Acasă Supliment Cultural Cultura Originile numelor cartierelor bucureştene

Originile numelor cartierelor bucureştene

68
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 

Baltă Albă – Aici se afla o groapă de var unde în vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumaţilor. Când plouă, locul devenea o baltă. Albă.

Băneasa – Nevasta banului. În cazul de faţă, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.

Berceni – Francisc Rákóczi al II-lea pleacă la turci (nici el nici turcii nu se înţelegeau cu Habsburgii, iar asta îi făcea prieteni). La fel procedeazăşi o parte din apropiaţii lui Rákóczi. Mai exact o ceaţă de husari conduşi de groful Miklós Bercsényi. Nu ştiu dacă au stat doar ca să-şi tragă sufletul ori s-au oprit de tot, cert este că, undeva la sud de Bucureşti, husarii Berceni au luat o pauză.

Colentina – Probabil e doar o legendă (asemănătoare cu legenda numelui Bucureştilor). Astfel, Colentina vine de la “colea-n-tină” – cu referire la locul băltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci într-o bătălie. O vreme s-a numit şi “Olintina

Cotroceni – Numele îi vine de la “a cotroci“, “cei care “cotrocesc“. Un vechi regionalism care înseamnă “a cotrobăi“, “a scotoci“, “a scormoni“.

Crângasi – Etimologia este evidentă. Cândva aici era o prelungire din Codrul Vlasiei – un crâng. Aici trăiau, normal, crangasii.

Dealul Spirii – După numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea şi “Spirea”), care a ridicat în 1765 pe Dealul lupestilor o biserică (Spirea Veche)

Dristor – Numele vine de la Silistra care-i mai zice şi Dârstor sau Dristor. Între războaie prin locul care înainte se chemase “Gura Lupului” trecea drumul ce pleca de la sud de Bucureşti şi ţinea până la Silistra: Drumul Dristorului (Diristorul şi Kaliacra – provincii romaneşti la sud de Dunăre).

Drumul Taberei – Tudor Vladimirescu intrând în Bucureşti pe la vest în anul 1821, îşi aşează aici tabăra de panduri.

Ferentari – paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinată origine a numelui: vine din latină (!!!!) “Ferentarius” – Soldat din infanteria uşoară a legiunilor romane. N-am aflat însă care-i legătura.

Floreasca – după numele boierilor care au stăpânit locurile respective: Floreştii

Ghencea – Din turca vine. Pe vremea fanarioţilor, Ghenci-aga era şeful arnăuţilor din garda domnească. Aici s-a ridicat o biserică. Biserica era a Ghencei

Giuleşti – O proprietate boierească: a Julestilor

Lipscani – din slava – Lipsk, Lipsko (“locul cu tei”). Acest “loc cu tei” este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniţi în Bucureşti cu lucruri aduse de la târgul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.

Militari – În secolul 19 aici era zona de instrucţie militară, probabil şi o garnizoană. O vreme a funcţionat aici “Pirotehnia Armatei”

Pantelimon – îşi ia numele după Mănăstirea Sf. Pantelimon. În greaca “pan” înseamnă “tot” şi “éléïmon” înseamnă milă. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul.

Rahova – Aici e simplu. Numele e relativ nou şi vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate în secolul 19 spre aducere aminte a Războiului de Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei şi Calea Dorobanţilor.

Sălăjan – Un nume şi mai nou. Nu vine de la Salaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut şi sub numele de Leontin Sălăjan.

Titan – îşi ia numele de la fabrica de ciment “Titan” construită la începutul secolului XX

Vitan – De la D. Papazoglu aflăm ce-i ăla un vitan: “În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşciunea


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here