Organizarea și gestionarea dietoterapiei in obezitate (II)

0
13
Raspandeste cu incredere
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    2
    Shares

Sondajul nostru

Din dorinta de a cunoaste intentia actuala a cititorilor nostri, privind participarea la vot si modul in care ati vota actualele partide parlamentare, va rugam sa raspundeti la urmatorul sondaj:

View Results

Loading ... Loading ...

Articol pregatit temeinic de catre Mihai Petrescu, corespondent de Arges,

[email protected]

Dacă răspunsul unui pacient la un medicament pentru pierderea în greutate, este considerat eficient (pierderea în greutate de 5% sau mai mult din greutatea corporală la 3 luni), și în condiții de siguranță, se recomandă continuarea medicației.

Dacă este considerat ineficient (pierderea în greutate mai mică de 5% la 3 luni) sau dacă există probleme de siguranță sau tolerabilitate în orice moment, se recomandă întreruperea tratamentului, și luarea în considerare, a unor medicamente alternative, sau recomandări pentru abordări alternative de tratament.

La pacienții cu diabet zaharat de tip 2, care sunt supraponderali sau obezi, medicamentele antidiabetice, care au acțiuni suplimentare pentru a provoca  scăderea în greutate (cum ar fi analogi de glucagon-peptide-1 [GLP-1] sau inhibitori de transportor-2  [SGLT – 2] cuplat cu gluconat de sodiu, în plus, față de metformina , prima medicaţie pentru diabetul zaharat de tip 2 și obezitate.

    La pacienții obezi,  cu diabet zaharat de tip 2,  care necesită terapie cu insulină, se sugerează cel puțin una dintre următoarele:

  • metformină,
  • pramlintidă.
  • sau agoniști GLP-1, pentru a diminua creșterea asociată în greutate,  datorată insulinei.

Insulina de primă linie, pentru acest tip de pacient, ar trebui să fie insulină bazală. Aceasta este preferabilă utilizării fie a insulinei în monoterapie, fie a insulinei cu sulfoniluree.
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ACE), blocanții receptorilor de angiotensină (ARB) și blocanții canalelor de calciu, mai degrabă decât blocanții beta-adrenergici, ar trebui să fie considerați terapie de primă linie pentru hipertensiunea ,  la pacienții cu diabet zaharat de tip 2,  care sunt obezi.
La femeile cu IMC de 27 kg / m, sau mai mult  cu comorbidități, sau cu un IMC de 30 kg / m2 sau mai mult, care nu vor sa nască, se recomandă contraceptive orale,  față de medicamentele injectabile deoarece medicaţia injectabilă,  cauzează creșterii în greutate, cu condiția ca femeile să fie bine informate, cu privire la riscuri și beneficii (de exemplu, contraceptivele orale nu sunt contraindicate)”[2].

„În prezent, este unanim acceptată ideea că, reducerea ponderală, nu se poate obţine, indiferent de cauza obezităţii, decât printr-o dietă hipocalorică.

Prescripţia dietei, trebuie să ţină cont de următoarele cerinţe:

  • Asigurarea principiilor nutritive, necesare menţinerii stării de sănătate, în condiţiile menţinerii unei balanţe energetice negative;
  • Să fie variată;
  • Să ţină seama , atât de preferinţele culinare ale obezului, de statusul său financiar, religios, cât și de modul său de viaţă (în caz contrar, apare lipsa de adeziune pe termen lung a pacientului, făcând astfel imposibilă reducerea ponderală);
  • Consumul alimentar hipocaloric, trebuie prezentat bolnavului, ca fiind necesare pentru o lungă perioadă de timp , și nu doar pentru un timp limitat.

Tratamentul diabetic al obezităţii, este asigurat atunci când, după o anumită perioadă de instruire medicală , pacientul este capabil să-și regleze el  însuși regimul, adaptându-l particularităţilor sale constituţionale si programului său de lucru.

Pentru aceasta, el trebuie să capete cunoștiinţele necesare cu privire la valoarea calorică a raţiei sale alimentare, compoziţia ei nutritivă – care să nu-i afecteze echilibrul biologic – , modul de prepararea hranei, repartiţia acesteia pe mese, și cum să intervină asupra dietei în cazul opririi curbei ponderale.

Totuși, nutriţionistul are un rol important în conceperea , expunerea si menţinerea dietei personalizate, nu numai la începutul terapiei, dar și de-a lungul acesteia, mai ales în moemntele decisive, când trebuie luate măsuri  energice , pentru conservarea deficitului obţinut , și continuarea scăderii în greutate”.[1]

 

[1] Alimentația dieteticã a omului sãnãtos şi a omului bolnav – Iulian Mincu, 2007.

[2] http://emedicine.medscape.com/article/123702-treatment


Raspandeste cu incredere
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    2
    Shares

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here