescu, Gheorghe Pacea, antreprenor general, Trustul de Constructii Industriale Pitesti. astazi, baza funciara considerabil diminuata, retrocedarea terenurilor experimentale proprietarilor.

• decembrie 6. Intreprinderea de Motoare Electrice din Pitesti a intrat in productie, directori cunoscuti, Gheorghe Petcu, Octavian abrudan, Simion Bratescu, Theodor Ionascu, Mihai Zisu, Varlaam Balmus. acum, Societate pe actiuni, activitate profitabila.

1968-1970. Construirea actualei cladiri a Facultatii de Stiinte Pedagogice, strada Doaga, initial pentru Liceul Economic, transferata, apoi, Institutului de Invatamant Superior Tehnic (1 octombrie 1970), astazi, spatii ale Universitatii din Pitesti.

1968-1974. Proiectarea si realizarea Pietei Civice Centrale din resedinta argesului, coordonator, arhitect Cezar Lazarescu, presedintele Uniunii arhitectilor din Romania, beneficiar, Primaria Pitesti, lucrari executate, Trustul Carpati Bucuresti, Trustul de Constructii arges, Intreprinderea Judeteana de Gospodarie Comunala si Locativa. Reabilitata pavimentar si ambiental dupa 1992 (dale de diferite culori, jocuri de apa si lumina, aranjamente litice si vegetale).

1968. aplicand planurile arhitectului Stefan Bals, se finalizeaza restaurarea exterioara a bisericii Sfantul Gheorghe din Pitesti, lucrari interioare in 1974-1975, preoti parohi, Marin Braniste, Ion Grigorescu.

• februarie 16. Conform prevederilor Legii Nr. 2, referitoare la reorganizarea administrativa a Romaniei, orasul Pitesti a fost declarat municipiu, arondandu-i-se comunele Bascov, Bradu Colibasi, Maracineni, Stefanesti, compuse din 25 de sate. astazi, localitatile Colibasi (Mioveni) si Stefanesti sunt orase, toate asezarile amintite avand gestiuni proprii.

• martie 3. Inaugurarea Cinematografului Dacia, Cartierul Craiovei, acum, discoteca.

• martie 27. Constituirea Consiliului Popular Municipal Pitesti, condus de un Comitet Executiv si un Birou Permanent, presedinte, Gheorghe Marinescu (avand, in premiera postbelica, inclusiv functie politica, prim – secretar, Comitetul Municipal Pitesti al Partidului Comunist Roman), prim – vicepresedinte, Ovedenie Vidu, vicepresedinte, Ion alexandrescu, secretar, aurel Postoaca, cu atributii exclusiv administrative.

• mai 17. Municipiul Pitesti a fost vizitat de presedintele Frantei, generalul Charles de Gaulle (1890-1970).

• iunie 10. activitati omagiale dedicate implinirii a 120 de ani de la Revolutia din 1848, reeditari ulterioare.

• august 20. Inaugurarea Intreprinderii de autoturisme Dacia Colibasi, Pitesti, in prezenta conducerii supreme a forurilor politice si guvernamentale din Romania. Primul autoturism, Dacia 1100, realizat dupa licenta franceza. astazi, Compania Dacia – Renault Mioveni.

• septembrie 15. Inaugurarea cladirii Scolii Nr.4, Cartierul Traian, Pitesti, transferata de pe Bulevardul Republicii (Scoala Nicolopol).

• septembrie 15. Deschiderea Liceului de Constructii Industriale, Cartierul Razboieni, numit, acum, Dimitrie Dima.

• octombrie 19. Primul incendiu de proportii pe Platforma Industriala Pitesti – Nord, importante pagube materiale la Fabrica de Mobila a Combinatului de Prelucrarea Lemnului.

• decembrie 1. ample manifestari publice consacrate sarbatoririi unei jumatati de secol de la faurirea statului unitar roman modern. Reeditate, constant, in anii urmatori.

1969-1970. Demolari in perimetrul central al municipiului Pitesti, fiind daramate, pentru reconstructia asezarii, mai multe cladiri de la sfarsitul secolului XIX – inceputul secolului XX (Hotelul Bristol, strada Victoriei, Casele Brosteanu, Praschiv, Tatomir, mici magazine, diverse institutii).

1969. Extinderi considerabile la Uzina de autoturisme Dacia Colibasi, Pitesti.

• Intra in productie, pe Platforma Industriala Pitesti – Nord, Intreprinderea de Stofe argeseana, astazi, total restructurata, Fabrica de Bere, dezafectata, Fabrica de Paine, Fabrica de Preparate din Carne, extinderea Vinalcool, numeroase antrepozite.

• mai 27. Inaugurarea Casei Memoriale Liviu Rebreanu, Valea Mare, Pitesti.

• iunie 20. S-a nascut, la Surdulesti, arges, Daniel Marius Stanciulescu, cetatenul 20 de milioane al Romaniei, tatal, maistru, IPMPB Pitesti, mama, cadru didactic.

• iulie 1. Dupa evidentele oficiale, la Pitesti rezidau 71 502 locuitori.

• iulie 5. Dezvelirea statuii Nicolae Balcescu, realizata de Constantin Baraschi, expusa, initial, in Bucuresti, translata, pe un amplasament mult mai retras, ca urmare a amenajarii Pietei Primariei Pitesti (2007-2008).

• iulie 20. Urmarirea ajungerii pe Luna a astronautului american Neil armstrong, cu nava apollo 11, premiera absoluta pentru Mapamond.

• iulie 21. Inaugurarea Combinatului Petrochimic Pitesti, in prezenta conducerii supreme a forurilor politice si guvernamentale din Romania, directori cunoscuti, Sava Costache, Valentin Ionita, Gheorghe M. Dinu, Petru Pop, Mihai Georgescu, dupa 1990, SC arpechim Sa Pitesti, integrat SNP Petrom, astazi OMV, actionar majoritar din austria.

• iulie 31-august 31. Primul turneu artistic occidental al ansamblului Folcloric Doina, Palatul Culturii Pitesti, 21 de spectacole in Franta, coregrafia, Natalia Petreanu, Dorin Oancea, dirijor, Emil Tanase, regizor, Valeriu Dobrin, acum, ansamblul Folcloric Dorul.

• august 2. Mai multi pitesteni au participat, in Bucuresti, la primirea presedintelui Statelor Unite ale americii, Richard Nixon (n.1913).

• august 23. Primele 25 de autoturisme Dacia 1100, fabricate la Colibasi, au fost prezentate participantilor la parada din Pitesti, consacrata Sarbatorii Nationale a Romaniei, un numar egal marcand acelasi moment si in Capitala.

• septembrie 15. Inaugurarea cladirii Scolii Nr. 5 (strada Raurilor), institutia functionand, initial, in spatiile actualului Liceu Economic Maria Teiuleanu.

• octombrie 1. Deschiderea, la Grupul Scolar al Uzinei Dacia Colibasi, a Institutului de Subingineri Pitesti, subordonat, initial, Politehnicii din Bucuresti, prorector, Suzana Gadea, transferat, in anul urmator, la Pitesti, primul decan, Gheorghe Potincu, astazi, Facultatea de Mecanica si Tehnologie, Universitatea din Pitesti.

• octombrie 13. Vizita, la Pitesti, a presedintelui Statului Chile, Tomas Pablo.

• octombrie 16. Intrarea in productie a Rafinariei de Petrol, Platforma Industriala Pitesti-Sud, antreprenor general, Trustul de Constructii Industriale Pitesti, integrata SC arpechim Sa, respectiv, SNP Petrom-OMV austria.

• octombrie 25. Redezvelirea Monumentului Independentei (1906), pe strada Crinului.

• noiembrie 14. Inspectoratul Sanitar de Stat (Sanepid) inaugureaza sediul actual.

• decembrie 12. Finalizarea lucrarilor pentru: autobaza Pitesti-Sud, Liceul Industrial Nr. 8 (strada Mircea Voda), Exploatarea de Transport Local (strada Depozitelor).

1970-1972. S-a amenajat, in zona Campineanu – Livezilor, Expo – Parc, reabilitare, 2007-2008.

1970-1973. Edificarea Cartierului Razboieni, 5 010 apartamente, arhitecti, N. Florescu, M. Donea, executant, Trustul de Constructii arges.

1970-1974. Realizarea Cartierului Trivale I, 3 200 de apartamente, arhitect, I. D. Popescu, executant, Trustul de Constructii arges.

1970-1979. Inundatii succesive, ploi torentiale, revarsarea argesului si Raului Doamnei, demolarea constructiilor insalubre de la intersectia strazilor Calea Bucuresti, Viilor, Costache Negri, Depozitelor.

1970-1979. Manifestarile complexe Primavara culturala pitesteana, reuniuni stiintifice, spectacole artistice, intreceri sportive, editii anuale. Din 1978, special, Deceniul pregatirilor pentru sarbatorirea Pitesti 600 (20 mai 1388 – 20 mai 1988).

• amenajarea lacurilor de acumulare si a hidrocentralelor Budeasa (11,5 Mw) Bascov (7,5 Mw), Pitesti (7,5 Mw), Golesti (8,0 Mw), surse sistematizate de apa, baze nautice si de agrement, statii de epurare, coordonator, Nicolae Paunescu.

1970-2002. Participari importante, din Pitesti, la realizarea Canalului Nou Dunare-Marea Neagra, autostrada Pitesti-Bucuresti, Casa Poporului din Capitala, Canalul Dunare-Bucuresti, strangerea recoltei, autostrada Bucuresti-Constanta.

1970-2008. Specialisti in constructii, originari sau stabiliti la Pitesti, au lucrat, prin arcom Bucuresti, ori prin firme particulare, in peste 30 de state africane, asiatice, europene.

1970. Volumul productiei globale industriale din Pitesti, inclusiv comunele arondate in 1968, era de 4,4 ori mai mare comparativ cu 1965, respectiv, de 11 ori fata de 1960.

• Numarul apartamentelor construite in Pitesti, dupa 1950, ajungea la 15 000, in 1993, cifra vehiculata, oficial, era 85 000 de noi locuinte postbelice.

• Incendiu la decantorul de ape reziduale si acrilonitril, Platforma Industriala Pitesti – Sud.

• Infiintarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare agricola albota, din apropierea municipiului Pitesti, specializata in cresterea randamentului solurilor podzolice si podzolite din arges, coordonator, Institutul Fundulea, Calarasi, directori cunoscuti, Gheorghe Cremenescu, Constantin Ceausu.

• februarie 22. Semicentenarul Liceului alexandru Odobescu Pitesti, editarea Monografiei, autor, directorul Ion M. Dinu, directori adjuncti ai evenimentului, Eugen Boia, Ion Postelnicescu.

• martie 5. Intra in productie prima sectie a Combinatului de articole Tehnice din Cauciuc Pitesti, 5 300 t/an benzi de transport.

• aprilie 12. Sunt date in folosinta doua cai de rulare pe autostrada Pitesti – Bucuresti, cate una pe fiecare sens.

• aprilie 14. Vizita, la Pitesti, a presedintelui Turciei, Cevdet Sunay, insotit de presedintele Romaniei, Nicolae Ceausescu.

• mai 9. Muzeul Judetean arges primeste cladirile fostului Palat al Prefecturii de arges (1899), folosit, dupa 1950, de Sfatul Popular Regional arges, precum si Primaria Veche (1886). Sesiune stiintifica, Ecosinteze si etnosinteze carpatine, devenita traditionala.

• mai 14. Presedintele Zambiei, Kenneth David Kaunda, insotit de presedintele Romaniei, Nicolae Ceausescu, viziteaza municipiul Pitesti.

• mai 30-31. Festivalul Coral Interjudetean D. G. Kiriac, Editia I, cu organizare la Pitesti din doi in doi ani, astazi, festival international.

• iunie 1. Inaugurarea Sediului Politico – administrativ al Judetului arges (Casa alba), sef de proiect, arhitectul Mircea Ochinciuc, constructor, Trustul Carpati Bucuresti.

• iunie-iulie. Ploi abundente, inundatii pe terasele inferioare ale orasului. Inceput de incendiu, Combinatul Petrochimic Pitesti, parcul rezervoarelor.

• iulie 1. La Pitesti, 74 237 de locuitori, suprafata, 3 891 de hectare.

• septembrie 15. Inaugurarea Scolii Nr. 12, Trivale, Pitesti.

• septembrie 15. Deschiderea Liceului Industrial Nr.3 CFR Pitesti, acum, Liceul Mihai Viteazul.

• noiembrie 20. Inaugurarea Hotelului Muntenia I, in prezent, Societate pe actiuni, arhitect, Mina Laurian, sef de santier, Ion amuzescu, Trustul de Constructii arges, cladit pe locul unde au existat, in perioada anterioara, Hotelul si Restaurantul Victoria, Tipografia Stefan Voiculescu, agentia de Turism, alte institutii publice.

1971-1972. Edificarea Magazinului Trivale, astazi, numeroase spatii particulare, arhitect, Mariana Bals, sef de santier, Ion amuzescu, Trustul de Constructii arges, lucrari speciale, Simion Nuta. Prima scara rulanta din Pitesti (parter-etajul I).

1971-1975. Municipiul Pitesti, inclusiv comunele arondate, in 1968, au primit, de la stat, 15 miliarde de lei fonduri pentru investitii.

• Sunt construite, in Pitesti, 8 900 de apartamente.

• ample lucrari de canalizare, zona centrala, Bulevardele Republicii si Nicolae Balcescu, Calea Bucuresti, sef de santier, Ion Nicolescu, fiind inlocuite, aproape integral, vechile retele, datand de la inceputul secolului XX, actiuni reluate in 2000-2001.

1971-1980. Manifestarile cultural – stiintifice si sportive Lauda Muncii – Lauda Tarii, in Pitesti si in localitatile suburbane.

1971. Inaugurarea Bazei Sportive Clubul Universitar Pitesti, strada Gheorghe Doja, terenuri pentru baschet, handbal, tenis de camp, atletism, volei, printre presedinti, alexandru Dan Petrescu, Nicolae Barbu, Gheorghe Simion, Cornel Catanescu.

• Municipiul Pitesti a stabilit relatii de prietenie cu orasele Kragujevaè, din Serbia, continuate permanent, respectiv, Sumgait, din azerbaidjan, prelungite pana in 1990, primar, alexandru Popescu.

• Este data in folosinta Statia de Tratare a apei Budeasa, retea de alimentare, prioritar, in municipiu, executant, Trustul de Constructii Industriale Pitesti, solutie tehnica, subtraversarea raului arges.

• Infiintarea ansamblului Folcloric argesule plai de dor, Casa de Cultura a Sindicatelor din Pitesti, numeroase spectacole si turnee artistice interne sau internationale, titluri de laureat.

• ianuarie 30. Deschiderea Galeriei arta Naiva (Pasajul Victoria), astazi, in cladirea noua a Muzeului Judetean arges.

• martie 18. Inaugurarea Casei de Cultura a Sindicatelor din Pitesti, sala, 800 de locuri, scena, 16/12 m, sef de proiect, Radu Manaila, constructor, Trustul Carpati Bucuresti, directori, Ion Vladescu, Dorel Stefanescu, George apostol.

• aprilie 30. Deschiderea Galerie de arta a Muzeului Judetean arges, amenajata in Primaria Veche (1886), printre sefii de sectie, Lucian Cioata, Valeriu Dobrin, augustin Lucici. Incendiu si pagube materiale, 30 noiembrie 1973, deteriorari, cutremurul de pamant din 4 martie 1977, reabilitarea structurii de rezistenta a cladirii, 1978~2006.

• mai 23. Semicentenarul Liceului de Fete din Pitesti, acordarea numelui Zinca Golescu, reuniuni stiintifice, intalniri de promotie, spectacol cultural-sportiv, adunare festiva, Monografie, autori, Cecilia Petrescu (director), Emil Racila, directorii adjuncti ai evenimentului, Gheroghe Dinu, aurelia Fulgeanu, Livia Popa (1936-2001).

• iunie 1. Premiera absoluta, sala Teatrului alexandru Davila din Pitesti, opereta Pasarea maiastra, realizata, exclusiv, de cercurile artistice ale Casei Pionierilor din Pitesti, libretul si regia, Ioan Puiu Stoicescu, coregrafia, Sidonia Miclaus, director de productie, Stefania Dragnea, coordonator, Maria Ciobacel. Turnee artistice in Capitala, pe litoralul Marii Negre, in taberele estivale pentru copii, initiativa solitara in Romania.

• iulie 1. Municipiul Pitesti avea 80 854 de locuitori.

• noiembrie 27. Sunt adusi in Pitesti, de la arad si Oradea, primii bulbi de lalele si zambile.

1972-1990. Realizarea blocurilor de locuinte si a spatiilor publice din Zona Centrala a municipiului Pitesti, 2 250 de apartamente, arhitecti, I. D. Popescu, V. Popescu, Pompiliu Soare, executant, Trustul de Constructii arges.

1972-1973. Edificarea zonei rezidentiale Fortuna (strada Victoriei), arhitecti, Ion. D. Popescu, Vladimir Perceag, sef de santier, Ion alexandrescu, Trustul de Constructii arges.

1972, martie 7. Deschiderea Clubului Tehnic al Tineretului (Tehnic-Club), anterior, cladire amenajata, pentru activitati bancare directori, cunoscuti, Emil Plapceanu, Petre Mandu.

• mai 15. Este infiintat Corul de camera ars Nova din Pitesti, dirijor, Gheorghe Gomoiu (initial, 1968, Corul tineretului), valoroase titluri de laureat, numeroase turnee artistice occidentale, astazi, Fundatia ars Nova.

• iunie 1-4. Initierea , la Pitesti, a Festivalului Darclée, participarea nationala, muzica culta si dans clasic, editii periodice, pana in 1988.

• iunie 25. Echipa Fotbal Club arges devine campioana a Romaniei (Divizia a).

• iulie 1. In municipiul Pitesti, 84 081 de locuitori.

• august 6. atletul pitestean Carol Corbu (primul antrenor, Ion Vorovenci) devine campion balcanic la triplusalt, apoi, 4 septembrie 1972, locul IV, Olimpiada de la München.

• septembrie 25. Centenarul activitatii feroviare la Pitesti, reuniune evocatoare, placa aniversara, publicatii, intreceri sportive, activitati culturale, transport de epoca, Pitesti-Golesti si retur.

1973. Inaugurarea Centrului Teritorial de Calcul Pitesti, arhitect, Mihai Benes, sef de santier, Dumitru andrei, Trustul de Constructii arges, directori cunoscuti, Dan Dumitrescu, Ilie Dima, Logica Banica, in prezent, spatiu al Universitatii din Pitesti.

• Se dau in exploatare, total, cele patru benzi de circulatie, autostrada Pitesti – Bucuresti.

• Lucrari de modernizare, traseul rutier Pitesti – Gropeni – Maracineni – Colibasi.

• Este infiintata, la Pitesti, asociatia Folcloristilor argeseni Constantin Radulescu – Codin.

• Intra in functiune noua capacitate de productie de la Fabrica de Incaltaminte Pitesti-Nord, acum, SC argesin Sa Pitesti.

• autobaza Nr. 4 Prundu, Pitesti, devine functionabila, dupa 1992, baza privata de trasport.

• Largirea, pe patru benzi de circulatie, a Bulevardului Nicolae Balcescu, Havuz-Bascov.

• Primul concert al Corului Clasic Grup, dirijor, Magdalena Ioan, importante succese artistice.

• iunie 1. La Colibasi, autoturismul Dacia cu numarul 100 000.

• iunie 27. Inaugurarea Spitalului Judetean arges, arhitect, N. Muresan, sef de santier, Gheorghe Mandita, sefi de lot, Eugen Mazilu, Ion Sisca, Trustul de Constructii arges.

• iulie 1. Municipiul Pitesti inregistra 88 964 de locuitori.

• august 20. Deschiderea Complexului Comercial Fortuna din centrul municipiului Pitesti, acum, numeroase mici magazine particulare.

• septembrie 17. Liceul alexandru Odobescu, avand profil de Matematica si Fizica, se transfera, din cladirea Scolii Nr. 2, Exercitiu, intr-un local propriu, Cartierul Razboieni, investitia Comitetului de Stat pentru Energie Nucleara Bucuresti, executant, Trustul de Constructii Industriale Pitesti.

1974-1975. Este edificata Centrala Nationala Service Dacia, de la intrarea in Pitesti, Soseaua Veche dinspre Bucuresti.

1974. Lucrarea Meyers Neues Lexikon, tiparita la Leipzig, aprecia: „Municipiul Pitesti este capitala judetului arges din Sudul Romaniei (Muntenia). are dezvoltata industria chimica, industria lemnului, industria textila, industria constructoare de autoturisme, industria motoarelor electrice. Nod de cale ferata. Important centru cultural si urbanistic”.

• Municipiul Pitesti obtine Locul I pe tara, pentru activitatea economica si de gospodarire.

• Finalizarea Salii Sporturilor, 1 200 de locuri, spatii pentru antrenamente si competitii, arhitect, Mihai Enescu, sefi de santier, Dumitru Gherasoiu, Simion Nuta.

• aprilie 14. Explozie si incendiu, Piroliza I, Combinatul Petrochimic Pitesti, 50 de masini de lupta ale pompierilor militari din arges, Bucuresti, Targoviste, Ramnicu Valcea, Slatina, Ploiesti, prelungirea misiunii pana in ziua urmatoare. Mai multi raniti, importante pagube materiale, director, Sava Costache (Sarbatorile Pascale). asemenea evenimente, pe Platforma Industriala Pitesti-Sud, in toamna anilor 1978 si 1979, cel mai grav, distrugerea, partial, a Rafinariei, 11 morti. Comandant, Grupul Pompierilor arges, colonel Stefan Lambe.

• iunie 1. Inaugurarea, in Parcul Strand, din Pitesti, a primului cartodrom din Romania, amenajat prin colaborarea Uzinei Dacia Colibasi, Primariei locale, Consiliilor municipal si judetean ale Organizatiei Pionierilor. Concurs National de carturi, noutate in materie (arges, Brasov, Dambovita, Sibiu, Valcea, Bucuresti).

• iulie 1. La Pitesti, numarul locuitorilor ajunge la 94 645 de cetateni.

• august 21. Deschiderea, in cladirea actuala, a expozitiei de Istorie a Muzeului Judetean arges, anterior, Palatul Prefecturii de arges, Consiliul Popular Regional/Judetean Pitesti, alte institutii de stat.

• septembrie 15. Localuri noi pentru Scoala Nr. 14, Pitesti-Nord si Liceul Ion Barbu, initial, Liceu cu predare in Limba germana, astazi, in Cartierul Banatului.

• septembrie 15. Prin unificarea facultatilor pedagogica si tehnica, se constituie Institutul de Invatamant Superior, rectori, succesiv, Gheorghe Potincu, Victor Radulescu, Ion Ungureanu, Ioan Vucu, dupa 1990, Universitatea din Pitesti.

• septembrie 20. Festivitate inaugurarii Drumului National 70 Transfagarasean (86 de km, zona muntoasa, cota maxima, 2 050 de m.), Balea-Lac , in prezenta presedintelui Romaniei, Nicolae Ceausescu, prim-ministru, Manea Manescu. au participat inclusiv 500 de pitesteni, coordonator, Ion Ripeanu. Lucrare executata, prioritar, de unitati ale armatei Romane, regasindu-se si militari din arges, 2 200 de zile. Tunelul Mare, pe sub muntele Paltin, 887 de m., intre cotele 2 025-2 042, pe directia arges-Sibiu.

1975-1986. S-au realizat Cartierele Gavana I, II, III, 5 780 de apartamente, arhitecti, Maria Multescu, Corneliu Radu, sefi de santier, Ion Popescu, Gheorghe Mandita, Gheorghe Stanciu, Trustul de Constructii arges.

1975-2008. Centrul Universitar Pitesti a pregatit, folosind diverse module de invatamant, peste 4 000 de studenti straini, originari din 62 de state ale lumii.

1975. Continuarea lucrarilor de restaurare interioara la Biserica Sfantul Gheorghe din Pitesti.

• Volumul productiei globale industriale din municipiul Pitesti, inclusiv comunele suburbane, era de 24 de ori mai mare fata de 1960, respectiv, de 9,7 ori comparativ cu 1965.

• Punctul zoologic al orasului este transferat din parcul arges (Strand), in padurea Trivale.

• ianuarie 4-12. Sala Sporturilor din Pitesti a gazduit Campionatul Mondial Universitar la handbal masculin.

• martie 9. alegeri pentru Marea adunare Nationala, in resedinta argesului, deputat, Circumscriptia Electorala Nr. 1 Pitesti-Sud, Elena Ceausescu, mandat reinnoit, 1980 si 1985.

• aprilie 21. Incepe sa produca instalatia pentru propilena de joasa presiune, Combinatul Petrochimic Pitesti.

• mai 15. La Uzina Dacia de la Colibasi, autoturismul cu numarul 200 000.

• mai 16. Piroliza II, Combinatul Petrochimic Pitesti, a intrat in functiune.

• iunie 8. Vizita, la Pitesti, a liderului Bulgariei, Todor Jivkov, insotit de presedintele Romaniei, Nicolae Ceausescu.

• iulie 1. Municipiul Pitesti inregistreaza 98 316 locuitori.

• iulie 2-18. Puternice inundatii, fiind afectate mai multe zone satesti, urbane si industriale din arges.

• septembrie 12-15. Casa alba Pitesti, reuniune stiintifica internationala, Seminaire Europeen sur l`industrialisation dans les zones rurales, participanti din 18 state continentale.

• septembrie 15. Inaugurarea actualului local al Scolii Nr. 3, strada Rahovei (arhitect, G. Stefanescu) si al Scolii Nr. 13, Trivale, executant, Trustul de Constructii arges.

• noiembrie 3. au trecut, prin Pitesti, spre Curtea de arges, participantii la festivitatile internationale din Bucuresti, prilejuite de implinirea a 50 de ani de la infiintarea Patriarhiei Romane, 90 de ani de la acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romane, 1 650 de ani de la intrunirea Sinodului ecumenic la Niceea (325, primul) si 375 de ani de la unirea Tarilor Romane sub Mihai Viteazul. Oaspeti importanti: patriarhii Pimen al Moscovei si a toata Rusia, Macarie al Bulgariei, Iustinian al Romaniei, mitropolitii Meletios al Frantei, Elias de Tripoli, Vasile al Varsoviei, Stephanos de Triphilia si Olimpia, episcopul Pachomios din Egipt etc.

• noiembrie 12. S-a deschis Galeria de arta Metopa, apartinand Filialei arges a Uniunii artistilor Plastici din Romania.

• noiembrie 22. Eugen Boia (Liceul alexandru Odobescu) infiinteaza, la Pitesti, Studioul de Teatru al Cadrelor Didactice, apartinand Sindicatului Invatamant, presedinte, Steliana Stanescu, astazi, Studioul de Teatru Tudor Musatescu, Centrul Cultural Pitesti.

• decembrie 17-18. S-au aflat, la Pitesti, scriitorii: Virgil Teodorescu, presedintele Uniunii, Laurentiu Fulga, vicepresedintele Uniunii, academicienii Mihai Beniuc si Zoe Dumitrescu-Busulenga, impreuna cu alexandru andritoiu, Ion Banuta, Radu Boureanu, Voicu Bugariu, Nicolae Dragos, anghel Dumbraveanu, Mircea Dinescu, Petre Ghelmez, Romulus Guga, Grigore Hagiu, Gheorghe Tomozei, Laurentiu Ulici, Horia Zilieru, pentru a participa la reuniuni literare organizate de Teatrul alexandru Davila, cluburile sindicatelor, casele de cultura din localitate.

1976-1978. Este edificat Liceul de Chimie din Bulevardul Petrochimistilor, arhitect, G. Stefanescu, sef de lot, Mihai Ispas, Trustul de Constructii arges.

1976-1980. Statul a investit, pentru dezvoltarea municipiului Pitesti, 13 miliarde de lei.

• S-a construit Cartierul Banatului, 4 040 de apartamente, arhitect, Mihai Benes, sefi de santier, Dumitru Gherasoiu, Gheorghe Stanciu, Ilie Cocos, Trustul de Constructii arges.

• In municipiul Pitesti, inclusiv zonele adiacente, numarul noilor apartamente a fost, pentru acest cincinal (1976-1980), de 10 284.

1976. Sportivul Ion Dulica, legitimat la Clubul Municipal Pitesti, a obtinut medalia de bronz (lupte greco-romane, categoria 57 de kg.), in cadrul Campionatelor Mondiale de la Götteborg (Suedia). Primul titlu important, ca junior, campion european (1970), urmatorul succes, Olimpiada de la Moscova (1980), locul IV (antrenor, Cornel Petrescu).

• amenajarea Bulevardului Petrochimistilor, patru benzi de circulatie, devierea Caii ferate Pitesti-Costesti, desfiintarea Barierei traditionale de la Depou, dinspre Prundu.

• S-a dat in folosinta, avand doua benzi de circulatie, soseaua modernizata Combinatul Petrochimic-Oarja, ocolitoare spre Slatina, acum, importanta zona comerciala.

• Construirea sediului Filialei Pitesti a Institutului de Cercetari Silvice, strada Trivale, director, Gheorghe Popescu.

• aprilie 16. Este infiintata Filiala Pitesti a Uniunii artistilor Plastici din Romania, fiind deja consacrati: Ioan Gh. Vraneantu, Sorin Ilfoveanu, Lucian Cioata, aurel Calota, Ion Pantilie, Gheorghe Pantelie, Ion Vlad, Tatiana Samoila – Septilici, Emil Moise, aurelia Paunescu, Florica Steriade, Constantin Marinescu, Margareta Popescu (pictura), Mariana Senila – Vasiliu (tapiserie), Nicolae Georgescu, Vasile Rizeanu (sculptura). astazi, una dintre cele mai cunoscute filiale autohtone, intensa activitate de creatie si expozitionala, ateliere, magazin, schimburi internationale, Casa artelor, presedinti, Ion Pantilie, Ion Vlad, Gheorghe Dobrica.

• aprilie 30. Inaugurarea Hotelului Muntenia II (Turnul), arhitect, Nicolae Ernst, proiect de rezistenta, Eugeniu Dumitrache, sef de santier, Ion Vasiliu, Trustul de Constructii arges.

• iulie 1. Municipiul Pitesti, fara comunele limitrofe, ajunge la 104 509 locuitori.

• august 10. Intra in productie abatorul Pitesti – Sud, astazi, Societate de actiuni.

• august 23. Inaugurarea cladirii Tribunalului Judetean arges (strada Eroilor), arhitect, Pompiliu Soare, executant, Trustul de Constructii arges.

• septembrie 17. Inaugurarea, la cel mai inalt nivel de reprezentare nationala, a Institutului de Reactori Nucleari Energetici Colibasi, Pitesti, colaborari cu specialisti din Franta si Canada, executant, Trustul de Constructii Industriale Pitesti, activitate permanenta.

• septembrie 26. Sarbatoarea Culesul viilor pentru diplomatii din Bucuresti, vizite la Combinatul Petrochimic, Podgoriile si Complexul de Vinificatie Stefanesti, dejun, Restaurantul Cornul Vanatorului, oferit de Ministerul de Externe si Municipalitatea Pitesti.

• decembrie 30. Uzina Dacia de la Colibasi, automobilul cu numarul 300 000.

1977-1978. Dupa proiectul arhitectilor Vladimir Perceag, Maria Multescu, alexandru Multescu, s-a edificat Institutul de Proiectare Pitesti, sefi de lot, Simion Nuta, Ion Oprescu, Trustul de Construtii arges.

1977-1979. Lucrari de modernizare si extindere a cladirii Teatrului alexandru Davila din Pitesti, arhitect, Nicolae Ernst, sef de santier, Dumitru Gherasoiu, Trustul de Constuctii arges.

1977. Municipiului Pitesti i s-a acordat Ordinul Muncii Clasa I, pentru obtinerea primului loc pe tara in activitatea economica si edilitara, primar, Valeriu Nicolescu, prim-vicepresedinte, Florian Popescu, vicepresedinti, Sabina Barbu, Gheorghe Marinescu, Petre Popa.

• Stabilirea relatiilor dintre Pitesti si Caserta (Italia).

• ianuarie 5. La efectuarea recensamantului populatiei, in municipiul Pitesti rezidau 125 735 de locuitori.

• martie 4. Diverse pagube materiale, panica, refugiu din oras, datorate cutremurului de pamant, la Pitesti, Gradul IV pe Scara Richter. Dislocarea Foisorului de Foc de la Cazarma Pompierilor, strada Smeurei, incendii, deteriorari, Uzina Colibasi, Combinatul Petrochimic, IPMPB, Spitalul Judetean, locuinte, magazine, institutii publice, fara victime omenesti.

• mai 9. Un grup de 30 de pitesteni au participat la sarbatorirea Centenarului Independentei de Stat a Romaniei, Bucuresti (Pavilionul Expozitiei Nationale, Stadionul 23 august, astazi, demolat). In arges, printre alte initiative, Expozitie tematica de maximafilie, asociatia Filatelistilor din Romania, Filiala Pitesti, presedinte, Filaret Ichim.

• iunie 23. Vizita, la Pitesti, a presedintelui Cehoslovaciei, Gustav Husak, insotit de presedintele Romaniei, Nicolae Ceausescu.

• august 5-12. Municipiul Pitesti a gazduit Forumul National al Organizatiei Pionierilor din Romania, Editia VI, locatie principala, Grupul Scolar al Uzinei Dacia, Colibasi, 500 de copii din tara, parinti, cetateni, oficialitati. Presedinte, Consiliul Judetean arges al Pionierilor, Maria Ciobacel, presedinte, Consiliul National, Constantin Bostina.

• august 18. Deschiderea Sectiei de Ecologie si Protectia Naturii, unica in tara, Muzeul Judetean arges, director, Radu Stancu.

• septembrie 14. Pe baza Ordinului Ministrului de Interne Nr.1 150, semnat de Teodor Coman, fostul Penitenciar din Pitesti, strada Negru Voda, Nr.30, insumand 23 723 de mp. teren si 7 545 de mp. cladiri aferente, s-a transferat Trustului de Constructii Industriale Pitesti. activitatile anterioare se reorganizeaza in localitatea Colibasi, arges.

• septembrie 15. Inaugurarea Scolilor Nr. 15 (Gavana) si Nr. 16 (Banatului) din Pitesti.

• octombrie 23. Municipiul Pitesti a gazduit, la nivel republican, Ziua Recoltei, ample activitati expozitionale, culturale, stiintifice, importanti lideri politici si administrativi din Romania.

1978-1983. Realizarea Cartierului Petrochimistilor din Pitesti, 3 470 de apartamente, arhitect, alina Toader, sefi de santier, Ion alexandrescu, Gheorghe Stanciu, adrian Chirca, Trustul de Constructii arges.

1978. Expirarea Contractului de licenta al Uzinei Dacia Colibasi cu Firma Renault (Franta). In continuare, prin forte proprii, variantele Dacia 1310 (pana in 2001), Dacia Break (2004), Dacia 1200 (versiune bicorp). astazi, Compania Dacia – Renault Mioveni, activitate diversificata, noi modele, sucese interne si internationale.

• au intrat in productie sectiile masini-unelte, fonta maleabila, turnatorie de neferoase, Intreprinderea de autoturisme Dacia Colibasi, Pitesti, modernizate ulterior.

• Demolari masive in zona urbana Mircea Voda-Fantanii-Craiovei-Fratii Golesti-Bulevardul Republicii, Pitesti, fiind daramate, pentru reconstructia orasului, mai multe cladiri existente din finalul secolului XIX – primele decenii ale secolului XX. Dupa 1990, retrocedari de terenuri, importanta confluenta rezidentiala, institutii bancare, sanitare, financiare.

• Construirea actualului sediu pentru Grupul de Pompieri Capitan Puica Nicolae, Pitesti, arges, in prezent, dotari tehnice moderne, militari profesionisti.

• Spectacol artistic sustinut de ansamblul National din Siria, Casa de Cultura a Sindicatelor Pitesti.

• Este data in folosinta Sala de atletica Grea, din apropierea Stadionului Nicolae Dobrin, extinsa dupa 2003.

• martie 15. Infiintarea Statiunii de Cercetari si Productie Pomicola argeselul, Maracineni, subordonata Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultura Pitesti, existent din 1967.

• mai 1. La Colibasi, autoturismul Dacia cu numarul 400 000.

• mai 6-9. Pitesti, Simfonia lalelelor, Editia I, originala expozitie dendro-floricola, 18 unitati specializate din tara. Initiator, ing. dr. Ilarie Isac, director, Trustul Pomiculturii Maracineni, primar, Valeriu Nicolescu, colaboratori directi, Florian Popescu, Petre Popa, specialisti, Gheorghe Pacea, alexandru Popa, Mircea Pungoci, foaierul Casei de Cultura a Sindicatelor, director, Dorel Stefanescu. Organizari anuale, in 2008, editia XXXI, 18-20 aprilie, cu participare internationala.

• iunie 5. Vizita, la Pitesti, a sefului statului Nigeria.

• iulie 1-30. Realizarea Marelui Mozaic de pe Silozul Fabricii de Paine, Pitesti-Nord, autor, artistul plastic Marin Predescu, originar din arges.

• iulie 1. Municipiul Pitesti avea, oficial, 133 081 de locuitori.

• iulie 21 – august 5. Ploi abundente, inundatii in zonele urbana si industriala.

• august 15. Este inaugurata Baza de agrement in aer liber, dintre Bazinul Olimpic de Inot si podul de peste raul arges.

• august 25-31. Balcaniada de parasutism, aerodromul Geamana, Pitesti.

• septembrie 15. Se inaugureaza localul Scolii Nr. 7 din Bulevardul Petrochimistilor, Scoala Veche, din fosta comuna Prundu, extinsa dupa 1960, a primit destinatii speciale cu caracter de asistenta sociala comunitara.

• septembrie 25 – octombrie 4. Corul auseklis, din Riga (Letonia), a sustinut mai multe spectacole in Pitesti.

• octombrie 1-10. Salonul de Toamna al Cartii, cu editii anuale pana in 1988.

• octombrie 31. Din nou, in Pitesti, Ziua Recoltei, realizata la nivel national, expozitii de produse agricole, animale de mare productivitate, masini si utilaje autohtone, activitati culturale, miting in Piata Civica Centrala. Este lansata ideea unei noi revolutii in agricultura romaneasca. Presedintele Romaniei, Nicolae Ceausescu, alti demnitari ai statului, au vizionat Schita actualizata de sistematizare a resedintei argesului, expusa in Holul Central din Casa alba, presedinte al judetului, Ion Sarbu, arhitect sef, Valeriu Manu.

1979-1982. Este realizat Cartierul Smardan-Patrascu Voda, 500 de apartamente, arhitect, Valeriu Manu, sef de santier, adrian Chirca, Trustul de Constructii arges.

1979. Cetatenii din municipiul Pitesti s-au adaptat, incepand cu acest an, la folosirea orelor de vara si de iarna, schimbari suprapuse cerintelor reducerii consumului de energie electrica.

• Este data in folosinta artera de circulatie care uneste strada Stadionului-Cartierul Razboieni-Calea Craiovei-Bulevardul Petrochimistilor, ocolitoare fata de zona mediana a municipiului Pitesti, proiectant, Dumitru Colan.

• ianuarie-februarie. Iarna deosebit de grea, masive caderi de zapada, frig prelungit, inconveniente economice si edilitare, actiuni civile si militare pentru degajarea cailor de comunicatie si a bazelor de aprovizionare.

• martie 5. Trupa de circ Trio Grigorescu, originara din Pitesti, a cucerit titlul mondial in domeniu.

• aprilie 27-29. Simfonia lalelelor, Editia II, expun 12 unitati specializate din tara. Film documentar, Ioan Butnicu, reuniune stiintifica nationala cu tematica adecvata.

• iunie 24. Echipa Fotbal Club arges a devenit campioana a Romaniei, antrenor, Florin Halagian.

• iulie 1. Din evidenta timpului, municipiul Pitesti inregistra 133 179 de locuitori.

• iulie 30. La Colibasi, s-a realizat autoturismul Dacia cu numarul 500 000.

• august 18-25. Grupul folcloric Tonnerre (Franta) a sustinut mai multe spectacole in Pitesti, parteneriat cu ansambluri similare studentesti, initiator, Vasile Calinescu.

• 1 septembrie. Se infiinteaza, pe langa Scoala Nr.11, Craiovei, Clubul Sportiv aripi, dotare corespunzatoare, pregatirea copiilor pentru succese de inalta performanta, antrenori, Mihai Georgescu, Gabriel Trandafirescu, Nicolae Vamesu, Laurentiu Iordache (fotbal), Nicolae Costea, Dan Gida, Gheorghe Dan (gimnastica), Liliana Mihailescu, Constantin Stan, Doina anton, Nicolae Ilie (atletism), rezultate deosebite, sportivii de performanta Constantin Galca, Jean Vladoiu, adrian Mutu, Jean Barbu, Valentin Nastasa, Nicolae Dica, adrian Neaga, Daniel Iorga, aurora Radulescu, Catalin Buricel, Erica Niculae, Cosmina Boaja, Ionela Vasile, Marius Olteanu etc. Integrat, 1 septembrie 1995, Clubului Sportiv Viitorul, acum, Liceul cu Program Sportiv Pitesti.

• septembrie 10. Deschiderea expozitiei permanente Tehnica Noua, astazi, desfiintata (atunci, strada 1 Mai).

• septembrie 15. Este inaugurata Scoala Nr. 17 din Cartierul Razboieni, Pitesti.

• octombrie 28. Din nou, la Stefanesti si Pitesti, sarbatoarea Culesul viilor, participare diplomatica intercontinentala, activitate repetata in toamna anilor 1982 si 1983.

• septembrie 12. Teatrul alexandru Davila Pitesti, Concert Extraordinar, Orchestra Filarmonicii Valea Loarei, Franta, dirijor, Marc Soustrot.

1980-1982. S-au edificat, pe strada 1 Mai, astazi, I.C. Bratianu, Blocurile a 1 – a 10 si B1 – C1, cu ample magazine la parter, solutii tehnico-urbanistice originale, arhitecti, M.N. Teodorescu, E. Ivanescu, C. Stefanescu, J. Marinescu, sefi de santier, Gheorghe Mandita, Ion alexandrescu, Gheorghe Stanciu, Trustul de Constructii arges. Prim-vicepresedintele al municipiului, Ioan Rizu.

1980-1989. Diminuarea accentuata a posibilitatilor de aprovizionare cu produse alimentare de baza, rationalizarea consumului de combustibili, intreruperea temporara a furnizarii energiei electrice casnice, reducerea programelor de televiziune, folosirea alternativa a autoturismelor la sfarsit de saptamana, masurile speciale privind cresterea demografica, prelungirea programului de lucru, introducerea unor noi indicatori economici pentru acordarea salariilor au inflamat, treptat, starea de spirit a locuitorilor din Pitesti, devenita contrara realitatilor politice ale timpului.

1980. Productia globala industriala, realizata la Pitesti si in localitatile arondate municipiului, a fost de 16 ori mai mare fata de 1965, respectiv, de 42 de ori comparativ cu 1960.

• Suprafata aferenta zonei urbane era de 4 073 de hectare, impreuna cu asezarile, Bascov, Bradu, Colibasi, Maracineni, Stefanesti, ajungand, pentru municipiul Pitesti, la peste 21 000 de hectare.

• Incep sa functioneze, la Uzina Dacia din Colibasi, sectiile de forja si fonta cenusie, astazi, reinnoite.

• Omagierea implinirii a 2 050 de ani de la intemeierea primului stat dac, centralizat si independent, condus de regele Burebista. In arges, expozitii, sesiuni stiintifice, vizite documentare, studii, articole de presa, sapaturi arheologice.

• Finalizarea lucrarilor de restaurare la Biserica Sfanta Treime din Pitesti, monument istoric.

• Intra in exploatare autobaza Nr. 3 Transport Comercial Pitesti, in prezent, activitate privata.

• februarie 28-martie 2. Prima reuniune a Teatrelor de Studio din Romania, amfitrion, scriitorul Valentin Silvestru, editii ulterioare, directori ai Teatrului din Pitesti, Constantin Zarnescu, Sorin Zavulovici, Radu Baltazar, Sevastian Tudor.

• martie 1. Inaugurarea Muzeului Teatrului alexandru Davila din Pitesti, initiator, actorul Ion Focsa.

• martie 28. Premiera nationala la Intreprinderea de Motoare Electrice Pitesti, instalatie pentru tratamentul tolelor din tabla fara siliciu, dupa 1990, Societate pe actiuni.

• martie 31. Este dat in productie Complexul normal-parafine de la Combinatul Petrochimic Pitesti.

• aprilie 18. Trustul de Constructii arges, director, Constantin Olteanu, obtine Locul I pe tara, fiind distins cu Ordinul Muncii Clasa I pentru rezultatele economice din 1979.

• aprilie 26-mai 9. Sub genericul Pitesti – coordinate in timp, activitati stiintifice, artistice, sportive, editii anuale pana in 1990, ulterior, Zilele municipiului Pitesti.

• mai 9-13. Simfonia lalelelor, Editia III, standuri realizate de 23 de unitati floricole din Romania. Expozitie filatelica pe tema adecvata, participare republicana.

• mai 20-iunie 8. amplele activitati cultural-stiintifice, sportive si cetatenesti argessis, anterior, Memoria argesului (1972-1979), realizate in toate localitatile judetului, editii anuale pana in 1989, coordonator, Comitetul de Cultura arges, cu sediul in Pitesti, presedinti, Marin Mocanu, Nicolae Mihailescu, alexandru Popescu, Constantin Dinischiotu, Florea Dinu, Petre Popa. Dupa 1990, Inspectoratul (Directia) pentru Cultura arges.

• iunie 2-3. Centenarul Bibliotecii Publice din Pitesti, director, Silvestru Voinescu. Printre participanti, George Macovescu, presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, academicienii Constantin Balaceanu-Stolnici, Dan Simonescu, alexandru Balaci. astazi, Biblioteca Judeteana Dinicu Golescu arges.

• iulie 1. Conform datelor statistice oficiale, municipiul Pitesti avea 139 029 de locuitori.

• august 1. Vizita, la Pitesti, a reprezentantilor cultelor din SUa, delegatie condusa de rabin arthur Schneier, presedintele Fundatiei apel la constiinta, slujitor, Sinagoga Park East, New York, insotiti de PS antonie Plamadeala, episcop al Buzaului si de dr. Moses Rosen, Sef-rabinul Cultului mozaic din Romania.

• august 14-18. Mai multi participanti la Congresul XV Mondial de Stiinte Istorice, tinut in Bucuresti, s-au aflat la muzeele din Golesti, Pitesti, Curtea de arges. Primul Congres, Paris, 1900.

• august 28. Vizita, la Pitesti, a presedintelui Republicii Unite Camerun, ahmadou ahidjo.

• august 30. Intra in functiune instalatia de dimetiltereftalat de pe Platforma Industriala Pitesti-Sud

• septembrie 15. Casa de Cultura a Tineretului (si Elevilor), construita in 1958, devine Casa Studentilor. anterior, in Complexul Gheorghe Doja, functionase Clubul Studentilor, directori, Dumitru Mateescu, Gheorghe Dobre.

• octombrie 1. Magistrala de 400 KV Brasov-Pitesti a fost conectata Sistemului Energetic National.

• noiembrie 8. Municipiul Pitesti, centrul Concursului interjudetean artistic Hermes, al salariatilor din comert.

• noiembrie 27-29. La Pitesti, Simpozionul National Protectia ecosistemelor si folosirea rationala a erbicidelor, reeditat, 1983.

• noiembrie 28. Succes productiv la Intreprinderea de Poduri Metalice si Prefabricate din Beton Pitesti (IPMPB), finalizarea macaralei gigant (250 t), folosita pentru montarea grinzilor de mari dimensiuni la podurile feroviere.

1981-1983. Edificarea Sediului Dispeceratului Intreprinderii de Retele Electrice Pitesti, director, Gheorghe Budan, in prezent, SC Electrica Sa.

1981-1983. Realizarea Cartierului Trivale II din Pitesti, 3 150 de apartamente, arhitecti, Gabriel Dragut, Gabriela Mirion, executant, Trustul de Constructii arges.

1981. Incheierea lucrarilor la actualul pod de peste raul arges, patru benzi de circulatie, proiectant, IPTaNa Bucuresti si Eugeniu Dumitrache, Institutul de Proiectare Pitesti, executant, Intreprinderea de Poduri Bucuresti, sef sectie Drumuri Nationale arges, Ion Gheorghe.

• Sistematizarea nodului de circulatie dintre podurile de peste arges si Raul Doamnei, proiectant, V. Marinescu, T. Ionescu, executanti, Sectia Drumuri Nationale arges, sef sectie, Ion Gheorghe, santierul Valea Mare al Primariei Pitesti, sef santier, Constantin Puiu.

• La Salonul National de Inventii din Bucuresti, Vasile Dumitrescu, Institutul de Invatamant Superior Pitesti, a obtinut Marele Premiu pentru motorul cu distributie variabila si experimentarea folosirii biogazului la alimentarea tractoarelor.

• Reabilitarea Pietei Comerciale Ceair, din Calea Bucuresti, Pitesti, arhitect, Gabriel Dragut, executant, Trustul de Constructii arges, activitati reluate dupa 2004.

• Sunt demarate lucrarile pentru realizarea Cartierului Campineanu-Tache Ionescu – Eremia Grigorescu.

• Intra in productie Scularia Noua de la Uzina Dacia Colibasi, Pitesti, astazi, reinnoita si automatizata.

• ianuarie 5. Evidentele oficiale inscriu, la Pitesti, 141 498 de locuitori, locul 15 pe tara. Impreuna cu localitatile suburbane, peste 220 000 de cetateni.

• ianuarie 15. La Colibasi, autoturismul Dacia cu numarul 600 000.

• ianuarie 29. Simpozion UNESCO la Pitesti si Bucuresti, tema, Eficienta industrializarii contemporane.

• februarie 5. Concertul Orchestrei Simfonice si Corului Radioteleviziunii Romane, dirijor, Iosif Conta, artist emerit, reeditat, 22 septembrie 1983, transmisii directe pe posturile nationale, Casa de Cultura a Sindicatelor Pitesti.

• martie 25. Prin Decret Prezidential, s-a acordat Ordinul Muncii Clasa I Intreprinderii Textila Pitesti, pentru activitatea etalon din 1980, director, Mircea Sfetcovici.

• martie 26. Judetul arges a obtinut Titlul Republican de Erou al Muncii Socialiste, apreciindu-se activitatea ultimilor ani din agricultura, presedinte, Comitetul Executiv al Consiliului Popular, Ion Sarbu, director, Directia agricola arges, Emil Teodorescu. Fondurile acordate au fost folosite pentru reconstructia si amenajarea muzeistica a Mausoleului de la Mateias.

• aprilie 12. S-a dat in folosinta autogara Pitesti-Nord, astazi, privatizata.

• aprilie 24-26. Simfonia lalelelor, Editia IV, expun 19 unitati floricole din Romania.

• iunie 15. Concert Extraordinar, Orchestra de Mandoline Gino Neri din Ferrara, Italia, sala Casei de Cultura a Sindicatelor Pitesti.

• iulie 15. La Intreprinderea de Motoare Electrice Pitesti s-a produs reperul cu numarul 15 000 000.

• august 23. Redezvelirea Monumentului Eroilor din Bulevardul Petrochimistilor, amplasat intr-o frumoasa perspectiva, evocand faptele de arme ale cetatenilor din fosta comuna Prundu, activitate patriotica, militarii din Garnizoana Pitesti, epitaf, Grigore Constantinescu.

• septembrie 10-12. Un secol de la infiintarea Spitalului Militar din Pitesti, inscris in anuarul armatei Romane (1881), reuniune stiintifica, medalie jubiliara, articole de presa.

• noiembrie 1. Deschiderea, pe actuala strada I. C. Bratianu din Pitesti, a noii Policlinici de adulti, gandita, initial, ca Policlinica cu Plata, precum si a Expozitiei Mobila, existente si acum.

• noiembrie 5. Directia Muncii si Casa de Pensii redobandesc, spre folosinta, cladirea de pe strada I. C. Bratianu, initial, Casa Corporatiilor, construita cu fonduri ale meseriasilor si patronilor din Pitesti. Multa vreme, dupa 1948, a fost institutie sanitara (Policlinica de adulti).

• noiembrie 20. Miting pentru pace, peste 80 000 de cetateni, Piata Civica Centrala a municipiului Pitesti, numita atunci, Vladimir Ilici Lenin, reeditat, 27 octombrie 1983.

1982-1984. Edificarea Complexului Olimpic de Natatie din Pitesti, arhitect, M. N. Teodorescu, executant, Trustul de Constructii arges, investitie de stat si obsteasca, beneficiar, Directia de Sport arges, presedinte, Gheorghe Cretu. Inaugurare, 21 martie 1984. Bazin, 50 de metri, tribuna, 1 000 de locuri. Succese importante, realizate sub indrumarea antrenorilor Petre si Gica Deac, de inotatorii: Loredana Zisu (1991, Trento), Ileana Buciu (1992, anglia), Larisa Lacusta (1996, Franta, China; 1997, Suedia), Raluca Udroiu (1997, Belgia, Turcia; 2000, Finlanda), Beatrice Caslaru (1999, Turcia; 2000, Suedia, australia), Cristina Tatar (2001, Malta), Stefan Gherghel (2002, Federatia Rusa).

1982. Se deschide, in apropierea Bazinului de Inot, un bowling, construit cu fonduri cooperatiste, dupa 1992, pana in 2007, Complex Comercial.

• Demolari masive in perimetrul Teiuleanu – Targu din Vale, ultimele pana in 1990, renuntandu-se, pentru reconstructia urbana, la case existente de la sfarsitul secolului XIX – inceputul secolului XX. astazi, zona rezidentiala in finalizare, Campus universitar, institutii financiare, bancare si de credit, spatii comerciale. Majoritatea cladirilor, avand valoare arhitectonica traditionala, sunt prezentate in volumul ansamblul urban medieval Pitesti, de Eugenia Greceanu, Muzeul National de Istorie Bucuresti (1982).

• aprilie 23-25. Simfonia lalelelor, Editia V, expun 19 unitati specializate din Romania.

• mai 3-iunie 3. Luna culturii cinematografice la Pitesti, editii pana in 1990.

• mai 26-iunie 6. Targul Olarilor, initiat de Comitetul Judetean pentru Cultura arges si Primaria Pitesti, locatie, Targul Saptamanal,gestionat de Complexul Muzeal Golesti, director, Vasile Novac, editii succesive, inclusiv in 2007, coordonatori, Constantin Iliescu, Filofteia Pally.

• iunie 5. Pilotii sportivi Vasile Tudor si Florin Covic, din Pitesti, obtin insigna C de aur pentru zborul, individual, cu planorul, 300 de km, Pitesti-Craiova-Plosca-Pitesti, performanta importanta in domeniu.

• iunie 23-30. Semicentenarul Muzeului Judetean arges, reuniuni grupate sub genericul Zilele cultural-stiintifice, director, Radu Stancu.

• august 28-septembrie 2. In Pitesti, Balcaniada Studentilor si Tinerilor Cercetatori in Matematica, Editia VI, presedintele juriului, academicianul Nicolae Teodorescu, secretarul Comisiei de organizare, Gheorghe Petrescu.

• noiembrie 8-14. Festivalul National al Filmului Stiintific, editii ulterioare, la Pitesti, din doi in doi ani, pana in 1990, coordonator, Corneliu Necula.

• noiembrie 11. Intalnire a tinerilor din Pitesti, sala Casei de Cultura a Sindicatelor, cu primul cosmonaut roman, Dumitru Prunariu, amfitrion, Comitetul Judetean de Cultura arges, vicepresedinte, Maria Ciobacel.

• noiembrie 18. Manifestare stiintifica anuala la Pitesti, in premiera, aplicarea si generalizarea inventiilor si inovatiilor, reeditari pana in 1990.

• decembrie 23. Spectacol-concurs Datini si obiceiuri populare de iarna din arges-Muscel, editii succesive, inclusiv astazi (Curtea de arges, Campulung, Pitesti).

• decembrie 25-26. Vizita, la Pitesti, a celebrului chirurg cardio-vascular Marius Barnard (Republica Sud-africana), insotit de medicii Vasile Candea (Spitalul Militar Central Bucuresti) si Constantin Capata (directorul Directiei Sanitare arges), interviu pentru Revista arges.

1983. Volumul productiei globale industriale din municipiul Pitesti, inclusiv localitatile suburbane, era de 30 de ori mai mare comparative cu 1965, nivelul anului 1952 realizandu-se in numai doua zile.

• Este data in folosinta Statia Dacia Service II, intersectia Bascov, arhitect, adrian Mahu, executant, Trustul de Constructii Industriale Pitesti, dupa 1990, Societate pe actiuni.

• februarie 4-5. Palatul Culturii din Pitesti, Simpozionul National Varsta a treia sub semnul viitoarei evolutii sociale, initiator, academicianul ana aslan, coordonator, Marta Diaconu.

• februarie 15. Sarbatoarea a 35 de ani de la infiintarea Cenaclului literar Liviu Rebreanu din Pitesti, numit initial, alexandru Sahia, printre presedinti, Draghici Margineanu, Ion M. Dinu, Zenovie Paun, Tudor Diaconu, Ludmila Ghitescu, Ion Lica-Vulpesti.

• martie 9. La Colibasi, autoturismul Dacia cu numarul 700 000.

• martie 10. Expozitia Imagini din Zimbabwe, prima organizata de aceasta tara in lume, Galeria de arta Pitesti, alocutiuni, reprezentanti ai ambasadei din Bucuresti, Institutului Roman pentru Relatii Culturale cu Strainatatea, forurilor administrative locale.

• martie 26. Intreprinderea Comerciala de Stat Metalo-Chimice din Pitesti a fost distinsa, prin Decret Prezidential, cu Ordinul Muncii Clasa I, pentru activitatea din 1981.

• aprilie 7. Deschiderea, la Farmacia din Cartierul Banatului, Pitesti, a punctului muzeistic specializat, acum, pe strada Ion Campineanu.

• aprilie 20. Incheierea lucrarilor de amenajare, pe patru benzi de circulatie, a strazii Exercitiu si a Pasajului suprateran Sfanta Vineri din Pitesti, primar, Manole Bivol.

• aprilie 22-24. Simfonia lalelelor, Editia VI, expun 25 de unitati specializate din Romania.

• aprilie 30. Finalizarea activitatilor de reabilitare a cladirii Casa Casatoriilor.

• mai 12. La Pitesti, Colocviul National de arheologie pe tema Castrele romane din Dacia, initiator, Consiliul Culturii din Romania, vicepresedinte, Tamara Dobrin.

• iunie 16. Vizita, la Pitesti, a conducatorului Republicii Populare Mongole, Yumjaaghiin Tedenbal. anterior, delegatii parlamentare din Madagascar (12 februarie 1981), Mexic (10 mai 1983), Irak (12-14 iunie 1983).

• iulie 28. Inaugurarea Clubului antreprizei de Constructii Hidrotehnice arges, colonia Pitesti, strada Depozitelor, astazi, Societate pe actiuni.

• august 18-21. Campionatul National de Planorism, aerodromul Geamana, organizator, Clubul Henri Coanda din Pitesti.

• august 23. Incheierea lucrarilor de amenajare a Parcului Lumina, Pitesti-Nord, redezvelirea Monumentului Eroilor din fosta comuna Gavana, amplasat intr-o zona favorabila.

• septembrie 1. Demararea lucrarilor pentru edificarea blocurilor si spatiilor comerciale din zona Maior Sontu-C. a. Rosetti, arhitecti, Gabriel Dragut, Maria Multescu, alexandru Multescu, executant, Trustul de Constructii arges.

• septembrie 10. adoptarea Planului privind conservarea zonei traditionale Targu din Vale (dreapta), finalizarea lucrarilor de restaurare a Casei Baiulescu (1900), acordata Filialei Pitesti a Uniunii artistilor Plastici.

• septembrie 28. Expozitie arta populara din China, Galeria de arta Naiva Pitesti, reprezentanti ai ambasadei Chinei Populare la Bucuresti si ai Institutului Roman de Relatii Culturale cu Strainatatea.

• septembrie 30. Participantii la Simpozionul International (pentru pace) Pugwash, tinut la Bucuresti, au vizitat institutii publice din Pitesti.

• octombrie 5. Inceperea lucrarilor la Cartierul Popa Sapca-9 Mai-Viilor-Costche Negri, executant, Trustul de Constructii arges.

• noiembrie 11. Miting pentru pace al tinerilor din Pitesti, 4 000 de participanti, Sala Sporturilor, delegatie reprezentativa la Bucuresti (12 noiembrie 1983).

• noiembrie 27. Scoala Nr. 1 din Pitesti a sarbatorit 150 de ani de la infiintare (1833), directori, Marin Ghindescu, Steliana Stanescu.

1984. Dramaturgului Corneliu Marcu, din Pitesti, i se joaca piesele Comoara din deal, la Teatrul National din Bucuresti, si Maseaua de minte, la Teatrul de Comedie din Capitala, succese importante de public.

• Este dat in folosinta Complexul National de Caiac-Canoe Budeasa-Bascov, Pitesti, pista, 1 000 de metri, tribuna, 1 000 de locuri, hotel si restaurant.

• Primul Raliu aerian al Romaniei, locul I, echipajul pitestean Florin Covic, aurel Iana, aeroclubul Henri Coanda din localitate.

• martie 23-25. Trofeul Carpati la polo, turneu international, premiera la Pitesti, Complexul Olimpic de Inot.

• aprilie 27-29. Simfonia lalelelor, Editia VII, expun 27 de unitati specializate din tara. Festivalul-concurs Dansul Florilor (de societate), premiera nationala, director artistic, Viorel Nastase, devenit traditional.

• mai 4-8. In Pitesti, Zilele culturii tunisiene, la deschidere, ambasadorul acestei tari in Romania, Mohamed Moktar El Zannad, reprezentanti ai Institutului Roman pentru Relatii Culturale cu Strainatatea, ziaristi, oameni de arta.

• mai 7-11. Delegatie a voievodatului Tarnow, din Polonia, condusa de Stanislaw Opalco, in vizita la Pitesti, stabilirea principiilor Protocolului de infratire cu judetul arges.

• iunie 10-28. ansamblul folcloric Dorul din Pitesti, director artistic, Dorin Oancea, dirijor, Emil Tanase, turneu artistic in Cehoslovacia si Franta, marcand 30 de ani de la infiintare si 15 ani de la primul spectacol pe o scena pariziana (august 1969).

• iulie 23-august 1. Sesiune Nationala de referate si comunicari stiintifice ale elevilor, Tabara republicana de instruire a elevilor cercetatori, organizatori, Ministerul Educatiei si Invatamantului, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, Inspectoratul Scolar al Judetului arges, Primaria Pitesti.

• septembrie 4-6. In cadrul aeroclubului Henri Coanda din Pitesti a avut loc intrecerea pe tara la parasutism-aeronava.

• octombrie 24. La inaugurarea ansamblului comemorativ de razboi de la Mateias au participat numerosi pitesteni. Initiatorii amplelor lucrari de restaurare si amenajare, Ion Sarbu, Manole Bivol, coordonatori, Petre Popa, Stefan Trambaciu, Iulian Ilie Rizea (1934-1996), Vasile Zavoianu (1926-2008).

• octombrie 25-noiembrie 1. Grupul folcloric Dacia din Pitesti s-a aflat la Bogotta, in cadrul Festivalului gastronomic de la Hotelul Cosmos 100.

• octombrie 26. Deschiderea Policlinicii de Pediatrie Pitesti.

• noiembrie 4. Inaugurarea Spitalului de Pediatrie Pitesti, consemnarea a doua decenii de activitate, noiembrie 2004.

• noiembrie 26-27. Zilele culturale Liviu Rebreanu (1885-1944), Pitesti si Valea Mare, dedicate apropiatului Centenar de la nastere si implinirii a 40 de ani de la incetarea din viata a marelui scriitor, editii ulterioare.

• decembrie 24-30. Etapa de varf a iernii 1984-1985, zapada atingand, la Pitesti, inaltimi de peste un metru, temperatura mult sub valorile obisnuite, viscol, circulatie ingreunata, actiuni cetatenesti pentru degajarea institutiilor publice, unitatilor economice, principalelor artere de transport.

1985-1987. Dublarea podului de peste Raul Doamnei, construit in 1912, proiect de rezistenta, Eugeniu Dumitrache, IPa Pitesti, sef al Sectiei Drumuri Nationale arges, Ion Gheorghe.

1985. aeroclubul Henri Coanda din Pitesti, Concurs international de planorism, la Geamana, 18 piloti romani, patru reprezentanti din Franta si Polonia.

• martie 27. Vernisaj la Pitesti, expozitia China in imagini, Galeria de arta a Muzeului Judetean arges, reprezentanti ai ambasadei din Bucuresti, asociatiei de Prietenie Romania – Republica Populara Chineza, Institutului Roman pentru Relatii Culturale cu Strainatatea, Comitetului de Cultura arges.

• aprilie 26-28. Simfonia lalelelor, Editia VIII, expun 25 de unitati specializate din Romania. In premiera, spectacolul-concurs de muzica usoara Laleaua de aur, initiator, Teatrul alexandru Davila, alte editii viitoare, regizor, Constantin Zarnescu.

• iunie 28-30. Sub egida Inspectoratului Scolar al Judetului arges si a Casei Personalului Didactic Pitesti, Zilele Scolii argesului, printre referenti, Eugen Simion, Romulus Vulpescu, Iosif Tripsa, Paul Popescu, Ion Tudosescu, Irina Nicolaescu, Livia Popa, Constantin Bujdoiu, Petre Tudose.

1986. Inaugurarea Bazei Sportive Petrochimistul din Pitesti, astazi, arpechim, teren gazonat pentru fotbal si rugby (tribuna, 200 de locuri), zece terenuri de tenis de camp cu zgura, doua centrale si opt pentru antrenamente (tribuna, 100 de locuri).

• Cutremur de pamant (mica intensitate), urmari nesemnificative.

• martie 18. Incepe edificarea Casei Cartii si a Casei artelor (Blocul G1) din centrul municipiului Pitesti, arhitect, Pompiliu Soare, sef de santier, Ion Vasiliu, Trustul de Constructii arges.

• aprilie 10. Galeria de arta din Pitesti, expozitie de pictura, sculptura, artizanat, creatori din Bydgoszcz, Polonia, avand relatii de prietenie cu judetul arges. Spectacol, ansamblul folcloric al voievodatului amintit (Teatrul alexandru Davila), oficiali, vicepresedintele Guvernului de la Varsovia, alte personalitati, schimburi culturale cu Muzeul Judetean arges si ansamblul folcloric Poiana Lacului.

• aprilie 25-27. Simfonia lalelelor, Editia IX, expun 29 de unitati specializate din Romania si, pentru prima data, doi floricultori amatori.

• mai 31. are loc, in municipiul Pitesti, deschiderea expozitiei arta Copilului, Editia I.

• iunie 16-25. Spectacole prezentate de ansamblul artistic al Ministerului Transportului din Cehoslovacia, schimb cultural cu ansamblul folcloric Chindia (Clubul Petrochimistilor) din Pitesti, instructor, Marian Stanoiu.

• iulie 27. a avut loc, la Pitesti, prima mare expozitie canina din perioada postbelica (Stadionul Strand).

• august 21. Sunt organizate, cu prilejul Zilei Nationale a Romaniei (23 august), o adunare festiva si un spectacol omagial pe Stadionul 1 Mai, renuntandu-se la traditionala defilare.

• august 30-31. S-a resimtit, la Pitesti, un nou cutremur tectonic, mica intensitate, epicentrul in Muntii Vrancei, avarii neinsemnate.

• septembrie 5. Spectacolul ansamblului de Tineret din Lituania, 70 de persoane, Casa de Cultura a Studentilor Pitesti.

• septembrie 11. adunare de prietenie romano-nord-coreeana, organizata la Intreprinderea Textila Pitesti.

• septembrie 19. Galeria de arta din Pitesti, vernisajul expozitiei arta si traditie culturala in China, oficiali, Yu Hong-Liang, ambasador al Republicii Populare Chineze la Bucuresti, Li Qiang, membru, Comisia Centrala Consultativa a Partidului Comunist Chinez, presedintele asociatiei de Prietenie Republica Populara Chineza-Romania, reprezentanti ai Institutului Roman pentru Relatii Culturale cu Strainatatea.

• septembrie 20. Combinatul Petrochimic Pitesti a sarbatorit doua decenii de la punerea in functiune a primei capacitati de productie de pe Platforma Industriala Pitesti-Sud, Fabrica de Negru de Fum, astazi, dezafectata.

• octombrie 5. La Palatul Culturii Pitesti, vernisajul unei expozitii de fotografii din Polonia.

• octombrie 8-10. S-a desfasurat, la Pitesti, Conferinta Drumarilor din Romania, Editia VII, cu participare nationala. Inaugurarea Expozitiei permanente Drumurile argesene si muscelene, sef al Sectiei Judetene de specialitate, Ion Gheorghe.

• noiembrie 23. Populatia municipiului Pitesti a participat la Referendum-ul pentru Pace pronuntandu-se, unanim, in sensul colaborarii internationale.

• decembrie 2. Delegatie condusa de Boris Eltan, prim secretar, Comitetul Regional Moscova al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a vizitat municipiul Pitesti. Devine, dupa 1990, primul presedinte al Federatiei Ruse.

1987. Pe semestrul I al acestui an, la Pitesti, natalitate, 1023 de copii, mortalitate generala, 522 de persoane.

• februarie 25. Cinematograful Bucuresti, din localitate, premiera absoluta si spectacol de gala cu filmul Domnisoara aurica, dupa o nuvela de Eugen Barbu, scenariul si regia, Serban Marinescu, originar din Pitesti.

• martie 27. Concert sustinut de Orchestra de Camera de la Vilnius, Lituania.

• mai 8-10. La Pitesti, Editia X (jubiliara), Simfonia lalelelor, raspunzand invitatiei 39 de unitati de stat si doi floricultori amatori din Romania.

• mai 9. Vernisaj, Galeria de arta din Pitesti, sef de sectie, Valeriu Dobrin, Expozitie de sculptura Brancusi, organizata in colaborare cu Muzeul de arta din Craiova, premiera pentru resedinta argesului.

• iunie 1-7. are loc, la Complexul National Nautic de la Bascov, Regata Internationala a Romaniei, remarcandu-se juniorul Constantin Lupu, Clubul Sportiv Municipal Pitesti, probele de kaiac, 500 de m si 1000 de m.

• iunie 7. Sala Sporturilor din Pitesti gazduieste Campionatul Mondial de Handbal Universitar, Editia X (jubiliara).

• iunie 23. Este deschisa, in Pitesti, la Galeria de arta Naiva, Expozitia de fotografii Flora si fauna din Israel, oficiali, ambasadorul acestei tari la Bucuresti, Yosef Govrin, reprezentanti ai Primariei, Comitetului Judetean de Cultura arges, ziaristi.

• august 1. In cadrul unui turneu european, ambasadorii prieteniei din S.U.a, tineri intre 15-18 ani, au prezentat un spectacol de varietati la Pitesti.

• noiembrie 18. Vizita in municipiul Pitesti a sefului statului Etiopia, Mengistu Haile Mariam.

• noiembrie 23-24. La Pitesti, intalnirea bilaterala a reprezentantilor tineretului din Romania si Bulgaria, devenita traditionala.

1988. Bilant economic pentru Pitesti. De la intrarea in functiune a marilor unitati industriale, se realizasera: 24,2 milioane de micromotoare, 804 000 tone de negru de fum, 3,5 milioane tone de etilena, 1,6 milioane tone de polietilena, 190 de milioane mp de stofa, 110 000 garnituri de mobila, 56 000 de apartamente.

• ianuarie 4. Intreprinderea de autoturisme Colibasi, Pitesti, a produs automobilul cu numarul 1 300 000.

• ianuarie 20. Demararea lucrarilor la Centrala Electrica Termica pe Carbune de pe Platforma Industriala Pitesti-Sud.

• ianuarie 22-24. Se desfasoara, la Pitesti, Cupa Romaniei la Handbal (seniori), Editia II, subintitulata Pitesti 600.

• februarie 1. Definitivarea Programului activitatilor din 20 mai 1988, consacrat sarbatoririi a 600 de ani de la atestarea documentara medievala a orasului Pitesti, elaborat de Consiliul Popular al Municipiului Pitesti, primar, Nicolae Zevedei, si Comitetul Judetean de Cultura arges, presedinte, Petre Popa. Numeroase activitati in unitatile economice, scolare, culturale, stiintifice, valoroase initiative sportive, urbanistice sau edilitare.

• martie 5. Crosul Pacii, organizat in Turcia, laureat, sportivul pitestean Constantin Gavrila.

• martie 25-27. are loc, la Pitesti, Sesiunea anuala nationala de rapoarte stiintifice, Editia XXII, bilantarea cercetarilor din domeniul arheologiei.

• aprilie 22-24. Simfonia lalelelor, Editia XI, dedicata sarbatoririi a 600 de ani de la atestare documentara medievala a localitatii Pitesti, 28 de unitati si un floricultor amator din Romania.

• mai 16. Casa de Cultura a Sindicatelor Pitesti, spectacolul ansamblului de Cantece si Dansuri al Directiei Generale Politice a armatei Chineze de Eliberare (anul Dragonului).

• mai 20. Sarbatorirea a 600 de ani de la atestarea documentara medievala a localitatii Pitesti, primar, Nicolae Zevedei. adunare publica, spectacolul omagial Elogiu Cetatii (Casa de Cultura a Sindicatelor), intalnire cu Fiii orasului, convorbiri cu delegatiile oraselor infratite, Kragujevaè (Serbia), Sumgait (azerbaidjan), lansari editoriale, Istoria municipiului Pitesti (Petre Popa, Paul Dicu, Silvestru Voinescu), Pitesti. Microalbum (fotografii, Ioan Butnicu), proiectarea filmului documentar Pitesti 600, expozitii, medalie jubilara.

• iulie 11-17. Campionatele Balcanice de atletism (seniori), organizate la ankara, sportivii Petra Vaidianu si Constantin Gavrila, membri ai Clubului Sportiv Municipal Pitesti, medalii de aur.

• noiembrie 28-decembrie 1. In cadrul Turneului International de Box din Bulgaria, sportivul pitestean Ionel Ciobanu (categoria 48 de Kg), locul I. castigand, totodata, Cupa pentru cel mai tehnic participant.

1989. au vizitat municipiul Pitesti mai multe cadre didactice din provincia japoneza Kagojima-Sakurajima, aflate in schimb de experienta cu scoli din arges.

• aprilie 16. Localitatea Colibasi, facand parte din municipiul Pitesti, a devenit oras, astazi, Mioveni.

• aprilie 21-23. Simfonia lalelelor, Editia XI, au participat, cu standuri dendro-floricole, 36 de unitati specializate si trei floricultori amatori din Romania.

• mai 24. Filiala Pitesti a Societatii de Stiinte Filologice din Romania si Inspectoratul Scolar al Judetului arges au organizat prima Sesiune de comunicari stiintifice pe tema Impactul traducerilor din literatura romana in cultura universala, coordonatori, Ion Moise, Procopie Clontea, Ion Lica-Vulpesti, Irina Nicolaescu, Livia Popa, Gabriela Toana.

• iunie 1. Inaugurarea Casei Cartii, ulterior, 27 aprilie 1990, inaugurarea Casei artelor, astazi, Centrul Cultural, Filarmonica, spatii expozitionale, institutii media din Pitesti.

• august 12-13. La Turneul Prietenia, baschet masculin, desfasurat in Coreea de Nord, echipa Clubului Sportiv Scolar Viitorul, din Pitesti, a ocupat locul II.

• septembrie 19. Cornel Nica, membru al organizatiei Partidului Comunist Roman din Institutul de Reactori Energetici Nucleari Colibasi, Pitesti, nu a votat pentru realegerea lui Nicolae Ceausescu, la apropiatul Congres, in functia de Secretar General al Partidului Unic de guvernamant. Pe timpul evenimentelor din decembrie 1989-ianuarie 1990, Cornel Nica devine lider al Partidului Socialist Democrat Roman, apoi, deputat de arges, 20 mai 1990.

• octombrie 7. Vizita la Pitesti a delegatiei parlamentare din Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (lordul Francis Newall).

• octombrie 18. Concert al orchestrei de Camera din Halle, Germania, pe scena Teatrului alexandru Davila din Pitesti.

• noiembrie 6-12. In cadrul Campionatului Balcanic de Lupte (tineret), din Bulgaria, Marin Sandu (categoria 52 de Kg) si Ilie Minciuna (categoria 57 de Kg), de la Clubul Sportiv Municipal Pitesti, au castigat Medaliile de aur.

• noiembrie-decembrie. Multi locuitori din Pitesti au receptionat, sistematic, posturi de radio straine, documentandu-se asupra contextului destramarii sistemului politic est-european, realizarii altor evenimente sensibile de pe continent, perspectivei Romaniei contemporane. Starea lor de spirit, favorizabila innoirii structurale, se baza, printre altele, pe numeroasele frustrari ale ultimilor ani (rationalizarea alimentelor si a combustibililor, circulatia alternativa a autoturismelor, intreruperea furnizarii energiei electrice, dirijarea natalitatii, izolarea internationala, reducerea emisiunilor TV, diminuarea performantelor tehnice industriale, supralicitarea programelor productive, promovarea exacerbata a cultului personalitatii etc.).

• decembrie 22. actiuni protestatare antitotalitare la Pitesti, manifestari de strada (dupa ora 13), intrarea grupurilor de demonstranti in sediile oficiale ale judetului si municipiului, inlaturarea simbolurilor politice reprezentand regimul comunist, anihilarea vechilor structuri, constituirea, ad-hoc, a unor comitete si comisii revolutionare, deschiderea contului Libertatea, numerosi vorbitori de la balcoanele Casei albe, Primariei, Casei Sindicatelor.

• a cazut la datorie, in Bucuresti, militarul in termen Romeo Vasile Tuta, absolvent al Liceului alexandru Odobescu, nascut, Pitesti, 30 ianuarie 1970, Erou al Revolutiei. Inmormantat, 30 decembrie 1989, in Cimitirul Civil din Pitesti.

• Se constituie, la Pitesti, in sediul Prefecturii de arges, Comitetul Judetean Provizoriu al Frontului Salvarii Nationale, format, initial, din 16 membri, ulterior, din 20, inscrisi in Tabelul Nominal Nr. 1, presedinte, Doru Mihai Pop, lista reprodusa si de argesul Liber, Nr. 1, apoi, periodic, facsimiliat, in mai multe variante publicate de ziare locale.

• Pe baza unui Ordin superior, tancuri din Garnizoana Pitesti, comandant, generalul Constantin anghel, s-au deplasat spre Bucuresti, detasament condus de maior Mihai Marangoci.

• Demonstrantii din Primaria Pitesti formeaza un Comitet revolutionar, condus de actorul Mihai Nistor, Teatrul alexandru Davila din localitate.

• decembrie 23. apare, la Pitesti, primul numar al ziarului argesul Liber.

• decembrie 23. Constituirea Consiliului Provizoriu al Frontului Salvarii Nationale al Municipiului Pitesti, 28 de membri, presedinte, actorul Mihai Nistor. Va conduce localitatea pana la 8 ianuarie 1990.

• decembrie 24. Prin intermediul ziarului argesul Liber s-a adresat locuitorilor Comunicatului Consiliului Judetean arges al Frontului Salvarii Nationale, structurat in sase puncte.

• decembrie 25. Este difuzat, la Pitesti, ziarul adevarul, anul I, Nr. 1, cotidian politic si social, editat la Bucuresti, patru pagini, 0,50 lei.

• decembrie 25. Locuitorii din Pitesti au urmarit, prin intermediul Televiziunii Romane, inregistrarea procesului si executarii, la Targoviste, a cuplului Nicolae Ceausescu si Elena Ceausescu.

• decembrie 29. S-a dat publicitatii Decretul Lege privind constituirea, organizarea si functionarea Consiliului Central si a Consiliilor teritoriale ale Frontului Salvarii Nationale.

• decembrie 29. Reinfiintarea, la Pitesti, a organizatiei judetene a Partidului National Taranesc, presedinte, Iuliu Nicolescu, vicepresedinte, Ion Stancu, secretar, Mona Valceanu, presedinte de onoare, aristide Ionescu. In anii 1990-1991, a publicat ziarul Glasul dreptatii (16 numere).

• decembrie 30. Studentii participanti la evenimentele revolutionare in Pitesti au editat publicatia Iuventus, (Serie Noua), redactor-sef, Ovidiu Sinescu, Facultatea Tehnica din localitate.

VI. ACTUALITATE

1990~2007. Din Pitesti, s-au remarcat, in competitiile sportive nationale, balcanice, europene, mondiale sau olimpice, atletii: Georgeta State (1990, 1991), Erica Niculae (1993, 1994), Maria Boeru (1996, 1997), Cosmin Boaje (1998), Ionut Esanu (1999), Norica Manafu (2001), Otilia Ruicu (2000, 2001), Marian Oprea (1999~2007), adina anton (2002~2007), antrenori, Dan Betini, Liliana Mihailescu, Doina anton; boxerii: adrian Preda (1990), Mircea David (1990), Crinu Olteanu (1994~2000), antrenori, Gheorghe Preda, Ilie Visinescu, canotorii: Mihai Enache (1991), Mihai Comandasu (1999, 2000), antrenor, Ioan Siposs, precum si Nicolae Ivan (judo, 1998), Cristina Lazarescu (parasutism, 1999, 2000), Iulia Draica (sah, 1992), Marian Popescu, Daniel Bilche (aeromodelism, 2001~2007), Beatrice Caslaru, Larisa Lacusta, Raluca Udroiu, Loredana Zisu, Bogdan Deac, Nina Baroiu (natatie, 1991~), antrenori, Petre Deac, Gica Deac; Valentin Coroja, Lucian Dumitru (cros, 1995, 2000); Valentin Gheorghe (culturism, 1996), Constantin Matei, Daniel Fetele (lupte, 1996~1998), antrenor, Ion Dulica, Viorel Obrejan (automobilism, 1998), mai multi tenismeni, pregatiti de Ruxandra Dragomir etc.

1990. S-a tiparit, la Pitesti, publicatia de cultura si invatatura religioasa Lumina Lina, Nr. 1, fondator, P. S. Calinic, episcopul argesului si Muscelului.

• au fost date in folosinta cladirile Scolilor Nr. 18 (Bulevardul Petrochimistilor) si Nr. 19 Gavana, executant, Trustul de Constructii arges.

• In Pitesti, s-a inregistrat un nou cutremur de pamant, intensitate minima, fara victime si pagube materiale.

• ianuarie 8. Pe baza Decretului Lege, adoptat la 7 ianuarie 1990 de Consiliul Central al Frontului Salvarii Nationale, a fost constituita noua conducere administrativa a municipiului Pitesti, primar, Nicolae Olteanu, viceprimar, Ion Badescu, cu activitate pana la 10 august 1990.

• ianuarie 9. S-a reorganizat, dupa dezbateri care au durat peste cinci ore, Consiliul Judetean arges al Frontului Salvarii Nationale, cu sediul in Pitesti, presedinte, Calin Visarion Chirila, Centrala de autoturisme Pitesti, vicepresedinti, Vasile Duta, Ion Eftimie, secretar, Vasile Duminica.

• ianuarie 14. Reinfiintarea, in Pitesti, a organizatiei arges a Partidului National Liberal, presedinte, Victor Martoiu, precum si a organizatiei municipale a Partidului.

• februarie 2. Pentru incurajarea liberei initiative s-a publicat, in Monitorul Oficial al Romaniei Nr. 20, Decretul Lege Nr. 54, ceea ce a indus, inclusiv la Pitesti, reintroducerea pe piata a agentilor economici privati.

• februarie 4. Filiala arges a Partidului National Democrat, cu sediul in Pitesti, il avea ca presedinte pe Dan Ioan Pantoiu. Ulterior, a devenit filiala a Partidului Social Democrat Traditional, iar, in decembrie 1994, a fuzionat cu Partidul Democrat.

• februarie 15. S-a constituit, la Pitesti, Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala, format din 87 de membri, 48 reprezentand gruparea „personalitatilor independente, muncitori, intelectuali, alte categorii de oameni, fara coloratura politica”, iar 39, filialele argesene ale PNTCD, PNL, Miscarea Ecologista, FSN, Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat, Partidul Unitatii Democratice, Partidul National Democrat, Partidul Socialist Democratic Roman, Partidul Democrat Constitutional, Partidul Social Democrat Roman, asociatia Fostilor Detinuti Politici, Partidul Poporului (numar egal pentru fiecare).

• martie 1. S. C. Studioul TVC, din Pitesti, operator in domeniul audio-video, prima Societate Comerciala cu capital integral privat din domeniu, a inaugurat transmisiile locale, dezvoltand, ulterior, reteaua RTV alpha, fondator, Ion Eftimie, activitate consistenta si astazi.

• martie 15. La Pitesti, era infiintata, oficial, Liga expropriatilor din arges, avand 951 de membri. Dupa reorganizarea din 1996, conducerea s-a asigurat de Ion Constantinescu, Viorel Receanu, Mihai Dinu, Florica Bratu, obiectivul esential, redobandirea bunurilor expropriate si nationalizate de regimul politic comunist.

• aprilie. Se publica, la Pitesti, revista Inedit, redacto-sef, Calin Vlasie, ulterior, fondator, Editura Calende, apoi, Compania Paralela 45 Pitesti, tipografie, editura, targuri de carte, premii nationale, relatii externe, astazi, preocupari diversificate si benefice.

• aprilie 21. apare, la Pitesti, primul numar al publicatiei de informatii si opinii sportive Sporting, redactor-sef, Sevastian Tudor.

• aprilie 27-29. Simfonia lalelelelor, Editia XIII, participa, 25 de unitati specializate de stat din Romania, precum si un floricultor particular. Expozitia s-a organizat la Casa artelor, spatiu inaugurat cu acest prilej.

• mai 20. Primele alegeri prezidentiale si parlamentare, dupa decembrie 1989, organizate pe baza regulilor hotarate de Consiliul Provizoriu de Unitate Nationala. In arges, din cei 506 430 de alegatori inscrisi pe liste, s-au prezentat la urne 435 005, ramanand valabile 427 420 de buletine, 758 fiind anulate. Pentru functia de presedinte al Romaniei, argesenii, facand parte din Circumscriptia Electorala Nr. 3, s-au pronuntat astfel: Ion Iliescu (FSN) – 92,55%, Radu Campeanu (PNL) – 4,67%, Ion Ratiu (PNTCD) – 2,77%. In Senat, au fost alesi Vasile Nitu, Petru Pop, Sava Costache, din partea FSN, iar in Camera Deputatilor, Catalin Marian Radulescu, Nicolae Olteanu, Calinic Constantin argatu, Filip Georgescu, Constantin Dragomir, Nichita Sandu, adrian Duta, Dan Cristian Popovici, Cornel Constantinescu (FSN), Constantin Topliceanu (MER), Nicolae Enescu (PNL), Cornel Nica (PSDR). Parlamentul a lucrat in calitate de adunare Constituanta.

• iunie 15. Este deschisa, la Pitesti, alianta Franceza, prima din Romania, recunoscandu-se Statutul aliantei Franceze de la Paris, existenta din 1883.

• iulie 16. Se reinfiinteaza, la Pitesti, Camera de Comert si Industrie arges, fondatori, 42 de agenti economici cu capital de stat si 13 intreprinzatori particulari. Presedinti, succesiv, Ion Badescu, Marian Nistor, Ion Capatana, secretar general, Sorin Visinescu.

• august 8. Monitorul Oficial al Romaniei Nr. 98 a publicat Legea Nr. 15, pe baza careia, la Pitesti, marile unitati economice, de stat, ori cooperatiste, cele mai multe datand din perioada postbelica, s-au transformat in Societati Comerciale pe actiuni, privatizandu-se mai ales prin metoda Mebo, respectiv: Combinatul Petrochimic – arpechim Sa; Combinatul de articole Tehnice din Cauciuc – Rolasta Sa; Combinatul de Prelucrarea Lemnului – alprom Sa (1994); Intreprinderea de autoturisme – automobile Dacia Sa, Intreprinderea de Motoare Electrice – Imep Sa, apoi, ana Imep Sa; Intreprinderea de Stofe – argeseana Sa (1996); Intreprinderea Textila – Novatex Sa si Divertex Sa; Intreprinderea de Incaltaminte – argesin Sa; Fabrica de Bere – Pitber Sa; Intreprinderea de Subansamble auto, fosta Progresul-Subansamble auto Sa (1995); Intreprinderea de Comert Exterior autodacia – autodacia Sa; Intreprinderea de Morarit si Panificatie – Spicul arges Sa; Intreprinderea Comerciala de Stat Textile-Incaltaminte – Fortuna Sa si Trivale M. Sa; Intreprinderea Comerciala de Stat Metalo-Chimice- Universal Sa si Casnicom Sa (1994); Intreprinderea de Comert cu Ridicata Metalo-Chimice – Grosmetchim Sa; Intreprinderea de Comert cu Ridicata Textile-Incaltaminte – argintex Sa; Intreprinderea Comerciala de Stat alimentara – Supercom Sa; Trustul de Constructii arges – Secona, Selca, Nordco, apartamentul, Instag, Premeco, Infcon (1991), Trustul de Constructii Industriale – argecom, Transervice, Socomar, Conarg, Simarc, Betarom (1994), Uniunea Judeteana a Cooperativelor de Consum arges – Federalcoop; Uniunea Judeteana a Cooperativelor Mestesugaresti – atcom etc.

• august 9-15. Festivalul de Folclor Carpati, realizat inclusiv la Pitesti, devine international. In 2006, formatii din Georgia, Grecia, Turcia.

• august 9. S-a inaugurat Casa de ajutor Reciproc a Pensionarilor din Pitesti, parterul blocului D5, din Bulevardul Republicii.

• august 10. Conducerea municipiului Pitesti este preluata, ca primar, de Ion Carstoiu, cu activitate pana la 1 noiembrie 1990 (ulterior, prefect), urmat de Ion Dumitrescu.

• octombrie 3. Locuitorii din Pitesti au urmarit, cu deosebita atentie, reunificarea Germaniei.

• octombrie 4. a aparut saptamanalul alerta, Nr. 1, editor, Directia de Politie a Judetului arges, redactor-sef, Gheorghe Blajan.

• noiembrie 16. Iese de sub tipar, la Pitesti, Curierul de arges, Nr. 1, editor, Filiala Judeteana arges a Frontului Salvarii Nationale, redactor-sef Sevastian Tudor, ulterior, Ion Lica-Vulpesti.

• noiembrie 27. Legea Nr. 31, referitoare la organizarea Societatilor Comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Nr. 126, a generat, la Pitesti, declansarea imediata a privatizarii. Era solicitat, ca aport de capital minim, 100 000 de lei (aproximativ 500 de dolari) pentru S.R.L. si 1 000 000 de lei pentru societatile comerciale pe actiuni sau in comandita pe actiuni.

• decembrie 1. Este infiintata, la Pitesti, Sucursala arges a Bancii Comerciale Romane (B.C.R.), capital integral de stat, functionand, initial, in cladirea Sucursalei Bancii Nationale Romane din localitate.

• decembrie 1. Se deschide, la Pitesti, Sucursala arges a Bankoop (Legea Nr. 35, din 1990), filiale la Campulung, Curtea de arges, Costesti, Topoloveni.

1991-2008. S-au construit, la Pitesti, Bisericile Ortodoxe din cartierele Trivale, Razboieni, Gavana, Nord, Tudor Vladimirescu, casele parohiale de la Bisericile Ortodoxe Sfanta Vineri, Sfantul Ilie si Sfantul Ioan, Bisericile Cultelor neoprotestante din strazile Dumbravei, Dealurilor, Sfanta Vineri, spatiile administrative ale Bisericii Romano-Catolice, strada Victoriei.

1991-1996. La Uzinele Dacia, Colibasi, Pitesti, se fabrica autoturismul Liberta.

1991. Oficiul Registrului Comertului din judetul arges a inscris 2991 de firme, cele mai multe avand sediul la Pitesti.

• a aparut revista Cultura, Nr. 1, director, Radu Stancu, redactor-sef, Sergiu Nicolaescu, editor, Societatea Ecologica Omul si Natura, Pitesti.

• Prima firma privata, aparuta in spatiul argesean, pe baza reglementarii liberei initiative, a fost cu capital romano-libanez (Jadiana S.R.L.), urmata de cele cu capital romano-sirian (Romanorienet S.R.L.), romano-german (Tehnomec S.R.L.), romano-iranian (Eky & Fery S.R.L.), romano-englez (Chemro S.R.L.), iar primele cu capital integral romanesc au apartinut, in Pitesti, micilor investitori Maria Nicolaescu si Gheorghe Ionescu (Union S.R.L.), Elena Panait, Mihaela Nicolae si Maria Patrascu (Nico S.R.L.), adrian Nicolaescu, Ovidiu Scobai, Constantin Zarnescu, Stefan Teodorescu (Quatro S.R.L.), proprietar in 2006, Ion Brumaru. Primul asociat unic ramane, in economia locala din 1991, patronul alesandru Badescu (Breasla Inteligent S.R.L.).

1991-2002. Sunt edificate Complexul Peugeot, aliänz Tiriac, Banca Comerciala, Centrul Medical Elim, Centrul de Piese de Schimb Dacia, Service CNCD, Poligonul de Incercari si Birouri Dacia-Renault, constructor, Conarg, Grupul de Firme Vasicos Pitesti.

1991-2003. Extinderi, Muzeul Judetean arges, Sala Sporturilor, edificii noi, sedii bancare, complexe comerciale, numeroase alte constructii, executant, S. C. Nordco S.a., presedinte, Consiliul de administratie, Mircea Georgescu.

1991, ianuarie. a aparut, la Pitesti, revista de cultura Calende, anul I, Nr. 1, tinand, editorial, revista arges, Nr. 231 (Calende, 1 = arges, 232), director, Nicolae Oprea, responsabil de redactie, Calin Vlasie. Din octombrie 1991, a editat suplimentul cultural arges.

• martie 22. Institutul de Invatamant Superior din Pitesti s-a transformat in Universitatea din Pitesti, Nota Guvernului, 4 ianuarie 1991, Ordinul Ministrului Invatamantului si Stiintei, Nr. 4894, datat, 22 martie 1991, primul rector, Ioan Vucu.

• aprilie 11. La Pitesti, s-a infiintat SC apollo S.a., prima firma particulara de difuzare a presei de dupa decembrie 1989, editeaza, incepand cu saptamana 22-28 mai 1991, ziarul independent Iomposibil, 14 numere, director Dan Ioan Pantoiu.

• aprilie 26-28. Simfonia lalelelor, Editia XIV, standuri expozitionale, 26 de unitati specializate din tara, un floricultor si doi pictori din Pitesti. aranjamente florale, ambasada Republicii Populare Chineze la Bucuresti.

• august 27. Numerosi pitesteni din Pitesti si-au exprimat bucuria la proclamarea independentei de stat a Republicii Moldova, desprinsa din URSS, sperand, totodata, in reunificarea cu statul roman. Initiative, Pro Basarabia, Pro Bucovina, asociatii, fundatii, cluburi.

• septembrie 2. a inceput, la Pitesti, edificarea sediului Sucursalei Bancii Comerciale Romane (6198 de mp), arhitect, Pompiliu Soare, ingineri, aurelian Boghina, Ioan Calota, Nicolae Badea, SC Proiect arges Sa, constructori, SC Conarg Sa, SC Simarc Sa Pitesti, inaugurare, 4 iunie 1994, director, Marin Treapat, diriginte de santier, Petre Toma.

1992-1996. Sunt construite, in Pitesti, 830 de cladiri proprietate particulara, cu deosebire locuinte (vile).

1992. Numarul firmelor inscrise la Oficiul Registrului Comertului arges era de 3922, majoritatea fiind din Pitesti.

• La Pitesti, s-au introdus sase cifre la numarul de telefon, de la 1 mai 2008, obligatoriu, folosirea si a prefixului 0248 inclusiv pentru convorbirile locale.

• Pe timpul Razboiului Civil din Iugoslavia, mai multi copii din orasul infratit Kragujevaè (Serbia) sunt gazduiti la Pitesti.

• Directia de Statistica a judetului arges evidentia, pentru Pitesti, 179 337 de rezidenti, locul 14 pe tara, respectiv, 4 403 locuitori/kmp, 52,1% populatie activa, din care, 49,6% ocupata in industrie.

• februarie 9. In Pitesti, pe baza Constitutiei din 1991, primul tur de scrutin pentru functiile de primar, viceprimar, consilieri municipali, 20 de candidati la fotoliul de primar (noua independenti, 11 reprezentand partide sau grupari politice), 269 de candidati, alesi 25, la consilieri, din care, 13 independenti.

• februarie 23. al doilea tur de scrutin, primar, Tudor Pendiuc (Frontul Salvarii Nationale), aflat in functie si astazi, viceprimar, Mircea Popa (independent, la primul tur de scrutin, din partea Partidului National Liberal – aripa Tanara).

• martie 1. Depunerea Juramantului de primarul municipiului Pitesti si consilieri, intrand in vigoare Legea Nr. 69, din 1991, privind administratia Publica Locala, Consiliul, for deliberativ, primarul si viceprimarul, atributii executive.

• aprilie 30-mai 3. Simfonia lalelelor, Editia XV, au participat, cu stand expozitional, 32 de firme de stat, particulare si asociatii familiale.

• mai 22. In Pitesti, o noua Consfatuire Nationala a Drumarilor, implinirea a 130 de ani de la adoptarea primei Legi in domeniu (1862). Dezvelirea Monumentului Drumarilor, DN 73C, km 1+300 Campulung Muscel – Curtea de arges, initiator, Ion Gheorghe, seful Sectiei Drumuri Nationale Pitesti.

• mai 28. Din Filiala arges a Frontului Salvarii Nationale, s-a desprins gruparea ce a format structura locala a Partidului Democratiei Socialiste din Romania, presedinte, Vasile Nitu. a editat, initial, publicatiile Frontul Romanesc si Maine.

• iunie. Dupa 30 de ani de participare in esalonul superior al campionatului national de fotbal, echipa F. C. arges a retrogradat in divizia secunda.

• iulie 1. In urma scindarii Frontului Salvarii Nationale, la Pitesti, s-a constituit Frontul Democrat al Salvarii Nationale, devenit, apoi, Partidul Democrat, presedinte al Filialei arges, Ion Carstoiu.

• iulie 25. Echipa Clubului de fotbal aripi, din cadrul Scolii Nr. 11 Pitesti, a castigat Marele trofeu al turneului international organizat in Olanda.

• august 11. Partidul Romania Mare a infiintat, la Pitesti, din initiativa a opt membri fondatori, Organizatia Judetului arges, prima Conferinta, 1 martie 1992, presedinte, Ion Minzina. De-a lungul anilor, reprezentanti in Parlament: Nicolae Leonachescu, Mihai Ungheanu, Ion Minzina, Florentin Moraru, Dragos Dumitriu. La 26 august 2006, 15 ani de activitate.

• august 24-30. Piata Civica Centrala, Targ de automobile, Editia I, organizator Camera de Comert si Industrie arges, noua fabricanti de masini si piese auto, devenit traditional, impreuna cu alte targuri de marfuri pe diferite profiluri, intermediate inclusiv de asociatia Oamenilor de afaceri Pitesti.

• septembrie 4. Se infiinta, la Pitesti, sub egida Camerei de Comert si Industrie arges, filiala Scolii Romane de afaceri, activitate pana la 29 mai 1995.

• septembrie 19. In Piata Vasile Milea, intalnirea candidatului Conventiei Democratice la presedintia Romaniei, Emil Constantinescu, cu locuitori din arges – Muscel.

• septembrie 27. alegeri prezidentiale (primul tur) si parlamentare, municipiul Pitesti a facut parte din Circumscriptia Electorala Nr. 3.

• octombrie 1. Se deschid cursurile Universitatii din Pitesti si Universitatii Particulare Constantin Brancoveanu, rectori, Ioan Vucu, respectiv, alexandru Puiu.

• octombrie 10. Publicarea listelor complete ale senatorilor si deputatilor alesi la 27 septembrie 1992. Din arges, in Parlamentul Romaniei, senatori: alexandru Paleologu (CDR-PaC), Constantin Simionescu (FDSN), Gheorghe Rizescu (FDSN), Constantin Radu Baltazar (FSN); precum si deputati, Barbu Pitigoi (CDR-PNTCD), Sergiu George Rizescu (CDR-PNTCD), Vasile Nitu (FDSN), adrian Duta (FDSN), Marian Jugravu (FDSN), Iulian Nistor (FDSN), Doru Viorel Ursu (FSN), Gheorghe Zgondea (FDSN), Dan Cristian Popovici (PRM), Dumitru Dragut (PSM). Ulterior, senatorul Constantin Radu Baltazar a devenit independent.

• octombrie 11. alegeri prezidentiale, turul II, Ion Iliescu, sef al Statului, in arges, 74,2% din voturi, Emil Constantinescu, 25,8%.

• decembrie 29. Vasile Nitu, presedintele Organizatiei Judetene a FDSN, a fost numit prefect de arges, la instalare, Petre Ninosu, ministrul Justitiei in Guvernul Nicolae Vacaroiu.

• decembrie 30. Un dolar american se cumpara si se vindea, la Pitesti, cu aceeasi suma, 438,60 lei, iar o marca germana, cu 274,10 lei.

1993. Este dat in folosinta, noul sediu al Bancii agricole, Sucursala arges, institutie cumparata de Raiffeisen Bank, astazi, cladire proprie, strada Craiovei, arhitect, anton Staicu.

• ianuarie 19. S-a infiintat, la Pitesti, SC Net Wire TV, transmisie prin cablu, 24 de programe, ulterior, SC Terrasat, SC Cable TV, 32 de programe, astazi TVS, inclusiv emisiuni proprii.

• martie 2. Resedinta argesului se afiliaza Federatiei Municipiilor din Romania.

• mai 7-9. Simfonia lalelelor, Editia XVI, au participat, cu expozitii proprii, 15 unitati specializate din Romania.

• mai 20. Sarbatorirea a 605 ani de la atestarea documentara medievala a localitatii Pitesti, patroni spirituali, Sfintii Imparati Constantin si Elena.

• mai 25. Inceperea lucrarilor la Biserica Femeilor, cartierul Gavana, cu hramul Nasterea Maicii Domnului si hramul Sfintele Femei Mironosite, initiator, Elena Zor.

• iunie 28-iulie 4. Echipa de baieti a Clubului Sportiv Scolar Viitorul, campioana nationala la minibaschet (categoria 11-12 ani), trofeul Cosul de aur si titlul Cea mai tehnica echipa.

• iulie 1. Infiintarea Curtii de apel Pitesti, pentru judetele arges si Valcea, primul presedinte, magistratul Nicolae Onciulescu.

• august 10. apare, la Pitesti, publicatia Trivale, Nr. 1, editata concomitent cu argesul Liber (cotidian independent), Curierul de arges (Frontul Salvarii Nationale), Frontul Romanesc (Frontul Democrat al Salvarii Nationale), Glia argeseana (Partidul Democrat agrar din Romania, redactor-sef, Nicolae Oanta), Concret (Sindicate), ara (anunturi si Reclame, director, Cecilia Cornateanu).

• septembrie 17. Presedintele Romaniei, Ion Iliescu, viziteaza SC arpechim Sa, SC Dacia Sa, Institutul de Cercetari Nucleare Colibasi. Intalnire, la Pitesti, cu factorii de decizie ai judetului arges.

• octombrie 23. Consiliul Judetean arges (presedinte, Florea Costache) a initiat demersurile pentru edificarea Bibliotecii Judetene arges din Pitesti (director, Silvestru Voinescu). aparitia Hotararii de Guvern Nr. 346, prim-ministru, Nicolae Vacaroiu (23 iunie 1994), arhitecti, alexandru Multescu, Maria Multescu (Institutul de Proiectare Pitesti), constructor, SC Socomar Sa (inceperea lucrarilor, 25 octombrie 1995).

• decembrie 16. Prin Hotarare a Consiliului Local, se atribuie Titlul de Cetatean de Onoare al municipiului Pitesti, romanilor din Republica Moldova, condamnati in Procesul politic de la Tiraspol, Ilie Ilascu, andrei Ivantoc, Tudor Petrov-Popa, alexandru Lesco, Petre Godiac.

1994. Este infiintata, la Pitesti, SC alcadibo Trading Sa, inaugurarea hotelului si consemnarea unui deceniu de activitate, 20 decembrie 2004, in prim-plan, Constantin Paunescu, George Tudorascu, Paul Zamfir.

• Deschiderea, in Pitesti, a Sucursalei Bancii Ion Tiriac, din august 2000, Compania aliänz-Tiriac asigurari Sa, colaborare romano-germana, directori cunoscuti, Nicolae Hirizan, Gheorghe Hera, Stefan Osiac.

• Finalizarea lucrarilor la constructia Centralei Telefonice alcatel (Palatul Telefoanelor), din Pitesti, arhitect, Ion Popescu, constructor, SC Socomar Sa arges, inaugurare oficiala, 12 septembrie 1995.

• Sunt date in folosinta sediul central al agentiei pentru Protectia Mediului (strada Vasile Lupu) si blocul Corona (strada I. C. Bratianu), astazi, Registrul Comertului, alte institutii bancare, financiare, de asigurari.

• SC alprom Sa, din Pitesti, a obtinut Premiul de calitate al Festivalului International aword for Comercial Prestige, Madrid, Editia XXIV.

• Se tipareste Buletinul pitestenilor, Nr. 1, in cuprins, hotarari ale Consiliului Local, comentarii, opinii, sesizari, raspunsuri la intrebari.

• februarie 23. S-a editat, la Pitesti, Jurnalul de arges, Nr. 1, saptamanal de informatii de diverse, fondatori, Cristian Vasile, Gabriel Grigore, integrat, pana in 2002, Corporatiei pentru Cultura si arta Intact, Bucuresti.

• februarie 25. Constituirea Filialei arges a Partidului National Democrat Crestin, presedinte, Ion Popa argeseanu, devenit, ulterior, lider local al Partidului Unitatii Nationale Romanesti, 7 martie 1994.

• martie. Initiativa infiintarii Filialei arges a Organizatiei Luptatorilor in Revolutia Romana din decembrie 1989, initial, zece membri.

• martie 15. apare buletinul informativ Panoramic economic si comercial, Nr. 1, publicatie a Camerei de Comert si Industrie arges.

• aprilie 22-24. Expozitia Simfonia lalelelor, Editia XVII, 23 de unitati specializate din Romania.

• mai 5. Inaugurarea lucrarilor la Biserica avand hramul adormirea Maicii Domnului, din cartierul Trivale, Pitesti, finalizate in noiembrie 2004.

• iunie 1. Echipa F C arges-Dacia Pitesti revine in primul esalon al campionatului national de fotbal.

• iunie 23. In cadrul Saptamanii Olimpice, la Pitesti, Curtea de arges, Campulung, Ziua mondiala a handbalului.

• septembrie 15. apare, la Pitesti, Curierul Zilei, Nr. 1, cotidian independent al judetului arges, echipa redactionala, Marilena Barata, Gheorghe Smeoreanu, Constantin Negut, Laurentiu Ungureanu. Numarul 3375 s-a tiparit joi, 15 septembrie 2005, la implinirea a 11 ani de existenta a publicatiei si a suplimentelor pe diverse teme. Trustul de Presa Republica, pentru un timp, publicatie nationala eponima.

• septembrie 15. administratia Domeniului Public avea, in Pitesti, suprafata de 247 de hectare spatii verzi (parcuri, gradini publice, scuaruri, terenuri cultivate in zone stradale si in cartiere, pepinierile dendrologice Gavana (20,11 ha) si Maracineni (35,32 ha), Sera Strand (0,9 ha), Gradina Zoologica Trivale (12,5 ha), Lacul Strand (1,80 ha).

• noiembrie 12. Liceul alexandru Odobescu din Pitesti, 75 de ani de la infiintare, revista Zorile, Serie Noua, intalniri de promotii, adunare festiva, spectacole artistice si sportive, Monografie, autor, Petre Popa, directorii evenimentului, Ion Popescu, Dumitru Ureche, Gabriela Dumitrescu, inspector scolar general, Gheorghe Lungoci.

• noiembrie 14. Infiintarea organizatiei locale a Partidului Democrat de Centru, presedinte, Dan Manu.

1995-1996. Modernizarea cladirii Sucursalei arges a Bancii Nationale Romane din Pitesti, director, Ion Badescu, constructor, SC Secona Sa, manager Mihail Constantin Mitrache.

1995. Municipiul Pitesti avea, aproximativ, 187 000 de locuitori.

• apare pe piata autoturismul Dacia Nova, primul model in totalitate autohton.

• asociatia Fostilor Detinuti Politici din judetul arges a realizat, in apropierea Vechiului Penitenciar Pitesti, o compozitie sculpturala memoriala, presedinte, Fundatia Culturala Memoria, Ilie Popa.

• au vizitat municipiul Pitesti liderii politici Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Ion Iliescu, Mircea Ionescu-Quintus, alexandru Paleologu, Petre Roman, Ion Ratiu, realizand intalniri cu diverse categorii de cetateni.

• apar, la Pitesti, publicatiile Faclia dacica (redactor-sef, Dumitru anghel), Consilierul, In… amicii, Clapponul, androcles, precum si revistele scolare Mugur de fluier, HBH, Insecticid, Musca, avand durata efemera.

• Editura Brio Star Pitesti realizeaza anuarul firmelor din arges, Editia I, 1995-1996, colaborare, Camera de Comert si Industrie arges, ziarul Curierul Zilei.

• februarie 1. au inceput lucrarile la pasajele pietonale subterane Magnolia si Grivitei, primele realizate in Pitesti, inaugurare, 20 mai 1996, executanti, SC argecom Sa, SC Santierul 11 CF Pitesti, dotate partial (2008) cu scari rulante.

• martie 30. Prin Hotarare a Consiliului Local Pitesti, se infiinteaza Regia autonoma pentru Gospodarire Comunala, reorganizata in 1996 (Regotrans) si 2000.

• aprilie. Este numit prefect de arges Constantin Nicolescu, ulterior, senator si presedinte al Consiliului Judetean arges, membru marcant, Partidul Social Democrat.

• aprilie 1. In baza aprobarii ministrului apararii Nationale, incepand cu 1 aprilie 1995, apararea Civila devine Protectia Civila.

• aprilie 14-16. Simfonia lalelelor, Editia XVIII, standuri proprii, 29 de unitati specializate din Romania.

• mai. Seminarul Teologic din Pitesti editeaza Seminarium, Nr. 1 (Serie Noua), revista fondata in 1930, presedinte de onoare, Preasfintitul Calinic, episcopul argesului si Muscelului.

• mai 6. Unitatea Militara auto Basarab I, manifestari consacrate, in Pitesti, Semicentenarului primei promotii de subofiteri si maistri auto, respectiv, implinirii a cinci decenii de la finalizarea celui de al Doilea Razboi Mondial.

• mai 17. Este infiintata, la Pitesti, Filiala arges a Federatiei Nationale a Revolutionarilor din Romania.

• mai 18. Consiliul Local aproba Regulamentul privind acordarea Titlului de Cetatean de Onoare al Municipiului Pitesti.

• mai 20. La Pitesti, constituirea organizatiei municipale a Partidului Socialist, presedinte, Florian Lupu, presedinte, Consiliul Judetean arges al partidului, Marian Banica.

• mai 21. Se confera, de Consiliul Local, confera Titlul de Cetatean de Onoare al Municipiului Pitesti, pentru sportivul Nicolae Dobrin, lt. col. (r) Ion Dumitru, col. (r) Gheorghe Ghencea, col. (r) Ion Ignat, actorul Ion Focsa. Festivitatea, 29 mai 1995.

• iulie 21. In municipiul Pitesti, Carnavalul Tineretii, Piata Vasile Milea, in continuare, editii anuale.

• septembrie 18. Prin Ordinul Ministerului Sanatatii Nr. 1758, s-a infiintat, in cladirea Spitalului Vechi, Centrul de Diagnostic si Tratament Pitesti, directori cunoscuti, Dana Costache, Dan Gabriel Popa.

• octombrie. Primaria Municipiului Pitesti initiaza colaborarea cu agentia americana USaID, concretizata in 1996, intermediar, Firma Chemonics, responsabila cu aplicarea Programelor agentiei amintite in Romania.

1996. aparitia volumului Istoria Primariei Pitesti, de Teodor Mavrodin, Editura Pamantul, Pitesti, 1996, 256 de pagini, anexe, iconografie.

• Un numar de 1124 de firme argesene , majoritatea avand locatie in Pitesti, s-au inscris la Oficiul Registrului Comertului arges.

• Sub egida asociatiei Luptatorilor din Decembrie 1989 arges, la Pitesti, Conferinta Nationala a Uniunii Nationale a Organizatiilor Revolutionarilor din Decembrie 1989.

• Fondarea Grupului Industrial de Componente Pitesti, 25 de firme cu profil economic diversificat, presedinte al Consiliului de administratie, Gheorghe Badea.

• Finalizarea lucrarilor la cladirea Sucursalei Pitesti a Bancii Romane de Comert Exterior (Bancorex), institutie falimentata, in prezent, sediul unor servicii specializate ale Politiei Judetului arges.

• ianuarie 13. Rectorul Universitatii din Bucuresti, Emil Constantinescu, a lansat dialogul cu pitestenii, pe tema Romania Mileniului Trei. Cine o educa? Cine o reprezinta? Cine o construieste?.

• februarie 5-11. Elevul de 14 ani, Horia Geanta, membru al Clubului Bancii Nationale Romane, Sucursala Pitesti, a castigat finala Campionatului national de sah rezervat copiilor, desfasurat la Calimanesti.

• februarie 22. Consiliul Local Pitesti a decis asocierea Primariei cu firma americana de restaurante Mc Donald´s, prima investitie, zona Gara-Sud, inaugurare, 20 martie 1997.

• martie 28. Se hotaraste infiintarea, la Pitesti, a Centrului Social Copiii Strazii, din 1997, sub autoritatea Consiliului Judetean arges.

• aprilie 15. Ziua a doua de Pasti, dupa o iarna foarte grea, inceputa in octombrie 1995, cu zapada abundenta si temperaturi ridicate, la Pitesti, a nins, stratul de zapada atingand, in numai doua ore, zece centimetri.

• aprilie 17. Casa de Cultura a Sindicatelor a sarbatorit 25 de ani de activitate, directori, succesiv, Ion Vladescu, Dorel Stefanescu, George apostol.

• aprilie 26-28. Simfonia lalelelor, Editia XIX, 30 de firme participante, particulare si de stat, din Romania si din Republica Moldova.

• mai 13. S-a inaugurat sediul Sucursalei CEC arges, 2400 de mp, 20 de ghisee, arhitect, Pompiliu Soare, director, Gheorghe Sandu.

• mai 15. Prim-ministrul Romaniei, Nicolae Vacaroiu, a inaugurat santierul Campusului Universitatii din Pitesti, Targu din Vale, constructii incepute in 1988 pentru Piata agroalimentara, obtinute, prin transfer, de la SC Supercom Sa.

• mai 20. Pe baza Legii Nr. 35, localitatea urbana Colibasi, avand in componenta inclusiv Uzina Dacia, a luat denumirea de orasul Mioveni.

• mai 20. Prin Hotarare a Consiliului Local, este conferit Titlul de Cetatean de Onoare al Municipiului Pitesti, profesorilor Emanoil Popescu (muzician, dirijor) si Nicolae Spinei (literat).

• mai 21. S-a rezervat viitorul amplasament al Catedralei Ortodoxe din Pitesti, intersectia Bulevardul Republicii, strazile Craiovei si Egalitatii, arhitect, Maria Multescu.

• iunie 2. alegeri pentru primar si Consiliul Local Pitesti, 78 de sectii de votare, in urma primului tur de scrutin, pentru functia de primar, Tudor Pendiuc (USD) – 39,27%, Simion Preoteasa (CDR) – 14,25%, Eugeniu Mazilu (PDSR) – 8,32%. In Consiliul Local: CDR – 19,14%, USD – 18,21%, PDSR – 9,69%, alte partide 52,96%. La vot, s-au prezentat 46,58% din alegatorii inscrisi pe listele electorale.

• iunie 18. S-a dat publicitatii structura numerica si nominala a consilierilor municipiului Pitesti: USD – 7, CDR – 7, PDSR – 3, PRM – 2, PSMR – 1, PaC – 1, MER – 1, PNL Campeanu – 1, primar, Tudor Pendiuc.

• august 6-11. Campionatele Balcanice de natatie de la Belgrad, rezervele seniorilor, Larisa Lacusta, din Pitesti, trei medalii de aur.

• septembrie 12. Este conferit, prin Hotarare a Consiliului Local, Titlul de Cetatean de Onoare al Municipiului Pitesti, elevului Ciprian Manolescu, excelente rezultate olimpice.

• noiembrie 3. alegeri prezidentiale (primul tur) si parlamentare. Pentru arges, senatori, Eugen Vasiliu (PNL-CDR), Nicolae Vacaroiu (PDSR), Octavian Stireanu (PD-USD), Ion Minzina (PRM); deputati, alexandru Stanescu, Mihai Petre Georgescu (1996-1997), Dan Ghibernea, Vasile Stan (PDSR), Barbu Pitigoi, Sergiu Rizescu, Romeo Nanu (PNTCD-CDR), Nicolae Leonachescu (PRM), Ion Carstoiu (PD-USD), Nicolae Ionescu (PUNR). Temporar, Emil Baciu (2000), Marin Gheorghe (1997-2000), Serban Constantin Valeca (2000).

• noiembrie 7. Infiintarea Biroului pentru administrarea Cimitirelor si Prestari Servicii Funerare din cadrul Primariei Municipiului Pitesti. In anii urmatori, reamenajarea Cimitirelor Gavana si Prundu, extinderea Cimitirului Sfantul Gheorghe din Pitesti, construirea Capelelor Civila si Militara.

• noiembrie 8-13. Vizita delegatiei din orasul italian Caserta, condusa de viceprimar, realizarea unui Proiect de Protocol pentru reluarea si diversificarea relatiilor de colaborare.

• noiembrie 17. alegeri prezidentiale, turul II, sef al statului, Emil Constantinescu, in arges, Ion Iliescu (58,38%), Emil Constantinescu (41,62%).

• decembrie 19. Prin Hotarare a Consiliului Local, este conferit Titlul de Cetatean de Onoare al Municipiului Pitesti, pictorului Ion Salisteanu.

1997-1998. La finalul Campionatului national de fotbal, prima Divizie, echipa F. C. arges-Dacia Pitesti, locul III.

1997. Sunt construite, in municipiul Pitesti, 244 de cladiri particulare, majoritatea locuinte (vile).

• In Pitesti, Congresul Fundatiei Italienilor din Romania.

• Liceul de arta Dinu Lipatti, din Pitesti, a sarbatorit 40 de ani de activitate, gazduind Olimpiada Nationala de specialitate.

• ianuarie 7. Cotidianul argesul, director, Mihai Golescu, a tiparit suplimentul literar-artistic Sagetatorul, Nr. 1, redactor responsabil, Virgil Diaconu, redactori, Marian Barbu, Toma Biolan, ulterior, echipa editoriala modificata.

• ianuarie 27-februarie 2. Cupa Mondiala de Natatie, desfasurata in Germania, Larisa Lacusta, medalia de aur.

• februarie 28. Municipalitatea primeste vizita ambasadorului Canadei in Romania, intermediata de Valeriu Pop, din Pitesti, fost ambasador al Romaniei in Canada, impreuna cu senatorul de arges, Octavian Stireanu.

• martie 17. Vizita ambasadorului Republicii africa de Sud, cu ocazia cumpararii, de o firma din aceasta tara, a pachetului majoritar de actiuni la SC Pitber Sa Pitesti, unitate, astazi, nefunctionala.

• martie 27. Dezvelirea compozitiei sculpturale Doina si Ion aldea Teodorovici, dedicate artistilor moldoveni decedati, in Romania, 30 octombrie 1996, initiativa a Fundatiei eponime, presedinte, Tudor Pendiuc, prim-vicepresedinte, Florin Sandru. anual, ceremonia depunerii de coroane cu prilejul consemnarii unirii Basarabiei cu statul roman, 27 martie 1918.

• mai 9-11. Editia XX, jubiliara, a Simfoniei lalelelor, au participat, 37 de unitati floricole din Romania. La deschidere, personalitati marcante ale vietii politice romanesti si straine.

• mai 17. Grupul de Pompieri arges a primit, pe baza Decretului Prezidential Nr. 110, din 14 martie 1997, Drapelul de Lupta si eponimul Capitan Puica Nicolae.

• mai 21. Cu prilejul Zilelor Colegiului I. C. Bratianu, la Pitesti, vizita Presedintelui Romaniei, Emil Constantinescu. Institutia devine Colegiul National la 16 iunie 1997.

• iunie 16. Primeste numele armand Calinescu Grupul Scolar de Industrie Usoara din Pitesti, aflat pe strada I. C. Bratianu.

• octombrie 7. Primarul orasului francez Chartres, insotit de mai multi consilieri, viziteaza municipiul Pitesti.

• octombrie 12. au loc, in centrul municipiului Pitesti, sub genericul „Nu trageti in noi cu materii noi”, manifestatii de protest ale elevilor din Clasa XII, integrate actiunilor generalizate impotriva Deciziei Ministerului Invatamantului, privind sustinerea Bacalaureatului la sapte materii, in loc de patru, ca pana atunci.

• noiembrie 7. Este inaugurat, la Pitesti, Campusul Universitatii Constantin Brancoveanu, rector, alexandru Puiu, prorector, Ovidiu Puiu.

• noiembrie 12. La Pitesti, deschiderea Centrului de zi Nova pentru copiii cu handicap, colaborare si participare, Nils G. Revelius, ambasadorul Suediei la Bucuresti.

• noiembrie 27. Festivitatea organizata de administratia Domeniului Public, la implinirea a 25 de ani de la plantarea sistematizata a lalelelor in Pitesti.

• au fost eliberate, in municipiul Pitesti, 243 de noi autorizatii pentru constructii particulare, cele mai multe, edificari sau extinderi de locuinte.

• SC arpechim Sa Pitesti se integreaza Grupului Petrom, astazi, Petrom OMV.

• SC Pitber Sa, dupa esecul solutiilor de redresare, adera la Grupul Ursus, ulterior (2005) diminueaza activitatea productiva, pana la incetarea activitatii.

• Oficiul arges al Registrului Comertului a inregistrat 850 de noi firme, cele mai multe din Pitesti.

• ianuarie 15. Scolii Nr. 11, Cartierul Craiovei, Pitesti, i se atribuie numele Mihai Eminescu.

• februarie 3. Preparative privind deschiderea Centrului de Informatii pentru Cetateni in Primaria Pitesti, colaboratori, specialisti de la Chemonics, firma sub-contractoare a USaID, initiativa amintita anterior.

• februarie 7. Inaugurarea Centrului Social Casa Vitoria, cu sprijinul Fundatiei Compartir din Spania.

• februarie 26. Este atribuit numele Nicolae Simonide Scolii Nr. 1, zona centrala a municipiului, cea mai veche institutie publica de invatamant (1833) din Pitesti.

• martie 15. Semnarea acordului de infratire a municipiului Pitesti cu orasul suedez Borlänge.

• aprilie 10-12. Simfonia lalelelor, Editia XXI, importanti oaspeti din Olanda, Serbia, Suedia, Republica Populara Chineza.

• aprilie 28-22 decembrie 2002. a aparut, la Pitesti, publicatia Jurnal Puls, 127 de numere, director, Nicolae Badiu, redactor-sef, Virgiliu Martinescu, avand, succesiv, genericele: Jurnal Puls (Nr. 1-76), Pulsul argesului (77-83), Pulsul argesului si Muscelului (84-89), Pulsul apare in arges si Muscel (90-118), Pulsul bate aritmic in arges si Muscel (119-122), Pulsul pentru arges si Muscel (123-127).

• mai 5. anuntarea rezultatelor pentru alegerea Consiliului Local al Copiilor, a primarului si a viceprimarilor copii, validate de Consiliul Local Pitesti, 7 mai 1998.

• mai 11. Prin Ordinele emise de Ministerul Educatiei si Invatamantului, liceele Zinca Golescu si alexandru Odobescu din Pitesti obtin calitatea de Colegii Liceale, pastrand eponimiile anterioare, astazi, Colegii Liceale Nationale.

• mai 15-20. Manifestari sub genericul Zilele Pitestiului, la implinirea a 610 ani de la atestarea documentara medievala a localitatii. Expozitii, spectacole, publicatii, medalie jubiliara, diplome de onoare, emisiuni media, concursuri pe teme istorice, realizari edilitare si gospodaresti, intreceri sportive, delegatii straine.

• mai 20. adunare festiva consacrata sarbatoririi resedintei argesului. Decernarea Titlului de Cetatean de Onoare al Municipiului Pitesti pentru presedintele Romaniei, Emil Constantinescu. Dezvelirea statuii Mircea cel Batran, domn al Tarii Romanesti (1386-1418), ctitor al asezarii medievale Pitesti, lucrare in bronz, autori, aurelian Bolea, Grigore Minea, membri ai Uniunii artistilor Plastici in Romania.

• mai 20. Inaugurarea sediului Rectoratului Universitatii din Pitesti, prima institutie din noul Campus, Targu din Vale, Nr. 1, rector, Gheorghe Barbu, arhitect, Pompiliu Soare, constructor, SC argecom Sa. Invitati de onoare, presedintele Romaniei, Emil Constantinescu, ministrul Invatamantului, andrei Marga, delegati din Kragujevaè si Chisinau, prefectul de arges, aurel Teodorescu, presedintele Consiliului Judetean arges, Ion Mihailescu, primarul municipiului Pitesti, Tudor Pendiuc.

• iunie 6. are loc, la Pitesti, demararea programului voluntarilor Corpul Pacii, organizatie guvernamentala americana.

• iulie 1. Este deschis, in Pitesti, Complexul Comercial John, specializat in vanzarea produselor En-Gros, retea de magazine cu amanuntul, alte afaceri, sponsorizari.

• iulie 18. Ziua Prieteniei Romano-americane, organizatori, Primaria Pitesti si Corpul Pacii, manifestari sportive, civice, de agrement, turneu voluntar de baschet (3 la 3), orele curateniei, pasiunea mestesugurilor (indemanarilor), lectii de dans sud-american, discoteca in aer liber, Piata Civica Centrala Vasile Milea, noi editii in anii urmatori.

• august 10. Incepe, la Pitesti, Editia Jubiliara (XX) a Festivalului International de Folclor Carpati, participanti din Franta, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Bulgaria, Grecia, Romania. Parada costumelor, intalniri oficiale, spectacole, alte editii viitoare.

• august 17. Vizita ambasadorului Statelor Unite ale americii in Romania, James Rosapepe, insotit de Scott Johnson, director al agentiei Internationale de Dezvoltare, Jose Rals, director Peace Corps, Lane Bankers, director de programe al organizatiei. ambasadorul se va afla, la Pitesti, de asemenea, in zilele de 8 decembrie 1998, 22 noiembrie 1999, 25 mai 2000, cand viziteaza SC Rolast Sa, investitor majoritar, Fondul Romano-american.

• august 27. Prin Hotarare a Consiliului Local Pitesti, s-a acceptat retrocedarea cladirii Palatului Culturii pentru Ministerul Justitiei. Proteste publice, greva foamei din partea salariatilor institutiei. Infiintarea Centrului Cultural Pitesti, sediul nou (1999), Casa Cartii si Casa artelor, directori, succesiv, Valeriu Dobrin, Liviu Martin, Jean Dumitrascu.

• august 29. Secretarul ambasadei Japoniei la Bucuresti, atsutoshi Hagino, si reprezentantii Fundatiei Suishin au vizitat municipiul Pitesti, la Primarie, discutii privind schimburile culturale si economice dintre cele doua tarii.

• septembrie 17. Consiliul Local aproba aderarea municipiului Pitesti la Regiunea de Dezvoltare Nr. 3 Sud Muntenia, resedinta la Calarasi, avand un reprezentant in Consiliul pentru Dezvoltare Regionala (Euroregiune).

• octombrie 11-18. Zilele Teatrului alexandru Davila Pitesti, cu ocazia implinirii a 50 de ani de activitate permanenta, initial Teatrul Muncitoresc (1948), apoi, Teatrul de Stat.

• noiembrie 20-22. Se desfasoara, la Pitesti, in incinta Casei Cartii, prima editie a Targului de Resurse pentru ONG (Organizatii Non-Guvernamentale).

• noiembrie 26. Consiliul Local Pitesti devine membru fondator al Bancii Romane de Credit.

• decembrie 3. Intalnirea printului Paul de Romania, in incinta Universitatii din Pitesti, cu studentii specializarii Istorie-Muzeologie, ulterior (2 februarie 1999), cu scriitorii din arges.

• decembrie 22. are loc, la Complexul Olimpic de Inot, din Pitesti, premierea, de ministrul Sporturilor, Crin antonescu, a sportivilor argeseni distinsi in competitiile interne si internationale.

1999. Primaria Pitesti a preluat, pentru intretinere, mai multi copii din orasul infratit Kragujevaè (Serbia), localitate cuprinsa in Planul strategic al interventiei militare americane impotriva Iugoslaviei.

• La competitiile nationale, campionii argeseni, majoritatea din Pitesti, au cucerit 311 medalii (102 de aur, 98 de argint, 111 de bronz), participand la 13 discipline sportive.

• ianuarie 1. S-au infiintat Casa Judeteana de asigurari de Sanatate si Directia de Sanatate Publica arges, cu sediul in Pitesti.

• ianuarie 24. Ministrul Justitiei, Valeriu Stoica, a vizitat, la Spitalul Judetean arges, jandarmii raniti in timpul demonstratiilor minerilor din Valea Jiului, ajunsi pe teritoriul judetului Valcea, lider, Miron Cozma, judecat, ulterior, inclusiv la Pitesti, prima inculpare, 25 februarie 1999.

• ianuarie 30. a fost inaugurat sediul asociatiei Nevazatorilor din Pitesti.

• februarie 17. Deschiderea oficiala, la Pitesti, a Filialei Societatii de asigurari Nederlanden, intalnire, la sediul Primariei, cu oficiali ai firmei olandeze.

• martie 6. La Pitesti, o adevarata tornada, importante pagube materiale.

• aprilie 3. Vizita oficiala, la Pitesti, a ambasadorului Indiei in Romania, Rajiv Dogan, fixarea, in Expo-Parc, a unei placi comemorative si plantarea unui pom in onoarea lui Mahatma Gandhi (1869-1948).

• aprilie 3. Se lanseaza postul Radio 21 Pitesti, aflat la ultimul etaj al Hotelului Muntenia.

• aprilie 5. Este initiata, la Pitesti, Expozitia Nationala de Icoane Rugandu-ne Tie, editii anuale, spatii ale Muzeului Judetean arges.

• aprilie 7. Pentru ajutorarea cetatenilor din orasul infratit Kragujevaè, dupa bombardamentele americane asupra Serbiei, o delegatie din Pitesti, condusa de primarul Tudor Pendiuc, insotita de un camion cu 10 tone de ajutoare, s-a aflat, cateva zile, in asezare amintita.

• aprilie 16-18. La Pitesti, Simfonia lalelelor, Editia XXII, oaspeti straini, afluenta de public, emisiuni media.

• aprilie 28. Municipiul Pitesti a inregistrat un nou cutremur de pamant, avand intensitate minima.

• mai 6. Presedintele Senatului Romaniei, Petre Roman, a vizitat, la Pitesti, Societatile Comerciale arpechim si Dacia, Universitatea Constantin Brancoveanu, Institutul Viti-Vinicol Stefanesti.

• mai 7-9. Mai multi pitesteni s-au aflat, la Bucuresti, cu ocazia prezentei, in Romania, a Marelui Pontif Ioan Paul II, polonez de origine, numele sau adevarat, Karol Vojtila.

• mai 12. Vizita, in Pitesti, a ambasadorului Olandei la Bucuresti, Hanswick de Jonge, discutarea Proiectului de consultanta in domeniul tratarii si epurarii apelor.

• mai 13. Este inaugurata, la Pitesti, Banca Romano-Turca, Sucursala arges, ulterior, falimentata.

• mai 24-30. S-a organizat,la Complexul National de Sporturi Nautice Budeasa-Bascov, Pitesti, Regata internationala de kaiac-canoe, rezervata juniorilor, reprezentanti din Bulgaria, Cipru, Croatia, Grecia, Iugoslavia, Republica Moldova, Romania, Ucraina.

• mai 28. Senatul Universitatii din Pitesti ii confera Titlul de Doctor Honoris Causa, Inalt Prea Fericitului Parinte Teoctist, Partriarhul Bisericii Ortodoxe Romane.

• iunie 7-11. La Pitesti, greva generala a cadrelor didactice, revendicari salariale si manageriale.

• iunie 18. Consemnarea a 60 de ani de la elaborarea Decretului semnat de regele Carol II, privind infiintarea Muzeului Dinicu Golescu din Golesti, arges.

• iunie 29. Organizatiile locale Pitesti ale Partidului Socialist al Muncii si Partidului Muncitoresc Roman s-au unificat,mpastrandu-se denumirea primei formatiuni politice.

• iulie 1. Populatia municipiului Pitesti numara, conform unei statistici de specialitate, 187 119 locuitori.

• iulie 2. Semnarea oficiala a documentelor privind privatizarea Uzinei Dacia Mioveni, Pitesti, actionar majoritar, Firma Renault, Franta, rezultand Compania de autoturisme Dacia-Renault, colaborare traditionala.

• iulie 29. Festivitati ocazionate de Ziua Imnului National, frecvente inclusiv la Pitesti.

• iulie 30. aniversarea a opt decenii de la infiintarea Scolii Militare de Ofiteri activi Tancuri si auto Mihai Viteazul Pitesti, dezvelirea unui monument, depuneri de coroane, alocutiuni oficiale, emisiuni media, defilare.

• august 11. Municipiul Pitesti s-a aflat, in jurul orei 12, pe traseul principal al eclipsei totale de Soare.

• august 12. Grupul IaTSa Sa Pitesti, cea mai mare retea nationala de comercializare si service pentru autoturisme din Romania, a lansat sistemul autogaz, manager general, Constantin Nicolescu.

• august 14-15. Bazinul Olimpic din Pitesti, Jocurile balcanice de natatie, importante succese argesene.

• august 18-septembrie 1. Pugilistul pitestean Crinu Olteanu a devenit campion mondial la box, in cadrul turneului desfasurat la Houston, Statele Unite ale americii. I se va acorda Titlul de Cetatean de Onoare al Municipiului Pitesti (2 septembrie 1999).

• august 28. Sportiva de performanta Ruxandra Dragomir, tenis de camp, se claseaza intre primele 25 de jucatoare ale lumii, victorie obtinuta impotriva Janei Novodna (9 WTa), turneul New Heaven (Statele Unite ale americii). astazi, antrenor federal, club particular de tenis, Cetatean de Onoare al Municipiului Pitesti.

• august 31. La implinirea a 35 de ani de la infiintare, a fost atribuit numele Marin Preda, Scolii Nr. 10, Calea Bucuresti, Pitesti.

• august 31. Este inaugurat, in Pitesti, Centrul de Plasament Scolari din Trivale, finantator, Consiliul Judetean arges.

• octombrie 1. Festivitatea deschiderii oficiale a noului sediu al Bancii Comerciale Ion Tiriac, strada Fratii Golesti, Pitesti.

• octombrie 26. Sfintirea Bisericii cu hramul Sfantul Dumitru, Gavana III, Pitesti.

• noiembrie 5. Inaugurarea cladirii pentru Vama Pitesti, aflata la intrarea pe autostrada spre Bucuresti.

• noiembrie 11. Printr-o hotarare adoptata de Consiliul Local, a fost avizat modelul stemei municipiului Pitesti, autor, artistul plastic Romulus Constantinescu (1935-2007).

• noiembrie 23. Oficial, la conducerea judetului arges, noul prefect, Martin Toader.

• noiembrie 24. S-a constituit, in Pitesti, Consiliul consultativ Sfatul Batranilor.

• noiembrie 26. Centenarul infiintarii primei institutii publice de invatamant comercial din Pitesti, respectiv, Grupul Scolar Economic, administrativ si de Servicii Maria Teiuleanu, director, Ligia Mihalache, adunare festiva, Monografie, autori, Elena Diaconescu, Daniel Diaconescu, diplome de onoare, consemnari si emisiuni media, revista scolara Impreuna, intalniri de promotii, expozitii documentare.

• noiembrie 29. amenajarea primului centru pentru protectia cainilor comunitari din Pitesti, denumit anima.

• decembrie 1. S-a atribuit numele alexandru Davila, Scolii Nr. 14, Pitesti-Nord.

• decembrie 6. Inaugurarea cladirii pentru sediul si cantonamentul Clubului de Fotbal arges Pitesti, cartierul Trivale, in apropierea Complexului Cornul Vanatorului.

• decembrie 15. Inaugurarea, in Pitesti, a Centrului Medical Dr. Luca, societate mixta romano-americana, cladire ridicata pe terasa superioara a municipiului (1996-1998), manager, augustin Batis.

• decembrie 21. Prin grija asociatiei 21 Decembrie 1989, s-a dezvelit, la Pitesti, Monumentul Revolutiei, amplasat in Piata Vasile Milea, pe locul unde a existat, anterior (1990) o cruce din lemn.

• decembrie 23. aniversarea unui deceniu de la editarea ziarului argesul Liber, Nr. 1, aparut in timpul evenimentelor din decembrie 1989.

2000. Uzina de autoturisme de la Mioveni a inceput sa fabrice Dacia Nova.

• ianuarie 24. Dezvelirea bustului alexandru Ioan Cuza, sculptor, Ioan Bolborea, aflat in apropierea Curtii de Conturi Pitesti.

• februarie 1. Lansarea filmului Pitesti. Carte de vizita, regizor, Mircea Plangau originar din resedinta argesului (caseta video).

• februarie 14. are loc, la Pitesti, inmanarea Diplomelor de Fidelitate primelor zece cupluri care implineau 50 de ani de casnicie neintrerupta (Nunta de aur), initiativa devenita traditionala.

• februarie 14-20. In cadrul Cupei mondiale de natatie din Suedia, pitesteanca Beatrice Caslaru a obtinut doua medalii de aur, succes repetat la Campionatul European, 26 iunie-2 iulie 2000.

• februarie 24. Vizita, in Pitesti, a ambasadorului Frantei acreditat la Bucuresti, Pierre Menant, a inmanat rectorului Universitatii din Pitesti, Gheorghe Barbu, Ordinul academic parizian Palma de aur.

• aprilie 3-9. Finala Campionatului national de arte martiale Contact, sectiunea Kick Box (Light – Contact), rezervata seniorilor, organizata la Bucuresti, este castigata de sportivul pitestean Marius Ciocan (categoria 69 de kg), membru al clubului Sakura.

• aprilie 11. Compania de autoturisme Dacia-Renault Mioveni a lansat pe piata romaneasca, dar si pentru export, noul model Clio.

• aprilie 14. S-a deschis, oficial, la Pitesti, agentia ING Barings, a cincea din tara, dupa cele de la Timisoara, Cluj-Napoca, Ploiesti, Constanta, apartinand unei Banci Olandezo-Engleze.

• mai 20. S-a inaugurat, intr-o forma arhitecturala imbunatatita, Piata Civica Vasile Milea, astazi, Revolutiei, amenajari florale si litice, paviment multicolor, redimensionarea sistemului de iluminat, extinderea fantanii arteziene, lucrari, SC Conarg Sa, costuri, circa 45 de miliarde de lei (cursul zilei), ridicarea Crucii Eroilor din 1989. Panglica taiata de 612 persoane, sugerand anii de la atestarea documentara medievala a localitatii (Etapa I, Zona Centrala a municipiului Pitesti).

• mai 19-29. aeroclubul Henri Coanda Geamana, Pitesti, a sarbatorit 50 de ani de activitate, diplome de onoare, intalniri cu sportivi de performanta, miting aviatic, elevii aeroclubului obtinand, de-a lungul deceniilor, 25 de brevete internationale la planorism (C-ul de argint) si doua Diamante pentru insigna C-ul de aur (Vasile Tudor, Nicolae Mihai). In 1997-1999, aeroclubul Geamana s-a clasat pe primul loc din tara.

• mai 20. Echipa de baschet ISa-CSU Pitesti devine campioana nationala a Romaniei, invingand, in finala desfasurata la Sala Sporturilor din localitate, formatia West Petrom arad, antrenori, George Ziguli, Nicolae Siufariu.

• mai 21-23. are loc, la Pitesi, Simfonia lalelelor, Editia XXIII, la deschidere, printre participanti, Petre Roman, ministrul afacerilor Externe, primarii oraselor infratite Kragujevaè (Serbia) si Borlänge (Suedia), alte personalitati.

• mai 25. Consiliul de administratie de la SC Rolast Sa Pitesti, impreuna cu actionarii majoritari Romanian-american Enterprisem Fondation si Romanian Investment Fondation, aniverseaza trei decenii de la infiintarea intreprinderii.

• mai 30. Inaugurarea Pavilionului administrativ al Muzeului Judetean arges, director general, Radu Stancu, investitor, Consiliul Judetean arges, presedinte, Ion Mihailescu, printre participanti, Nicolae Vacaroiu, senator de arges.

• iunie 4. Primul tur de scrutin pentru alegerile locale, 80 de sectii de votare municipale, 37 de liste electorale, stabilirea Consiliului Local Pitesti, un nou tur pentru functia de primar.

• iunie 8. Deschidere oficiala a Filialei Pitesti, Banca aBN-aMRO, activitate si in alte localitati argesene.

• iunie 12. La Universitatea din Pitesti, festivitatea pentru decernarea Titlului de Doctor Honoris Causa, Episcopului de arges si Muscel, Calinic argatu.

• iunie 17-18. Teatrul alexandru Davila Pitesti gazduieste Festivalul de arta dramatica, avand participare nationala.

• iunie 18. al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarului municipiului Pitesti, succes final, Tudor Pendiuc (Partidul Democrat, trecut, imediat, la PDSR), in defavoarea lui Dumitru Braia, candidat oficial din partea PDSR.

• iunie 29. Inaugurarea sediului agentiei autoritatea Rutiera Romana, strada Popa Sapca, Pitesti.

• iunie 30. Din evidentele Oficiului Registrului Comertului, cu sediul la Pitesti (Blocul Corona), rezulta ca un numar de 1890 de firme din arges, cele mai multe avand locatia in municipiu, declarau diverse cifre de afaceri, 99% din agentii economici bazandu-se pe capital privat, locul trei pe tara, dupa Bucuresti si Baia Mare. Investitiile straine operau prin 651 de societati comerciale.

• iulie 1. Serviciile publice de gospodarire din Pitesti, unite, in 1996, sub firma Regotrans, manager director general, 1 septembrie 1996-1 iulie 2000, Constantin Draghici, s-au descentralizat in Publitrans, Salubritate, Termoficare, apa-Canal, Fond locativ, integrat, ulterior, administratiei Domeniului Public.

• iulie 7. S-au evocat, la Pitesti, 150 de ani de la infiintarea Politiei Romane.

• iulie 10-13. Intalnire trilaterala a reprezentantilor oraselor infratite Pitesti (Romania), Springfield (Ohio, Statele Unite ale americii), Kragujevaè (Serbia), reinnoirea Protocolului de colaborare.

• august 23. Conform evidentelor Oficiului Registrului Comertului, firma Renault din Franta, actionar principal la automobile Dacia-Renault, a ridicat aportul de capital la 57 341 891 de dolari SUa (curs, 23 339 de lei/dolar, 10 septembrie 2000). Numarul societatilor comerciale cu capital strain ajungea, in arges, la 661, provenind din 50 de state ale lumii (Italia, 134; Japonia, 1).

• august 30. Semnarea Contractului dintre Primaria Pitesti si firma franceza S. C. Lea International, privind realizarea unei statii de sortare si tratare a gunoiului menajer, actiune nefinalizata.

• septembrie 5. Trei calareti amatori din Suedia incep, la Pitesti, reeditarea marsului efectuat, in 1714, de regele lor, Carol XII, dupa stationarea de la Budeasa, arges, prin Romania, Ungaria, austria, Germania, initiator asociatia Carolus Rex Revivat, infiintata la Stockholm, 5 februarie 1998, printre participantii la festivitate, ambasadorii Suediei, Norvegiei si Ungariei, acreditati la Bucuresti, reprezentanti ai firmei Ericsson etc.

• septembrie 26-octombrie 1. Jocurile Olimpice de la Sydney, australia, Editia XXVII, inotatoarea Beatrice Caslaru, o medalie de argint si una de bronz.

• octombrie 2. Deschiderea activitatilor didactice 2000-2001, la universitatile din Pitesti. au participat, Emil Constantinescu, presedintele Romaniei, andrei Marga, ministrul Educatiei si Invatamantului, Marin Toader, prefect de arges, alte personalitati. Inaugurarea spatiilor Facultatii de Stiinte, Campus-ul Targu din Vale, Universitatea din Pitesti, rector, Gheorghe Barbu, decan, Ion Iorga Siman.

• octombrie 17-18. In saloanele Hotelului Muntenia din Pitesti, Seminarul de mediu, referenti, ambasadorul Suediei la Bucuresti, specialisti din ministerul Mediului, oameni de afaceri, primari, reprezentanti ai judetelor.

• noiembrie 10. Universitatea Constantin Brancoveanu a organizat festivitati pentru aniversarea unui deceniu de existenta la Pitesti.

• noiembrie 15. Este data in functiune Statia de deshidratare a reziduurilor de la Sectia de Epurare Pitesti.

• noiembrie 16. Manifestari prilejuite de sarbatorirea a 25 de ani de la infiintarea Scolii Nr. 13, Trivale, Pitesti, primul director, Ion Ciobanu.

• noiembrie 25. Universitatea din Pitesti, ceremonia decernarii Titlului de Doctor Honoris Causa, rectorului Universitatii Paris XII, Pierre attuel.

• noiembrie 26. alegeri generale, 12 candidati pentru presedintele tarii, scrutin favorabil lui Ion Iliescu (Polul Democrat Social din Romania). Din arges, in Parlament, Nicolae Vacaroiu, Constantin Nicolescu (PDSR), Radu Vasile (PD), Mihai Ungheanu (PRM), senatori, 24 de liste; Filip Georgescu, alexandru Stanescu, Gheorghe Marin, Dumitru Chirita, Georgiu Gingaras, Ion Burnei (PDSR), Ion Minzina, Nicolae Leonachescu, Constantin Moraru (PRM), Ion Carstoiu (PD), deputati, 83 de liste.

• decembrie 1. Consiliul de administratie de la SC Hidroconstructia Sa Pitesti organizeaza activitati pentru aniversarea unei jumatati de secol in domeniu, realizari deosebite, Hidrocentrala argesul Mare, lacurile de acumulare si hidrocentralele de pe raurile arges (aval), Olt, Dambovita, viaducte, apeducte, cai rutiere, influente favorabile urbane si rurale.

• decembrie 20. Liceul Sanitar din Pitesti a sarbatorit 40 de ani de la infiintare, deschis, initial, in scoala si primaria apartinand fostei comune Gavana, astazi, cladire proprie, in vecinatatea Spitalului Judetean arges.

2001-2008. Din Pitesti, s-au remarcat, in activitatea sportiva de perfomanta, Ioan Stefan Gherghel, Cristina Tatar, Nicolae Ivan, Larisa Lacusta (natatie), Marius Oprea, adina anton, Otilia Ruicu (atletism), Dragos Serban, Dragos Sorica, Sergiu Driga, Mihai Sora, Dragos Mihailescu, Loredana Roibu (judo), adrian Mutu (fotbal), Marian Popescu (aeromodelism), Petrica Lupu (arte martiale).

2001, ianuarie 14. Premiera absoluta la inceputul Mileniului III, Teatrul alexandru Davila, in colaborare cu Teatrul National Craiova, spectacolul Veronica Micle. Scrisori.

• ianuarie 15. ample manifestari, in Pitesti, la implinirea a 150 de ani de la nasterea poetului nostru national, Mihai Eminescu, invitati speciali, criticul literar alexandru Stefanescu din Bucuresti, alti oameni de cultura, lansari de volume, expozitii documentare, spectacole, emisiuni media.

• februarie 12. Se deschide, la Universitatea din Pitesti, Institutul International Romano-Francez de Studiere si Practicare a Traducerii, director, Jean Louis Courriol.

• aprilie 2. Concert sustinut de un cor de copii din Franta, Casa de Cultura a Sindicatelor Pitesti.

• aprilie 6-8. Simfonia lalelelor, Editia XXIV, participari de prestigiu, din tara si de peste hotare, oaspeti importanti.

• mai 18. La Pitesti, delegatii din orasele infratite Kragujevaè (Serbia), Borlänge (Suedia), Springfield (Ohio, Statele Unite ale americii), Ziua Orasului 613 ani de la atestarea documentara medievala.

• mai 24. Scoala Nr. 5 din Pitesti, activitati la sarbatorirea unei jumatati de secol de existenta (1951), initial, pe strada Teiuleanu, ulterior, strada Raurilor, local propriu.

• mai 25. Manifestari ocazionate de implinirea a 120 de ani de la infiintarea Spitalului Militar din localitate.

• iulie 10. Parcul Strand devine locatie pentru Simpozionul de Sculptura Pitesti, Editia I, numit, din 2002, Gheorghe Iliescu-Calinesti, cu participare internationala, lucrarile executate fiind amplasate in diferite puncte ale municipiului.

• august 6. a fost primita, la Pitesti, delegatia Federatiei aeronautice Internationale, formata din Horace Hages (SUa) si George Breiner (austria).

• august 18. Reprezentanti ai municipalitatii participa la intalnirea cu delegatia Uniunii Oamenilor de afaceri Chinezi din Romania, initiativa a Centrului Roman de Comert Exterior.

• august 29 – septembrie 3. Primarul din Pitesti s-a aflat in Olanda, participand la Festivalul daliilor, orasul Tynaarlo, sarbatoare florala asemanatoare Simfoniei lalelelor, organizate la Pitesti.

• septembrie 11. Locuitorii din Pitesti au receptat, cu stupoare, primele informatii referitoare la atacurile teroriste asupra unor institutii publice si strategice din SUa, presedinte, George W. Bush.

• octombrie 10. Festivitatea inmanarii Titlului de Cetatean de Onoare al Municipiului, pentru: Valeriu Nicolescu, fost primar al localitatii, Gheorghe Pacea, inginer, floricultura si dendrologie, Eugeniu Dumitrache, director, Institutul de Proiectare arges.

• octombrie 15. Sub egida Consiliului Local si a Primariei Pitesti, incepe sa se reediteze, dupa o intrerupere de aproape un deceniu, intermediata de Calende (1991-2002), revista arges, Serie Noua, director, Mihail Diaconescu, in prezent, Jean Dumitrascu.

• noiembrie 30. anul International Brancusi, vernisajul reproducerii capodoperei Masa tacerii, omagiul marelui sculptor roman, din partea Unitatii Militare Mihai Vitezul, Pitesti.

• decembrie 6-9. Primul Simpozion International Experimentul Pitesti. Reeducare prin tortura, sfintirea unui monument din marmura, spre cinstirea memoriei martirilor morti in detentie.

2002. Semnarea Protocolului pentru infratirea municipiului Pitesti cu orasele Palermo (Italia) si Tynaarlo (Olanda).

• Consiliul Local Pitesti este favorabil acordului de afiliere la Oraganizatia Internationala a Oraselor Infratite, avand sediul in Statele Unite ale americii.

• martie 10. Infiintarea Filialei Pitesti a Uniunii Scriitorilor din Romania, membrii fondatori, Calin Vlasie, Gheorghe Craciun, Petru Mihai Gorcea, Liviu Capsa, Mircea Barsila, Nicolae Oprea, Toma Biolan, Gheorghe Izbasescu, Marin Ionita, Virgil Diaconu, Ion Lica-Vulpesti, aurel Sibiceanu, Florian Stanciu, secretar interimar, Calin Vlasie, din 13 mai 2005, presedinte, Nicolae Oprea. astazi, in Comitetul Director, cu mandat pana in 2009, Nicolae Oprea, Calin Vlasie, Mircea Barsila, Sergiu Nicolaescu, alexandru Th. Ionescu, Jean Dumitrascu, Dumitru augustin Doman (secretar). anual, acordarea Premiilor Filialei Pitesti a Uniunii Scriitorilor, sediul oficial, Centrul Cultural Pitesti.

• martie 18. Datele statistice ale recensamantului populatiei inregistrau la Pitesti, 168 458 de rezidenti, respectiv, 4 136 de locuitori/kmp. Dintre acestia, 99% romani, diferenta, romi, maghiari, germani, greci, italieni, polonezi, evrei etc., 98,47% ortodocsi, 0,28% romano-catolici, 0,24% penticostali. Un numar de 82 140 de persoane, reprezentand 48,8%, ramaneau active, ocupate fiind 91,7%, iar 8,3% devenisera someri. Din populatia activa, 38,3% era incadrata in industrie. Locuitorii inactivi, 86 318 de persoane, se regaseau, 37,8% pensionari, 40,75% elevi etc. Peste 900 de pitesteni lucrau in strainatate. Totodata, municipiul masura 4 073 de hectare, avea altitudinea medie de 290 m, iar judetul arges insuma 6 826 kmp, respectiv, 2,9% din suprafata Romaniei.

• aprilie 12-14. Simfonia lalelelor, Editia XXV, onorata de 48 de firme floricole romanesti, la deschidere, oaspeti traditionali din Serbia, Olanda, Suedia, Statele Unite ale americii, Republica Moldova.

• aprilie 26. Ca supliment al saptamanalului Jurnalul de arges se editeaza Nr. 1 din publicatia agora, director, Octavian Mihail Sachelarie, preluata, ulterior, de Centrul Cultural Pitesti, Serie Noua, 24 de pagini, redactor sef, Marius Chiva.

• aprilie 27. Lansarea editoriala a volumului Medalioane universitare, coordonator, Petre Popa, dedicat cadrelor didactice din invatamantul superior argesean.

• mai 10-11. Conferinta Nationala a Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior, Editia IV, amfitrion, Universitatea din Pitesti, printre participanti, Nicolae Vacaroiu, Eugen Simion, Ecaterina andronescu, Ioan Dumitrache, Serban Valeca.

• mai 13. apare, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 313, publicat in Bucuresti, Hotararea privind infiintarea Facultatii de Istorie, Filosofie, Jurnalism, Universitatea din Pitesti, prin reorganizarea Facultatii de Litere si Istorie. Noua institutie a incpeut sa functioneze la 1 octombrie 2002, astazi, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, decani, succesiv, Petre Popa, Geanina Cucu Ciuhan. Editeaza, din 20 februarie 2003, periodic, Iuventus, Serie Noua, director, initial, adrian Samarascu, redactor-sef, alina Hogea, ulterior, echipa redactionala modificata.

• mai 20. Finalizarea modernizarii si reabilitarii zonei centrale a municipiului Pitesti, Etapa II, de la Biserica Sfantul Gheorghe, la Magazinul Trivale (strazile Serban Voda si Doamna Balasa), pavimentare cu dale multicolore, egalizarea trotuarelor si partilor carosabile, amenajarea de fantani arteziene, locuri de promenada, sistematizarea iluminatului public, executant, SC Conarg Sa Pitesti.

• iunie 13. Dezvelirea unei cruci de marmura, amplasata in zona centrala a municipiului Pitesti, evocand numele celor morti la Comandamentul Diviziei III Infanterie Pitesti, in urma bombardamentului aerian american din 6 mai 1944. Lansarea volumului Istoria bombardamentelor americane asupra fostelor judete arges si Muscel. 1943-1944, autor, Narcis Ionut Gherghina (1979-2008).

• iulie 15-21. La Campionatul mondial de atletism pentru juniori din Jamaica, adina anton, Liceul cu Program Sportiv Pitesti, a castigat medalia de aur, saritura in lungime, iar la Helsinki, in 2003, este vicecampioana europeana, categoria seniori.

• august 22. S-a deschis, pe Bulevardul Nicolae Balcescu, Pitesti, Sucursala Bancii Comerciale Carpatica, sediul Central, Sibiu (15 iulie 1999), directori, succesiv, Ilie Voicu, ana Ghita, Florian Goran (anterior, director General al Finantelor Publice arges). De la 1 noiembrie 2005, ocupa parterul Hotelului arges, Piata Muntenia, alte reprezentante in Pitesti, Campulung, Mioveni. activitati de creditare, agreeate, in mod special, pentru SC Lactag Sa, SC Turism Muntenia Sa, SC Vlasia SRL.

• septembrie 21. Din initiativa Centrului Cultural Pitesti, se infiinteaza Clubul de Istorie armand Calinescu, precum si publicatia Restituiri, director, Cornel Carp. In 2003, Restituiri, Seria Noua, 24 de pagini, apoi, 32 de pagini, redactor-sef, Marius Chiva, ulterior, in 2006, director, Ion Nania, redactor-sef, Mihaela Fulgeanu Matei, in 2007, director, Narcis Ionut Gherghina.

• octombrie 1. Centrul Cultural Pitesti, expozitie de fotografii, China. Valori spirituale, initiatori, ambasada Republicii Populare Chineze la Bucuresti, asociatia Suishin, Filiala argesi a asociatiei de Prietenie Romania-Republica Popualra Chineza.

• octombrie 4-6. al doilea Simpozion International Experimentul Pitesti. Reeducare prin tortura. In constructie, Memorialul simbolizand atrocitatile comise de regimul comunist, zidurile inchisorii, harta Romaniei cu peste 100 de penitenciare, lagare de detentie, de munca sau de deportare. Organizatori, Filiala arges a Fostilor Detinuti Politici, Primaria Pitesti, Fundatia Culturala Memoria, Filiala arges, Institutul Roman de Istorie Recenta Bucuresti, Muzeul Judetean arges, coordonator, Ilie Popa.

• octombrie 29. a aparut, la Pitesti, saptamanalul atac de arges, ulterior, Impact de arges. In ziua de vineri, 29 octombrie 2004, a sarbatorit doi ani editoriali.

• noiembrie 19. Semneaza, in Cartea de Onoare a Primariei Pitesti, ambasadorul francez, Philippe Etienne, la finalizarea mandatului sau diplomatic din Romania.

• decembrie 9-15. Ioan Stefan Gherghel, Clubul Sportiv Municipal Pitesti, obtine, la Campionatele Europene de Natatie, medalia de bronz.

• decembrie 20. apare, la Pitesti, revista de cultura Satul Natal, Nr. 1, director, Vasile Novac. In continuare, editari periodice.

2003. Iese de sub tipar, la Pitesti, arges. Dictionar de istorici, autor Spiridon Cristocea.

• Finalizarea unor ample lucrari de reabilitare si modernizare in Piata Calea Bucuresti (Ceair), etapa I, costuri circa 134 miliarde de lei vechi, constructor, SC Conarg Sa Pitesti, parcare supraterana (25 noiembrie 2004).

• Infiintarea, la Pitesti, a Centrului de Copii Sfantul andrei, integrat proiectelor Fundatiei Copii in Dificultate, director, Carmen Teodor.

• ianuarie 15. Se editeaza, prin Centrul Cultural Pitesti, sub egida Consiliului Local si a Primariei Pitesti, revista Cafeneaua literara, Nr. 1, director, Virgil Diaconu, redactor sef, Marian Barbu, secretar de redactie, Mariana Senila-Vasiliu, redactor, Florian Stanciu, tehnoredactor, Simona Fusaru. aparitie lunara (mensuala), SC. Pamantul Sa Smeura. Fiinta, totodata, Clubul Cafeneaua literara.

• februarie 21. Greva generala la Compania Dacia-Renault, Mioveni, Pitesti, in principal, revendicari salariale, declarata ilegala de forurile judecatoresti din arges (25 februarie 2003).

• martie 8. Este inaugurata actuala cladire a Bibliotecii Judetene Dinicu Golescu arges, din Pitesti, director, Silvestru Voinescu (2 ianuarie 1935-13 septembrie 2005). Suprafata, 5 000 mp, arhitecti Maria Multescu, alexandru Multescu, costuri, 45 de miliarde de lei vechi. Vitraliu, 112 mp, autor, Emanuel Zoe. Constructori, SC Socomar Sa, SC argecom Sa. Edificarea a durat sapte ani.

• martie 12. Un numar de 500 de persoane, din Pitesti, participa la mitingul de protest organizat, in Capitala de Sindicatul Sanitas, revendicari salariale, manageriale, logistice.

• martie 12. a fost lansat, la Bucuresti, noul model Dacia Solenza, in prezenta presedintelui Romaniei, Ion Iliescu, si a ambasadorului Frantei la Bucuresti, Pierre Menat.

• martie13. apare, la Pitesti, cotidianul Ziarul de azi, Nr. 314, avand 16 pagini.

• aprilie 18-20. Simfonia lalelelor, Editia XXVI, expozanti din Romania, oaspeti de peste hotare.

• septembrie 1. Ziarul argesul, Serie Noua, initial, argesul liber, primul numar policolor, tipografie proprie, Bulevardul Republicii, director, Mihai Golescu.

• septembrie 26-28. Fundatia Culturala Memoria, Filiala arges, Primaria Pitesti, asociatia Fostilor Detinuti Politici, Filiala arges, au organizat, la Pitesti, Simpozionul International Experimentul Pitesti. Reeducare prin tortura, Editia III.

• octombrie 19. Majoritatea cetatenilor cu drept de vot din municipiul Pitesti se pronunta pentru revizuirea Constitutiei Romaniei, in cadrul unui Referendum National.

• octombrie 21-22. S-a realizat, la Pitesti si de la Stefanesti, sub genericul acolo unde-n arges …, Concursul de creatie poetica Ion Pillat, editii succesive in anii urmatori.

• decembrie 1. Inaugurarea, in Pitesti, a Grupului de Publicatii Societatea, cotidianul Societatea argeseana (3 decembrie 2003) si sase reviste, director general, Gheorghe Smeoreanu, director general adjunct, Spiridon Voinescu, editor, SC Vasicos Sa Pitesti, ulterior echipa manageriala modificata.

2004. Privatizarea Bancii Comerciale Romane, Sucursala arges, Pitesti, investitori de marca, Banca Mondiala, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. Statul roman, 37 % din actiuni. Cea mai mare banca privatizata din Romania.

• Lansarea, sub egida ONU, a Planului de Dezvolatre Durabila. agenda locala 21, coordonator, Rezident ONU, Soknan Han Jung. Municipiul Pitesti avea suprafata de 4 073 de ha, 205 km lungimea strazilor, 440 de km lungimea retelelor de apa si canalizare, 186 035 de locuitori (Recensamant, 1 ianuarie 2001). Erau inregistrati 14 700 de agenti economici, din care, 4 250 de persoane fizice independente si asociatii familiale, 270 sucursale sau filiale, cu deosebire in sistemul bancar si de asigurari, firme reprezentative; SNP Petrom-arpechim Sa, SC alprom Sa, SC Rolast Sa, SC alpitex Sa, SC Subansamble Sa. Ca structura, in Pitesti, 99,40% capital privat, 0,43% capital mixt, 0,15% capital de stat (SC Rolast Sa, SC Lisa, capital german, SC Someco, capital romano-francez etc).

• apare, la Pitesti: Volumul omagial, consacrat Cenaclului literar Liviu Rebreanu, Orizont economic argesean, Nr. 1, editor, asociatia Oamenilor de afaceri arges, Reflector argesean, editor, SC Group Media Star Market SRL, director, Dumitru Botila.

• Donatii publice pentru sinistratii din asia. Primii militari din Pitesti in Irak, afghanistan, Bosnia, Cosovo.

• ianuarie 2004 Consiliul Local si Primaria Pitesti editeaza Buletinul Pitestenilor, Nr. 1, hotarari, dispozitii, informatii cetatenesti.

• ianuarie 15. Partidul Democrat, Filiala arges, publica La timp, Nr. 1, saptamanal de cultura si informatie politica, director general, Ion Carstoiu, redactor sef, George Rizescu.

• aprilie-mai. Preluarea capacitatilor productive integrate SNP Petrom-arpechim Sa, de principalul actionar, Grupul OMV, cea mai mare Companie Industriala listata la Bursa din austria, operari in 12 state. La Pitesti, 3 800 de salariati, prelucrare 3,2-3,5 milioane tone de titei pe an.

• aprilie 2. Festivitati locale favorabile primirii oficiale a Romaniei in NaTO, Summit-ul de la Bruxelles.

• aprilie 22. Localitatea suburbana Stefanesti, arondata multa, vreme municipiului Pitesti, devine oras de sine statator.

• aprilie 23-25. Simfonia lalelelor, Editia XXVII. Invitati speciali, Ion Iliescu, presedintele Romaniei, Nicolae Vacaroiu, presedintele Senatului, senatori de arges, reprezentanti ai ambasadelor si ai oraselor infratite cu municipiul Pitesti.

• mai 1. Se constituie, la Pitesti, Forumul Muncitoresc Socialist, Filiala arges, prezenti, adrian Nastase, prim-ministru, Nicolae Vacaroiu, presedintele Senatului.

• mai 3. O noua publicatie la Pitesti, Saptamanalul tau, Nr. 1, in limbile romana, italiana, franceza, 16 pagini.

• mai 10. Aniversarea a trei decenii de activitate pentru Studioul de Teatru al Cadrelor Didactice din Pitesti.

• mai 22. Inaugurarea, la Muzeul Judetean arges, a spatiilor pentru Observatorul astronomic, Planetarium, Galeria de arta naiva, amfiteatru, finantator, Consiliul Judetean arges.

• iunie. Modelul X90 Logan pe liniile de montaj la Compania Dacia-Renault, Mioveni, Pitesti, prima realizare a Programului de Privatizare, lansare, Bucuresti, 15 septembrie 2006. Ultimul autoturism Dacia 1310, fabricat, 8 iulie 2004, numarul 1 959 730 din gama amintita, exporturi reprezentative in Turcia, albania, China, Siria, Serbia, Ungaria, tarile americii Latine.

• iunie 6. Rezultatele finale pentru alegerea Consiliului Local si a primarului municipiului Pitesti, invingator (64%), Tudor Pendiuc (PSD), 23 de consilieri (12 PSD, 4 PNL, 3 PRM, 2 PD, 2 PUR), viceprimari, Liliana Gagiu, Cornel Ionica.

• iunie 14. La Pitesti, saptamanalul argesanul, Nr. 1, Serie Noua (infiintat 1881, reeditat 1899), director, Nicolae Barbu, redactor sef, Marian Radomir, redactor-sef revista argesanul, adrian Vasiliu.

• iulie 8-10. Simpozion International de Filosofie la Pitesti, participanti, Societatile Balcanice din Bulgaria. Grecia, Romania, Serbia, Turcia, ulterior, la Centru Cultural Pitesti, Clubul de Filosofie (2 octombrie 2004), initiator, Jean Dumitrascu.

• iulie 30. Inaugurarea, la Pitesti, a Tribunalului Comercial, primul dintre cele 41 stabilite de Uniunea Europeana sa se deschida, in Romania, pana in 2007.

• septembrie 24-26. Simpozionul International Experimentul Pitesti. Reeducare prin tortura. Editia IV, inaugurarea Complexului Monumental Geografia detentiei politice comuniste din Romania, aflat la intrarea in Cartierul Negru Voda, Pitesti.

• septembrie 27. Cutremur de pamant, 3 grade Scara Mercalli, patru secunde, repetat, 27 octombrie 2004, intensitate 5,9 grade pe Scara Richter (23h36”), pagube materiale minime, fara victime omenesti in localitate.

• octombrie 1. Inaugurarea, la Universitatea din Pitesti, a Corpului T, pentru Facultatea de Mecanica si Tehnologie si Facultatea de Electronica si Calculatoare, rector, Gheorghe Secara, decani Ion Tabacu, respectiv, Ilie Popa.

• octombrie 5. Cadre didactice din Pitesti participa la manifestarile de protest din Capitala (11 000 de persoane), revendicari salariale, dotarea scolilor, stabilitatea sistemului de invatamant.

• octombrie 8-10. Prima editie a Festivalului Multietnic la Pitesti, participa, comunitatile de eleni, evrei, tigani, italieni, armeni. activitati asemanatoare in anii urmatori.

• octombrie 13-15. Deschiderea Reprezentantelor din Pitesti pentru autoturisme Toyota (director, Tiberiu Breazu), Citröen (director, Titus Voinopol), Peugeot (director, Lucian Fulgeanu).

• octombrie 13. Liga Studentilor din Pitesti, lider, Bogdan Talmaciu, protest media si demonstratie de strada impotriva construirii Canalului ucrainean Bastroe, din apropierea Deltei Dunarii.

• octombrie 17. Consemnarea Zilei Holocaustului, activitati la Cimitirul Evreiesc, Sinagoga, Centrul Cultural Pitesti, evocarea deportatilor si detinutilor in lagare, Osias Iscovici, adolf Ghelbert, Solo Rosenthal, Leopold Schobel, domiciliati in localitate. actiuni asemanatoare pentru anii urmatori.

• noiembrie 10-11. La Pitesti, Sesiunea stiintifica Ion I. C. Bratianu, editii succesive in anii urmatori. Sfintirea sculpturii Povara lumii, dedicata memoriei istoricului Valeriu Florin Dobrinescu, Cimitirul Civil, autor Marius Ivanovici, membru al Uniunii artistilor Plastici din Romania.

• noiembrie 11-12. Implinirea a 65 de ani de la Legea regala (7 ianuarie 1939), privind statutul proprietatilor Familiei Golescu, sesiune stiintifica (XXXVII), Complexul Muzeal Golesti.

• noiembrie 23. Inaugurarea complexului Hypermarket Pic, 8 000 de mp, 500 de salariati, 16 milioane €, capital integral romanesc, patroni Cornel Penescu si Ilie Penescu, extinderi ulterioare, cotidianul Top, transport rutier, sport, alte afaceri.

• noiembrie 28. alegeri generale, in resedinta argesului, 89 de sectii de votare, 154 921 de cetateni cu drept de vot, 99 744 de participanti la scrutin, presedinte al Romaniei, Traian Basescu, alianta Da (PNL-PD, la Pitesti, 39,92%), adrian Nastase (34,04%), Corneliu Vadim Tudor (16,39%), Gigi Becali (2,41%), Petre Roman (2,28%), Gheorghe Ciuhandru (1,68%), turul urmator, Traian Basescu (61,38%), adrian Nastase (38,62%). Senatori, Niclae Vacaroiu, Gheorghe Copos (alianta PSD-PUR), Dan Gabriel Popa (alianta Da), Mihai Ungheanu (PRM). Deputati, Cristain Boureanu, adrian Miutescu, andrei Gerea, Mihai Tanasescu, Filip Georgescu, Constantin Tamaga, Daciana Sarbu, Ion Minzina, Dragos Dumitriu. Costuri, in arges, 14,72 milioane de lei (vechi), rezultate definitive, 1 decembrie 2004, deschiderea Parlamentului, Bucuresti, 13 decembrie 2004.

• decembrie 2. In Pitesti functioneaza Banca Comerciala Romana, Raiffeisen Bank, Banca Comerciala Ion Tiriac, Banca Transilvania, BRD, Banca Romanesca, Banc Post, Mind Bank, Eurom Bank, Banca Carpatica, alpha Bank, Romexterra, ProCredit Bank, CEC. Dobanda anuala maxima, Eurom Bank (18%), minima, BRD (14, 75%).

• decembrie 20. Cei mai bogati oameni de afaceri din Pitesti erau cotati: Ilie si Cornel Penescu (Pic), Valentin Visoiu (Conarg) Gheorghe Badea (Subansamble), Catalin Ene si Sorin Carstea (Macro), Bogdan Pantelica (Mentor Trading).

• decembrie 31. Muncipiul Pitesti avea, ca suport public, 60 000 de apartamente, doua universitati, trei colegii nationale, 14 licee si grupuri scolare, 20 de scoli, 37 de gradinite. Erau finalizate Piata agroalimentara Ceair, Etapa I (2 200 de mp. suprafata comerciala), plaja din Cartierul Tudor Vladimirescu (doua hectare), extindere retea alimentare cu apa (cinci km.), strazi reabilitate (15 km.), spatii de parcare (1 000 de locuri), intretinere zone verzi si agrement (260 de ha).

2005-2007. Construirea Cartierului Primaverii, din Pitesti-Vest, la intrarea in localitatea Smeura, pe fostul Tancodrom al orasului.

2005. Finalizarea zonei de agrement din cartierul Tudor Vladimirescu.

• Reteaua de alimentare cu apa a municipiului Pitesti masura 128 de km., iar cea de canalizare, 62 de km.

• Inceperea lucrarilor la Cimitirul Cartierului Prundu.

• Continuarea modernizarii Pietei Smardan.

• februarie 21-23. Prefectura de arges a fost pichetata de reprezentanti ai sindicatelor, nemultumiti fata de noile prevederi ale Codului Muncii, vehement contestate si prin mitingul din Piata Civica Centrala a municipiului, 9 martie 2005.

• februarie 25. Iese de sub tipar, la Pitesti, cotidianul Schimbul Trei, numar pilot, director general, Mircea Margarit, oficial, primul numar, datat, 28 februarie 2005 (pret, 0,79 lei grei). Dupa un timp, apare numai editie electronica.

• martie-mai. Primavara deosebit de capricioasa, la Pitesti, multe ploi, tunete puternice, fulgere, ninsori, inundatii in principalele bazine hidrografice ale Romaniei, avand repercursiuni importante asupra activitatilor generale urbane.

• martie 1. Declansarea, la nivelul Capitalei, a denominarii monedei nationale aflate in circulatie (10 000 de lei vechi: 1 leu nou).

• martie 5-6. Delegati din Pitesti au participat la Congresul PNTCD, tinut la Bucuresti. Ulterior, unii membri vor adera la Partidul Popular Crestin Democrat si la actiunea Populara (lider national, Emil Constantinescu), realizand fuziunea cu PNL (18 aprilie 2008). Fostul presedinte al Romaniei, retragandu-se din toate activitatile politice, revenea, exclusiv, la preocuparile civice.

• aprilie 8. Numerosi locuitori ai urbei, indiferent de convingerile religioase, au urmarit, prin televiziune, inmormantarea, la Roma, a Papei Ioan Paul II (1920-2005), fost cardinal al Poloniei (Carol Vojtila). Decesul survenise la 2 aprilie 2005, ora 22,37’, dupa mai bine de 26 de ani de pontificat, inaugurat, 16 octombrie 1978. Noul Papa, Benedict XVI (germanul Joseph Ratinger) a fost ales la 19 aprilie 2005 (Habemus Papa).

• aprilie 13. Parlamentul European de la Strasbourg a votat, favorabil, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, demers apreciat de majoritatea covarsitoare a argesenilor.

• aprilie 21-24. Simfonia lalelelor, Editia XXVIII, inclusiv expozanti din Serbia, Olanda, oficiali ai SUa, Ucrainei, Greciei, Serbiei, austriei, Republicii Filipine, Iranului, africii de Sud, Canadei, mesaj al orasului Otawa, capitala lalelelor canadiene.

• aprilie 25. Onorarea, la Pitesti, prin activitati specifice marilor momente istorice, a semnificatiei semnarii, in Capitala Luxemburg, de statele Uniunii Europene, a Tratatului aderarii Romaniei la Comunitatile Continentale.

• mai 17. Parlamentarii din arges au aprobat, fara rezerve, Legea pentru ratificarea Tratatului Romaniei cu Uniunea Europeana, semnat la Luxemburg, 25 aprilie 2005.

• iunie 7. Mecanicii de locomotiva din Statia si Depoul CFR Pitesti au intrat in greva generala, asemanator celor din toate regionalele feroviare.

• iunie 10-11. Pasionati ai muntelui din Pitesti participa la Sarbatorile estivale ale zapezii, DN Transfagarasean, Balea-Lac, bisericuta din gheata, zapada abundenta, schi.

• iunie 14-20. apare, la Pitesti, Manifestul Roman, Nr. 7, Saptamanal National de atitudine, director fondator, Florian Silisteanu.

• iulie 1. Incepe sa circule, inclusiv la Pitesti, Leul Nou (Ron), avand echivalent 1: 10 000 fata de Leul vechi, moneda readaptata economiei de piata si sensurilor viitoarei convertiri oficiale europene (la denominare, aproximativ, 1 euro: 2,60 lei).

• iulie 8-11. Ploi abundente, inundatii in zona centrala a orasului Pitesti, torenti pe terasele dominante, orientate spre lunca argesului, vijelie, pierderi materiale.

• iulie 18-august 3. Simpozinul International de Sculptura Gheorghe Iliescu-Calinesti, Editia V, artisti plastici din albania, Bulgaria, Polonia, Romania, lucrari amplasate in locuri publice din Pitesti. activitati asemanatoare pentru anii urmatori.

• august 12. Sportivul de performanta Marius Oprea, din Pitesti, a obtinut, cu 17,40 m, Medalia de bronz, la triplusalt, Campionatul Mondial, Helsinki (Finlanda). In 2004, la Jocurile Olimpice de la atena, cucerise medalia de argint, iar in 2006, la Göteborg (Suedia), ocupa Locul trei, Campionatul European de atletism.

• august 17. Firma Girexim, din Pitesti, in colaborarea cu alti asociati, prezinta intentia de a infiinta Compania Media DCS, peste 370 de canale TV, cu acoperire nationala.

• august 23. Un Comunicat al Ministerului Transporturilor din Romania oficializeaza fixarea Punctului Nodal Rutier Pitesti in cadrul Coridorului 4 European.

• septembrie 23-25. Lucrarile Simpozionului International Experimentul Pitesti. Reeducare prin tortura, Editia VI, organizatori, Primaria Pitesti, Filialele arges ale Fundatiei Culturale Memoria si asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania, Muzeul Judetean arges, Institutul Roman de Istorie Recenta, Bucuresti. activitati asemanatoare in anii urmatori.

• octombrie 1. Publicatia Orizont economic argesean, Nr. 54, nominalizeaza componenta Consiliului Director al asociatiei Oamenilor de afaceri arges, 14 persoane, presedinte, Cornel Penescu, presedinte executiv, Dan Ionescu, vicepresedinti, adrian Iancu, Virgil Dumitru, Gheorghe axinte, Gabriel Chitu, adrian Prodanel, Nicolae Oita. asociatia avea 121 de membri, reprezentand peste 20 000 de angajati, iar cifra de afaceri a firmelor respective ajungea la 1,5 miliarde de Euro. Ca activitate productiva, din Pitesti, pentru 2004, se detasa ana IMEP Sa, capital, 1 674 305 199 mii lei, 1 582 de salariati.

• octombrie 3. Eclipsa partiala de Soare, observata si in perimetrul municipiului Pitesti.

• octombrie 13-14. Biblioteca Judeteana Dinicu Golescu arges, sarbatorirea implinirii a 125 de ani de lectura publica in Pitesti (director, Octavian Mihail Sachelarie).

• noiembrie 7. Greva generala a cadrelor didactice din scolile si facultatile municipiului Pitesti, revendicari salariale, manageriale, logistice.

• noiembrie 11. Casa de Cultura a Sindicatelor din Pitesti, director, George apostol, aniversarea unei jumatati de secol de la infiintarea Coralei Barabatesti D.G. Kiriac din localitate. condusa, ca dirijori, de Emanoil Popescu (44 de ani), George Paraschivescu, Ioan Golcea. Numeroase premii nationale si internationale, turnee in Franta, Rusia, Ungaria, Cehia, Bulgaria, Serbia, Grecia, Germania. Din 1955, pana in 1990, a functionat in cadrul Palatului Culturii din Pitesti.

• decembrie 6. Locuitorii municipiului Pitesti au receptat incheierea, la Bucuresti, a Tratatului Romaniei cu statele Unite ale americii privind amplasarea unor baze militare americane pe teritoriul tarii noastre, semnat in prezenta Secretarului de Stat, Condoleezza Rice, precum si a presedintelui Traian Basescu.

• decembrie 30. In evidenta Casei de Pensii arges, avand sediul in Pitesti, se aflau 33 533 de pensionari cu invaliditate, 8 576 fiind din segmentul bolilor psihice.

2006. apare arges. Dictionar etnocultural, autor, Grigore Constantinescu, Editura alean, Pitesti. Se infiinteaza Politia Comunitara Pitesti, aflata in subordinea Primariei Urbane.

• autorii Zicu Ionescu si Remus Cirstea publica volumul de documente Martiri argeseni si musceleni. 1939-1989, Editura Tiparg, Pitesti.

• Continua reabilitarea sistemului de alimentare cu apa, canalizare si epurare, cofinantare din fonduri europene.

• ianuarie 24-25. La Pitesti, temperatura de -18o Celsius, record in materie pentru localitate. anterior, 23/24 ianuarie 2006, s-au inregistrat -14o Celsius.

• februarie 15. Protest public din partea a 19 specialisti ai Muzeului Judetean arges, director, Spiridon Cristocea, in legatura cu Hotararea Consiliului Local Pitesti privind demontarea statuii 1907 si montarea statuii I.C. Bratianu in Gradina Publica din Pitesti.

• februarie 25-27. Greva de avertisment a personalului auxiliar in institutiile de justitie ale municipiului Pitesti.

• martie 29. Eclipsa partiala de Soare, observata, la Pitesti, in jurul orei 13,45’.

• aprilie 14-16. Simfonia lalelelor, Editia XXIX, cu participare nationala si internationala.

• aprilie 15-30. Mai multi agenti economici din Pitesti au fost afectati de cresterea exagerata a debitului Dunarii, 15 800 l/secunda, cel mai mare de dupa 1895, precum si de inundatiile succesive din majoritatea judetelor Romaniei.

• mai 2. Sarbatorirea, la Pitesti, a unei jumatati de secol (1956-2006) de la infiintarea Casei Creatiei Populare, astazi, Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale arges. Monografie, spectacole, expozitii, evocari, interviuri, reflectari media (director, Constantin alexandrescu).

• mai 20. Ziua Orasului, s-a lansat, la Pitesti, volumul Nascuti pentru Onoare, de Nadia Ciochina, dedicat Cetatenilor de Onoare ai Municipiului: Ilie Ilascu, Emil Constantinescu, Ion Focsa, Nicolae Dobrin, Constantin Stroe, Ion Pantilie, Gheorghe Pacea, Nicolae Banica, Scott Johnson, Ion Dumitru, Nicolae Spinei, Crinu Olteanu, Gheorghe Ghencea, Valeriu Nicolescu, Eugeniu Dumitrache, Ion Ignat, Marius Gane, Emanoil Popescu, Ion Salisteanu, Ciprian Manolescu, alexandru Puiu, Ruxandra Dragomir, Larisa Lascuta, Lucian Gava, Marian Popescu, Vasile Radu, adrian Mutu, Ioan Barbu, Leonte Ianovschi, Petre Deac.

• mai 23. Sala de spectacole a Teatrului alexandru Davila din Pitesti, reuniune omagiala Ion C. Bratianu, participa, Calin Popescu Tariceanu, prim-ministrul Romaniei, Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputatilor, Teodor Melescanu, fost ministru de externe. acordarea Premiului Ion C. Bratianu pe anul 2005, academicianului alexandru Zub, de la Iasi.

• iunie 24. Sportivul de performanta, Marian Popescu, din Pitesti, obtine, in Concursul de la Turda, titlul de campion european la aeromodelism, succese anterioare in Cupa Europei si Cupa Mondiala.

• iunie 30, In Pitesti, lucrarile Forumului Democratic Roman pentru Regiunea Muntenia, initiator, senatorul Ion Iliescu, fost presedinte al Romaniei.

• august 10. alpinistii argeseni Teofil Vlad si Emil Floroiu au cucerit, in Masivul Pamir, din Kargastan, Varful 7 149 de metri. anterior, in 2003, Marius Ganea ajunsese pe Varful Everest, 8 848 de metri. Devine, apoi, Cetatean de Onoare al Municipiului Pitesti.

• august 20. Temperatura pozitiva de exceptie la Pitesti, 38o Celsius, una dintre cele mai ridicate ale tuturor timpurilor.

• august 21-21. Campionatul Mondial de aeromodele, categoriile F5B si F5D, pe aerodromul Geamana, Pitesti.

• august 23. Importante institutii financiare, bancare si de asigurari la Pitesti: Directia Generala a Finantelor Publice, Curtea de Conturi, Comisariatul Regional al Garzii Financiare, Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, Inspectoratul Teritorial de Munca, Oficiul pentru Somaj, Directia pentru Munca si Protectie Sociala, Serviciul Regional al Departamentului National anticoruptie Wolk Bank, ING Bank, aBN Bank, Romanian International Bank (director, Nicolae arsene), UniCredit Bank, Pireus Bank, San Paolo Bank, asirom, ardaf, astra, Omniasig. Isi incetasera activitatea, in ultimii ani, Banca Religiilor, Banca Turco-Romana, Bancoop, Credit Bank, Banca de Comert Exterior, Sucursala arges.

• august 26. alpinistii Catalin Neacsu, din Pitesti, Zsolt Torok, din Cluj si Cristian Tecu, din Timisoara au plecat intr-o expeditie pentru escaladarea varfului Cho Oyu, 8 201 de metri, din Hymalaia, urmand sa fixeze, acolo, un fanion cu insemnele resedintei argesului.

• august 26. Manifestari consacrate implinirii a 15 ani de la infiintarea (11 august 1991) Filialei arges a Partidului Romania Mare, organizate in Parcul Strand, Pitesti. Senator de arges, Mihai Ungheanu, deputati, Ion Minzina (presedinte), Dragos Dumitriu.

• august 27. In primele ore ale zilei, pitestenii interesati de astronomie au observat fenomenul prin care Planeta Marte a devenit cel mai luminos punct de pe Cer (a doua luna astrala).

• septembrie 4. La incheierea initiativei lansate de PNL, 22 000 de argeseni, majoritatea din Pitesti, se alaturasera celor ce doreau retragerea trupelor romane din Irak.

• septembrie 7. Eclipsa partiala de Luna, h. 21,57’, observata la Pitesti.

• septembrie 15. anul scolar 2006-2007 s-a deschis, la Pitesti, pe fondul unor nemultumiri ale cadrelor didactice apartinand Sindicatului local Muntenia, afiliat Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant, 250 de invatatori si profesori din municipiu participand la mitingul de protest din Capitala.

• septembrie 23-30. Reprezentanti din Pitesti au participat la Reuniunea Mondiala a Francofoniei (Bucuresti), 63 de sefi de stat si de guvern, cei mai importanti, Jose Mannuel Barosso, presedintele Comisiei Europene, Jacques Chirac, presedintele Frantei.

• septembrie 25. Incep, la Pitesti, recrutarile de voluntari pentru armata Romana de Profesionisti; desfiintarea in 2007, a serviciului militar obligatoriu.

• septembrie 26. Cetatenii municipiului Pitesti au aflat, oficial, continutul favorabil al Raportului prezentat de Comisia Europeana in Parlamentul de la Strasbourg, referitor la primirea Romaniei, incepand cu 1 ianuarie 2007, in Uniunea Europeana. Urmau sa se monitorizeze, pentru anumite perioade, agricultura, finantele, justitia. Legislativele din Belgia, Danemarca, Franta, Germania erau, inca, in etapa ratificarii Tratatului de aderare a Romaniei.

• octombrie 2. Deschiderea anului de invatamant superior 2006-2007 la Pitesti, primul exercitiu racordat, inclusiv prin durata studiilor de numai sase semestre universitare, Programului European in domeniu (Bologna).

• octombrie 4. La Scoala de aplicatie pentru Unitati de Lupta Mihai Vteazul Pitesti (anterior, Scoala de Ofiteri Tancuri si auto), exercitiu militar in prezenta a 44 de specialisti ai OSCE si NaTO.

• octombrie 15. In aula Universitatii Constantin Brancoveanu Pitesti, Teodor Stolojan, Valeriu Stoica, alti politicieni exclusi din PNL, au lansat o Platforma proprie. Vor realiza, apoi, fuziunea cu PD, astazi, PD-L.

• noiembrie 17-19. La Pitesti, Festivalul National de Muzica Lautareasca Veche Zavaidoc, Editia I, presedinte de onoare, Tudor Pendiuc, primarul municipiului, presedintele juriului, Tudor Gheorghe, director al Centrului Cultural, Jean Dumitrascu. Editii ulterioare in anii urmatori.

• noiembrie 1. apare publicatia Criterii literare, Nr. 2, revista lunara literara, culturala si sociala a scriitorilor din judetele arges, Dambovita si Valcea, senior editor, Calinic argeseanul, director, George Rizescu, redactor sef, Gheorghe Smeoreanu, sediul in Pitesti.

• noiembrie 11. La Pitesti, Juramantul militar, ultima serie de ostasi in termen. din 2007, armata de profesionisti.

• noiembrie 12. Municipiul Pitesti avea relatii de colaborare cu orasele Kragujevaè (Serbia), Borlange (Suedia), Caserta si Palermo (Italia), Tynaarlo (Olanda), Springfield (SUa), fiind avansate convorbirile cu Muntilupa (Filipine), Briank (Federatia Rusa), Mohlyv Podilsky (Ucraina), Casablanca (Maroc) etc.

• decembrie 8. Iese de pe banda de montaj, de la Compania Dacia-Renault, Mioveni, Pitesti, ultima masina Dacia Pick-Up, lansata in 1975 (Papuc), precum si ultima cutie de viteze NG, din cele 2 332 715 exemplare pentru la echiparea tuturor automobilelor fabricate la Colibasi, sau echivalente (1972-2006).

• decembrie 10. Platforma Industriala Pitesti Gara-Sud era constituita, pe langa unitatile CFR, din Lear Corporation, cu capital francez, productie de cablaje, spatii apartinand, anterior, Intreprinderii Textila B (Tesatoria Romana) si din SC Metabet Sa, fosta Intreprindere de Poduri Metalice si Prefabricate din Beton (IPMPB). Totodata, pe Platforma Industriala Pitesti-Est, IRNE Colibasi devenise (1998) Sucursala Pitesti a Societatii Nucleare Nuclearoelectrica Sa Bucuresti si Sucursala Cercetari Nucleare Pitesti a Regiei autonome pentru activitati Nucleare Drobeta Turnu Severin. In perioada 1991-1998, s-a folosit titulatura Institutul de Cercetari Nucleare Ra, in cadrul Renel, Companie Nationala de Electricitate.

• decembrie 30. Cetatenii din Pitesti si-au exprimat opinii contradictorii privind executia lui Sadam Hussein, fostul lider al Partidului Baas si al statului Irak, prin spanzurare, in urma unui proces national indelungat, initiat sub presiunea militara a SUa. Inmormantat, 31 decembrie 2006, dupa preceptele islamice, in regiunea natala, inainte de rasaritul Soarelui.

• decembrie 31/ ianuarie 1 (2007). La Pitesti, festivitati prilejuite de primirea Romaniei in Uniunea Europeana (Valul V Extins). Spectacol de sunet si lumina, focuri de artificii, arborarea Drapelului Uniunii Europene in Piata Civica Centrala. Mai multi argeseni au participat la activitatile oficiale sau publice din Capitala. Noapte geroasa (-6o Celsius), fara zapada.

2007. Cuprinderea municipiului Pitesti in sistemul international propriu structurilor comerciale Euromall, complex edificat si inaugurat la intersectia Calea Bucuresti, Calea Campulung, Soseaua Veche spre Bucuresti.

• Inceperea lucrarilor la nocturna Stadionului Nicolae Dobrin din Pitesti, firma castigatoare, SC Zeus Sa Pitesti, SC Electromontaj Sa Pitesti.

• Primele alegeri pentru europarlamentari in Pitesti; succese ale partidelor parlamentare.

• Este data in folosinta autostrada ocolitoare Pitesti-Est, dintre localitatile Cateasca, Bradu si Bascov, proiectant, Stefan Constantinescu, Search Corporation, executant, firma astaldi SPa, Italia, beneficiar, administratia Nationala a Drumurilor, Departamentul arges. Viaduct de mare inaltime, un km. Lungime, in zona urbana Podul peste raul arges-Maracineni. Lucrarile au durat trei ani.

• ianuarie 10. Redimensionarea activitatii Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere antidrog, Pitesti, arges.

• martie 5. Greva de avertisment la unitatile CFR din Pitesti (orele 7-9), solicitari salariale.

• aprilie 3. S-a oprit, definitiv, activitatea la SC Rolast Sa Pitesti, firma controlata de Compania Naniera din Cipru.

• aprilie 11-14. Colegiul National Liceal Zinca Golescu a gazduit Olimpiada republicana de Matematica.

• aprilie 19. Exercitiu de democratie in Parlamentul Romaniei, suspendarea din functie, dupa cinci ore de dezbateri, a presedintelui tarii, Traian Basescu, 440 de senatori si deputati prezenti, din care, 322 au votat pentru suspendare, iar 108, impotriva. Presedinte interimar, Nicolae Vacaroiu, presedintele Senatului, senator de arges.

• aprilie 20-22. Simfonia lalelelor, Editia XXX, se cultivau la Pitesti, 3 500 mp. cu lalele, participari nationale si internationale.

• 20 aprilie. apare primul numar al publicatiei Informatia pitestenilor, editata de catre Consiliul Local Pitesti, Primaria Pitesti si Centrul Cultural Pitesti. Director – Jean Dumitrascu.

• mai 9. Publicatia Viitorul argesului, editata in localitate, prezinta, ca premiera, Programul Zilei Europei din centrele Urbane de Informare, primul dupa aderarea Romaniei la UE.

• mai 12. Intrunire politica a PSD la Pitesti, Piata Civica Centrala, aproximativ 7 000 de simpatizanti, participa liderii: Ion Iliescu (presedinte de onoare) si Mircea Geoana (presedinte), atitudine contrara presedintelui Romaniei, Traian Basescu, suspendat din functie de Parlament, 19 aprilie 2007.

• mai 17-25. Zilele Municipiului Pitesti (1388-2007), evocari istorice, spectacole artistice, intreceri sportive, reuniuni stiintifice. Festivalul Coral International D.G. Kiriac, Editia XXV, sarbatorirea Semicentenarului Liceului de arta Dinu Lipatti, Pitesti.

• mai 19. Referendum convocat pentru consultarea electoratului in vederea suspendarii din functie a presedintelui Romaniei, Traian Basescu. La Pitesti, 152 418 persoane inscrise pe liste, 67 253 prezente, din care, 48 410 au votat Nu pentru suspendare, iar 18 584, au votat Da pentru suspendare, 278 de buletine fiind anulate.

• mai 19. Ca urmare a rezultatelor modeste din 2006-2007, FC arges retrogradeaza in esalonul secund al Campionatului National pentru sezonul 2007-2008.

• mai 19. Parcul Strand, din localitate, Expozitia Canina Nationala, Editia V, concurs (232 de exemplare) jurizat de Cristian Stefanescu, presedinte, asociatia Chinologica Romana, amfitrion, Gyorgy Zoltan Brassai, presedinte, asociatia argus, Pitesti.

• mai 25. Dezvelirea statuii I.C. Bratianu, bronz, patru tone, turnare 28 iunie-15 septembrie 2006, asezata, dupa mai multe controverse, in Gradina Publica, pe soclul monumentului 1907, reamplasat in Pitesti-Nord, suport adaptat noului spatiu ambiental. La festivitate, Mircea Ionescu Quintus, Radu Campeanu, presedinti de onoare ai PNL, Oana Bratianu, adrian Miutescu, alte personalitati liberale, Tudor Pendiuc, primarul municipiului Pitesti, Ion Carstoiu, prefectul judetului arges.

• mai 25. Concert inaugural, Orchestra Filarmonicii Pitesti, dirijor, Tiberiu Dragos Oprea, manager, Jean Dumitrascu, sala Teatrului alexandru Davila. Sediul social al Filarmonicii – Casa Cartii, spectacole – la Casa de Cultura a Sindicatelor. astazi, Cor si Orchestra, stagiune permanenta, institutie distincta.

• iunie 12. Deschiderea Santierului pentru modernizarea Centrului Municipiului Pitesti, Etapa III, de la Magazinul Trivale, la Teatrul alexandru Davila, beneficiari, Primaria si Consiliul Local, executanti, SC Zeus Sa Pitesti, SC Electromontaj Sa Bucuresti.

• iunie 20 – iulie 20. Sapaturi arheologice zona centrala a municipiului Pitesti, pe locul unde s-a aflat Biserica Sfantul Nicolae (Biserica cu Ceas), demolata in 1962, rezultate prelucrate de Muzeul Judetean arges.

• iunie 20. S-a deschis, la Pitesti, auchan Hypermarket.

• septembrie-octombrie. Participantii la Simpozionul International de Sculptura Gheorghe Iliescu-Calinesti realizeaza, in ipsos, mai multe lucrari pentru aleea Personalitatilor din Pitesti (Gheorghe Ionescu-Gion, alexandru Davila, Ion Pillat, armand Calinescu, Nicolae Dobrin, Zavaidoc), definitive in bronz. Vernisaj, 1 decembrie, Holul Central, Primaria Pitesti.

2008. anul International al Planetei Pamant, lansare oficiala, Paris, UNESCO, februarie 2008. Multiple activitati integrate demersului enuntat realizate de institutiile publice din Pitesti, asociatiile si organizatiile implicate in acest program.

• februarie 21. Ora 2.00, joi dimineata, eclipsa de luna observata si la Pitesti.

• aprilie. Turneul de tenis Ruxandra Dragomir, Editia XV, cu participare nationala.

• aprilie 2-4. Mai multi pitesteni s-au aflat la Bucuresti, avand misiuni speciale in timpul Summit-ului NaTO, fiind prezente numeroase personalitati ale contemporaneitatii (presedintii SUa, Federatiei Ruse, Frantei, cancelarul Germaniei, presedintele Comisiei UE etc.).

• aprilie 10. aproximativ 4 000 de grevisti, din Sindicatul Companiei Dacia-Renault, Mioveni, au demonstrate in Piata Civica Centrala a municipiului Pitesti, solicitand marirea salariilor, printre vorbitori, liderul Sindicatului Uzinei franceze Renault, venit de la Paris, incetarea totala a productiei, 24 martie-11 aprilie 2008, succese importante pentru protestatari.

• aprilie 10. Inaugurarea sistemului de iluminat nocturn, Stadionul Nicolae Dobrin, Pitesti.

• aprilie 11. Sarbatorirea a sase decenii de la infiintarea Teatrului profesionist din Pitesti, acum, alexandru Davila, director, Sevastian Lucian Tudor, adunare omagiala, spectacole, expozitii documentare.

• aprilie 12. La Pitesti, temperatura maxima 28o Celsius, excesiv de ridicata pentru aceasta perioada.

• aprilie 14-19. anuntarea publica a mai multor candidaturi pentru functia de primar al municipiului Pitesti, Tudor Pendiuc (PSD), anca Barbu (PNL), Gheorghe Fratoaica (PD-L), respective presedinte al Consiliului Judetean arges, Constantin Nicolescu (PSD), adrian Miutescu (PNL), Cristian Boureanu (PD-L), alegeri locale, 1 iunie 2008.

• aprilie 18-20. Simfonia lalelelor, Editia XXXI, expozanti din Romania, Iran, Turcia, Republica Moldova, Olanda, delegatii oficiale ale Serbiei, Letoniei, Suediei, Greciei, reprezentanti ai ambasadelor din SUa, austria, Vietnam, Filipine, Portugalia, acreditate la Bucuresti (Sarbatorile Florale).

• aprilie 18. Tentativa de intrare in Cartea recordurilor, dans sincron, 5 400 de copii, Piata Municipalitatii, initiatori, Primaria si Centrul Cultural Pitesti.

• mai 9. In Piata Primariei Pitesti, redimensionata structural (2007-2008), este inaugurata Fantana muzicala, amenajata, dupa un proiect original, pe locul unei arteziene din 1978. Spectacol sustinut de Corul si Orchestra Filarmonicii Pitesti, partituri speciale, Oda Bucuriei, Rapsodia Romana, Carmina Burana, jocuri de apa si lumina, focuri de artificii.

• mai 18-25. Zilele Municipiului Pitesti, dedicate implinirii a 620 de ani de la atestarea documentara medievala a resedintei argesului contemporan.

PRIMARII PERIOADEI POSTBELICE SAU FUNCTII ASIMILATE (PITESTI, 1945-2008)

• Petre NaSTaSESCU (1945-1946)

• Teodor BaCHIDE (1946-1949)

• Gheorghe MEDVE (1949-1950)

• Ion a. D. DUMITRU (1950-1954)

• Ion JIGa (1954-1956)

• Marian TEODORESCU (1950; 1956-1964)

• Vasile CaLINESCU (1964-1968)

• Gheorghe MaRINESCU (1968)

• alexandru POPESCU (1968-1974)

• Ilie DIMa (1974)

• Valeriu NICOLESCU (1974-1982)

• Manole BIVOL (1982-1986)

• Nicolae ZEVEDEI (1986-1989)

• Mihai NISTOR (1989-1990)

• Nicolae OLTEaNU (1990)

• Ion CaRSTOIU (1990-1991)

• Ion DUMITRESCU (1991-1992)

• Tudor PENDIUC (1992~ )

Coordonator dl. Petre Popa

Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here